177 matches
-
o urăști, așa-i ? Asta e rușinea. Putem să ne întoarcem acasă, a spus Ahmad. Hai să mergem acasă, Naji. Disperarea din vocea bărbatului a fost cea care i-a atras atenția lui Irene. Era ca și cum Ahmad s-ar fi milogit de săptămâni întregi, dar nimeni nu-l auzise. Naji i-a întors spatele ca să-l privească direct pe fratele lui. De fiecare dată când Naji avea dispute cu Ahmad pe baza Qur’an-ului și a jihad-ului, soțul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
încrederea; dintr-un anumit punct de vedere, finalurile erau întotdeauna dezamăgitoare. Dar începuturile nu însemnau altceva decât așteptare și potențial și poate că asta era fericirea. Poate că tot ceea ce omul poate să pretindă e un început. Alice s-a milogit să i se dea un calculator, l-a rugat pe John s-o ia acasă. Pe veranda hotelului Riverside, Alice s-a uitat în jos, către râul Salmon - care era așa de leneș și de blând c-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nu! ... S-o ducă amantul unde o ști. - Știi. . . băieți tineri! opinase Rim smerit, și la plural, despre coi doi gemeni, gazdele Siei. Știa că Lina cunoștea acum ascunzătoarea. - Tineri . . . bătrâni... îi privește. - Dar n-o s-o lăsăm să moară! milogise Rim a treia zi, tot zadarnic. - Nu mi se cade mie! răspunse Lina mai violent, cu ochii umectați de acea sforțare, dacă nu de lacrămi. -■ Dar nu e ce crezi! . . . Nimic care să te ofenseze! declarase Rim cu elan. Totuși
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
au loc numeroase convorbiri telefonice între cei doi, problema fiind aceeași ca în Totul sau nimic: Ovidiu vrea să treacă repede la fapte, iar necunoscuta îl amână sistematic. Negocierile sunt de un comic involuntar. „Doar puțin, așa, un început...“ - se milogește la un moment dat Ovidiu. Când ea se lasă, în sfârșit, convinsă, avem vaga bănuială că el nu se va ține de cuvânt. Limba de lemn a poeziei Autor de sonete și glose, Vasile Mustață respectă cu strictețe regulile acestor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de nemți, Îl foloseau pe Wagner ca hașiș. Pentru urechile domnului Sammler, Wagner era muzica de fundal pentru un pogrom. Și ce să ai pe lună, compoziții electronice? Domnul Sammler nu ar fi sfătuit pe nimeni să facă asta. Arta milogindu-se În fața Științei. Dar Sammler era preocupat de chestiuni diferite, departe de a fi de joacă. Feffer, dorind să-l distreze, Îi spusese povestea cu agentul de asigurări care scosese pistolul. Nu era nici o distracție. Feffer spusese că cu acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
tine... A închis telefonul! (numărând pe degete) V.. .0...I.. .C. . .U... cinci litere... adevărat... și are părul roșcat... Ha, ha... Bine i-am făcut! (mai dă un telefon și închide,) învață, învață! Și ce dacă învață? Trebuie să mă milogesc trei ore să-mi dea un ajutor prietenesc... colegial? (privind ceasul) Poftim e șase, de trei ore mă căznesc... Halal colegi! Unul nu s-a deranjat... (Șerban deschide ghiozdanul , și așează pe masă cărți, maculatoare, caiete,). Aoleu, la geografie am
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
s-o las pe mama bolnavă? Dacă ea n-ar fi în situația asta, aș pleca cât vezi cu ochii și aș face pe dracu’n patru și miaș asigura existența și mie și mamei, și nu m-aș mai milogi la nimeni. Aș trăi și eu decent. Dacă era tata, alt fel stăteau lucrurile. Așa ne-a fost soarta. Trebuie s-o îndurăm că nu avem ce face. Impresionată de cele discutate, de mărturisirile Ilincăi, de starea precară a celor
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
eu apartamentul. —Ah! Numai dorința aceasta nu ți o pot îndeplini. De ce, dragul meu? Hai, nu fi încăpățânat! Te rog mult, mult de tot, din tot sufletul, din toată inima mea, du-mă să văd și eu apartamentul nostru, se milogește Cecilia ca să-l convingă, producându-i o mare durere lui Matei că nu i poate satisface dorința. Iubita mea, cere-mi să-mi tai o mână, să-mi tai un picior, orice, numai asta nu. —De ce? De ce? — Fir-ar să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
despre un film că oamenii ar face mai bine să-și cheltuiască banii altundeva, și de atunci am fost scos din schemă. Un singur film de groază dintr-ălea lansate în toiul verii, cu spate puternic, și am ajuns să mă milogesc să scriu necroloage. Legende sub fotografii. Orice. Ești furat pe față când construiești un castel din cărți de joc și nu mai ajungi să-l dărâmi chiar tu. Îți petreci toți anii ridicând o himeră, creînd o iluzie. Transformi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
