181 matches
-
foaie; o forță; fructe; a fura; gînd; iad; implora; a implora; implorare; informații; insista; investiție; iubire; înapoi; încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna; învoire; lapte; lămurire; lei; logodnă; mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
149/49/100/0 ruga: Dumnezeu (98); credință (71); cere (56); rugăciune (55); biserică (54); implora (28); dorință (24); cerere (16); rugăminte (16); a cere (14); cerință (10); ajutor (9); credincios (9); nevoie (9); speranță (8); religie (7); icoană (6); milogi (6); preot (6); pe cineva (5); cruce (5); frumos (5); implorare (5); milă (5); suflet (5); sărbătoare (4); carte (3); durere (3); genunchi (3); Iisus (3); încredere (3); sfînt (3); bună (2); cer (2); cere ajutor (2); ceva (2); comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
furor; gîndea; grădina Ghetsimani; greșeală; greutate pe suflet; a ierta; lui Iisus; inconștient; indulgență; insistă; insistență; inutilă; împlinire; încet; a te închina; închina; închinare; îndemna; înduioșat; îndupleca; îngenunchere; îngeri; înjosi; înnobilează; legătură; libertate; lingușire; liniște; lumină; lumînare; pe mama; mănăstire; milog; milogeală; milostenie; milostiv; minte; mulțumire; a mustra; muzică; necaz; necesitate; necunoaștere; necunoscut; nimic; nouă; oameni; oamenii; un om; organ; orgoliu; ostilitate; pace; palmă; păcătos; păr; pe părinți; pentru părinți; plăcut; poezie; pofti; populism; preoți; prietenă; prieteni; profunzime; promisiune; promite; prostie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iau ochii/ Ca lumânările pe colaci/ când aerul se ridică în sus, ei odată țâșnesc pe-acolo/ Pe la geana orizontului, se văd foarte aproape,/ Ți se pare că te poți sui pe ei cu carul". Satul își are hoții și milogii lui, pe Zarbă și Riblă, a căror prezență aduce și o altă figură interesantă, factorul care face politică și caracterizează straniu destinul războiului. Teoria lui e că "răzbelul se mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai multă și, deci, vinde de trei-patru ori mai mult; fapt, într-adevăr, plin de semnificații, dacă ne amintim că atunci, prin '80-'85 produsul se dădea, "la negru", de două ori mai scump! Mi-a mai vîndut, ca la milogi, un kil de carne, și mi-a atras atenția că-mi ia un bacșiș derizoriu, numai pentru a nu-l bîrfi între foștii lui confrați, pe la restaurantul Casei Scriitorilor unde mă opream, des. Peste vreo trei luni, m-am dus
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
loc de manifestare, mijlocul imaterial prin care deschiderea operează în interiorul lui. O lume "fără ieșire" se sustrage condiției adîncind paroxistic păcatul existenței, mîntuindu-se prin ce are mai degradat, mai imund. Cel mai bolnav, în lumea spitalului, cel mai năpăstuit, între milogi, cel mai opresat, între deținuți răscumpără cumva condiția comună. Uneori în nesperată izbucnire sublimă (a vieții sau a morții). În mizeria, derelicțiunea lor, acești salvatori se ridică din magma miezul moral al negativității, spre a lumina subterana umană. Zahei îndeplinește
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
reprezentarea celui "sărac cu duhul") și exprimare malefică a intereselor triviale. Personajul compune transparent tabloul unui spirit simplu, aruncat în cuibul de vipere al lumii. La început, aceasta se manifestă prin terminațiile ei atroce: oamenii subteranei, ai universului hoților și milogilor, escrocilor de drumul mare, răul fără nume în varianta proliferantă a unei întregi comunități underground. Rînd pe rînd, momentele de răscruce în călătoria lui Zahei, fie alături de Panteră, fie de Paraipan și țîncul care mînă caii, înseamnă un timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
temători, pregătiți să li se întâmple ceva rău de tot. Ce face Universitatea pentru oamenii în vârstă? Poate face ceva? Liviu Antonesei: Cel mai mult mă întristează și pe mine situația oamenilor în vârstă, a pensionarilor sunt tratați ca niște milogi, deși cu toții și-au muncit și plătit pensiile. Între altele, fac o mulțime de slujbe nu doar pentru a-mi asigura mie un nivel de viață decent, ci și pentru ca pensionarii în grija mea mama și mama-soacră să nu fie
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
n-o trimiți pe Leana? Fă Gherghino, ce-ai în coșniță?... He, he, struguri... Nea Gheorghe s-a supărat, l-a bătut ta-său că la prins cu țigarea în gură... Unul, Ilie Cîrcîdaț, era cerșetor, singurul din sat, afară de milogi, care veneau din lume în căruțele lor cu coviltir (unde aveau copii schilozi) și ale căror vaiete se auzeau de departe, te treceau fiorii: "Maică, fie-ți milă și îndurare..." Cîrcîdaț ăsta mânca toată ziua (fiindcă asta i se dădea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
iar voi Îi beți! - ce să vezi? Fețele partenerilor lui Sandu se lungesc pe măsură ce acesta povestește. Amândoi se trag mai aproape de masă și Îl privesc direct În ochi. Câțiva consumatori trag la rîndul lor cu urechea. Ce fețe aveți... De milogi. Apar niște femei. Da’ femei, Gicule, da’ femei, Gore, nu așa, de trei lulele, cum să vă explic eu vouă?, femei zdravene, cu poftă de iubit pe nisipuri. Goale pușcă. Forme, Gicule, pleiboi e știft. Forme. Acu’, sincer să fiu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu-i vom oferi adăpost, nici nu-l vom primi la masa noastră. Ne e rușine să-l vedem, ne e rușine că situația noastră-i mai bună, dar la fel de rușine ne-ar fi și să ne Însoțim cu un milog. Deși pe moment, emoțional, Îl considerăm semenul nostru, ni se pare totuși stigmatizat de un rău (și de un viciu: faptul că nu muncește și se coboară la a se milogi) incurabil, care ne depășește și care nu mai e
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de aceste oglinzi obiective În care razele poemului să se răsfrîngă pentru a lumina, sporite de concretul lor, un alt orizontsimbolic. În mod alegoric, frunza nu e frunză, galbenul nu e aur, aurul nu e metal strălucitor, cerșetorul nu e milogul, moneda nu e ban. Aurul este Însă bogăție, comoară, "valoare", dar de natură spirituală/estetică. Cerșetorul este doar o atitudine, aceea de a Întinde mîna ca să primești salariul, sponsorizarea sau, de ce nu, să ciordești ceva aflat la Îndemînă. Fără s-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vor duce în principiu, la crearea statisticii medicale atât de necesară epidemiologiei și demografiei. Medicina e din nou pusă la grea încercare. Oamenii mor înainte de timp. Popoarele vor să scape de mizerie, boli, foame. Orașele vor să se elibereze de milogi, infirmi, senili, nebuni, delicvenți, prostituate etc. Statul nu mai lasă pe seama bisericii asistența medicală dar aceasta, cu surorile ei de caritate în costume albe, lungi cu cruce roșie la piept și șal negru pe cap și spate, sunt în spitale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
românesc cerșind În stilul vremii, adică Înjurîndu-l pe trotuar pe Ceaușescu care-o oprima ca minoritate și disident politic În fuste largi suprapuse Înflorate predominant roșii, așa era moda, tehnica stîrnirii compasiunii avînd drept rezultat răspîndirea de franci În poala milogului direct din buzunarul adînc al francezilor de-atunci. Profesorul s-a apropiat și i-a șoptit conspirativ taci, femeie, că vin ăștia, sînt peste tot, nici nu știi cînd te pomenești cu ei peste tine, potolește-te că te ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a lămuri cronologia evenimentelor. După o ședință de interogare, Ed Exley a ajuns la concluzia că fata nu trebuie bruscată. În partea de jos a avizierului: fișele de Personal de la LAPD ale lui Malcolm Lunceford. Vești proaste - Lunceford era un milog amator de bacșișuri și total incompetent. Bilanț de arestări cusut cu ață albă. Mustrat de trei ori pentru neglijență În serviciu. Exista o cerere de informații interdepartamentală. Au răspuns patru polițiști, foști colegi cu Lunceford. Corupt! Bufon! Mal bea În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
simt, doar oamenii ăștia ar trebui să mă ajute, pentru asta au funcțiile lor, am venit la ei să-mi facă dreptate, nu să le cer ceva al lor și în schimb ei mă fac să mă simt vinovat și milog), zărindu-l pe celălalt pregătit să-l ocărască iarăși, oprit iarăși de mâna adjunctului de primar, în timp ce Andrei Vlădescu continua, iritat, obosit, furios: nici n-am venit la dumneavoastră, vă știu bine părerea; am venit la tovarășul primar adjunct și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Oameni forțați să ducă o viață de cîrtițe. Ca În Evul Mediu. Mai rău chiar. Ca-n preistorie. Într-adevăr, era ceva primar pe figurile copleșite ale celor care bîjbîiau spre gura slab luminată a metroului. Puteau fi, foarte bine, milogi sau neguțători, refugiați dintr-un alt război, tot medieval, sau dintr-un război al viitorului, așa cum și-l imaginase H. G. Wells sau vreun alt scriitor mai ciudat... Apoi Helen surprinse frînturi din conversația lor: PÎnă peste cap! Ce-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
s-apară și ei. — Ți-e dor de ei, vere? Apare ei, nu-ți face griji. Ei mai mult pe la moșia asta de-aici se-nvârte. Prin celelalte părți ie asigurați cu tot felu’ de slugi și neamuri sărace și milogi care să muncească pentru-o farfurie de mâncare și-o treanță de haină. — La fel ca tine, vere. Mă rog, la fel ca noi. — Îmi pare rău, Relule, intervine Andrei. Dacă tu crezi asta, chiar Îmi pare rău. Ai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vorba că ar găsi el pe cineva dacă n-aș apărea eu sau fii-su, sau mai degrabă stă la umbră În capul falezei cu coșul cu floricele sau cu găleata cu nămol, dar una e să stai ca un milog să-ți aștepți clienții, și cu totul alta să umbli după ei pe plajă și să te bagi În sufletul lor, așa că fără Laur nu știu cum ar fi scos-o la capăt sezonul ăsta. — ... care io am considerat că am tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la toți, în dreapta și în stânga, bani împrumutați, folosiți pentru consum și, implicit, pentru obținerea voturilor, ca să nu se zică că nu păstrăm și noi ceva de la Roma antică. Vă mai amintiți de sceneta lui Bibanu (Dumnezeu să-l odihnească) cu „Milogul S.A.” privatizat pe o societate de cerșit ? Dom’le, acela era unul singur, da’vezi că, între timp, a devenit o societate națională, un trust de dimensiuni continentale, iar Domnu’Mielu care făcea primul milion de dolari, când îi arunca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
frumosului și liniștitului nostru oraș. Astfel că apostrofarea polițistului de a doua zi ("Bine ți-au făcut dacă ești tâmpit!") era, trebuie să o recunosc, perfect meritată, la fel ca și privirea disprețuitor condescendentă, asemeni aceleia pe care o primesc milogii reduși mintali, care s-a abătut asupră-mi când am îndrăznit să-l întreb când are de gând să coboare să ia amprente sau să verifice urmele de copil, perfect vizibile, în praful lichefiat de pe cupola mașinii. Cum n-am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante fonetice, morfologice sau derivative ale unor cuvinte: pitic/ chitic, titirez/ chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea unor denumiri: [tren] accelerat, [tren] rapid etc.; "onomatopeizarea" (crearea de onomatopee): câr-mâr; "crearea de delocutive" (substantive provenite din locuțiuni verbale): dare de seamă (< a da seamă), lansare la apă (< a lansa la apă) etc. (Zugun, 2000
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
arăta tuturor că România are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, deși acest lucru s-a făcut cu costuri uriașe și prin încălcarea unor drepturi fundamentale); 5. excluderea participării și a inițiativei membrilor simpli cadre sau deținuți -, deveniți milogi ai sistemului; 6. disprețul față de drepturile deținuților, considerate adevărate mofturi prin comparație cu drepturile victimelor sau ale cadrelor (disprețuite și ele, la rîndul lor); 7. indiferența față de mizerie, foamete, frig, boli, violuri, bătăi, furturi, abuzuri etc. considerate probleme minore față de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
le pricinuiesc suferințe, arătîndu-se preocupați de starea sănătății lor. În scrisorile către autorități (parlamentari, miniștri, diverse personalități publice) tonul este oficial, deținuții adoptînd limba de lemn a cadrelor, neșlefuită însă, din cauza neexersării ei, apărînd din acest motiv în postura de milogi, de cerșetori ai unui ajutor nemeritat. Avantajele lor și nedreptățile îndurate sînt prost exprimate, într-un context exagerat de legal, care le fac aproape nesemnificative. Deoarece scrisoarea reprezintă o investiție importantă în libertate, conceperea ei se face în mod minuțios
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și că ar fi acționat ilegal, în ciuda faptului că acești „criminali” au fost în stare să construiască o țară demnă și bogată, respectată peste tot în lume, nici pe departe asemănătoare cu țara în care trăim în prezent: plină de milogi și de umili, care nu mai încetează să-i lingușească pe ticăloșii care aparent au puteri nemărginite. Această lume pământeană este plină de suferințe și de zbucium pentru majoritatea locuitorilor planetei, dar există totuși și un val de fericire, satisfacție
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]