atât cât să căpătăm ceea ce Tovarășa Lătrău numea „pomeți de lagăr”. Cu cât mai multe proeminențe are o față, cu atât mai bine arată la TV, spune Miss America. Pungilea alea etanșe erau atât de rezistente încât toți ne-am milogit pentru un cuțit de la Bucătarul Asasin, din minunatul lui set de cuțite de dezosat, satâre, cuțite de tranșat și foarfeci de bucătărie. Cu excepția Verigii Lipsă, cu falca lui ca o capcană de urs; el își putea folosi pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în încăpere, răsare soarele. Și în mințile noastre, cu toții scriem: exact opusul unui hoț de opere de artă... De închiriat Un poem despre Ducele Vandalilor. — Nimeni nu-i zice lui Michelangelo curva Vaticanului, spune Ducele Vandalilor, doar pentru că s-a milogit de Papa Iuliu să-i dea de lucru. Ducele pe scenă, cu falca lui țepoasă, o perie aspră cu peri palizi maxilarul i se rotește, măcinând și frământând un cocoloș de gumă cu nicotină. Tricoul lui gri și pantalonii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
i-a lepădat trei foi asemenea, tot așa de crude, de nedefinit aromitoare, de albăstrii și de vii la culoare. Pe urmă, a scuturat din pletele lui negre și inelate și împingându-și înainte buza de jos a botișorului, se milogi: Gata, nene socrule! Cinstit și lăutărește: mașina asta năzdrăvană ți-o lăsăm domniei-tale, până iese pașaportul pentru Caterina. Fără să aștepte încuviințare, l-a ridicat pe Vartolomei la pieptul vestonului său nemaivăzut și îl sărută puternic, cu un pocnet răsunător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am putere”... până la urmă s-a enervat ăl bătrân, a luat toporișca din magazie, „hoo, îl tai, cu tine-n vârf, numa’ lasă-mă”, s-a urcat în nuc și l-a ciopârțit. - Nu-l tăia, tată, lasă-l... mă milogeam dedesubt. - Nu pișa ochii, aschimodie, c-o să-i dea o creangă pe partea ailaltă. Nu moare el, nu vezi că nu-i crește ceapa și cacadâru’ babei? Pe piept și din gura ei știrbă ar fi mai bine! Ia crengile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
i se spunea. Spre deosebire de ceilalți, nu-i curgeau mucii, n-avea ochii plini de urdori, nici urme de vomă pe față și nici nu era unul din cei care Începeau să urle din senin, Își arătau organele sexuale sau se milogeau ore-n șir pentru o sticlă de băutură. Era cel mai apreciat de regizor. În ziua aceea, la cinci secunde după ce se auzise strigătul: „Acțiune!“, Își juca perfect rolul, traversând strada cu o sticlă de băutură În mână, târându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
spus? De unde știi? FARNACHIE: Păi dacă sfințiile voastre jucați țintarul... Tot raiul știe și vorbește. HABACUC: Nu se poate! FARNACHIE: Ba iaca se poate! Că s-a înfățișat la Tronul Luminii, și-atâta s-a rugat, și-atâta s-a milogit că s-a înduplecat Cel Prea-Milostiv și i-a dat slobozenie să se pogoare între oameni. Ba zice-se că i-a dat și puterea de a face minuni pe unde-a poposi. (Uimire manifestă a celor doi. Ucenicii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ursuleți. Am plâns cu lacrimi amare, îngrozită de ceea ce distrusesem. Eram unicul vinovat pentru faptul că familia mea era privată de propria-i casă. Și asta numai pentru că fusesem un purceluș. — Nu putem să ne luăm altă casă? m-am milogit eu. A, nu! Amândouă au clătinat din cap. Casele costă o groază de bani. Dar am bani în pușculiță, m-am oferit eu. Mi-aș fi dat și viața, ce să mai vorbim de cei cincizeci de penny pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
curvă egoistă, îmi pare foarte rău. Un zid de tăcere. —îmi pare rău, am repetat. E doar că azi după-amiază am fost concediată și m-am simțit puțin, știi tu... Tot nici un răspuns. Ieși afară, Brigit, te rog, m-am milogit eu. îmi pare rău. Pe bune. Ușa a zburat de perete, iar Brigit a apărut în prag cu fața desfigurată de plâns. —Of, Rachel, a oftat ea. Nu-mi dădeam seama ce exprima vocea ei. Iertare? Exasperare? Milă? Oboseală? Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nici pe-al meu, a zis și Neil îngrijorat. —Eu o să fiu eroul, așa-i? s-a băgat și Mike plin de încredere. Eu o să fiu cel care se alege cu fata, nu? — Da’ cu mine cum rămâne? s-a milogit Clarence. —îNCETAȚI! a răcnit Josephine. Frumos, mă gândeam eu satisfăcută. Faceți-i viața un iad! Mă întrebam dacă n-aș fi putut să-i strecor informația asta și lui Chris. I-ar fi prins bine să afle ce curvă superficială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu patruzeci și nouă din cei mai apropiați prieteni ai lui. Te rog să vii și tu. —Bine, dar să știi că nu mă culc cu Joey doar ca să-ți fac ție un serviciu. —Vai, Brigit! Te rog! m-am milogit eu. Sunt sigură că e atras de tine. Ar fi minunat! Ar fi așa de romantic! Am făcut o pauză, după care am adăugat: —Ar fi teribil de la îndemână. —Curvă egoistă ce ești, a exclamat ea. Nu sunt o curvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai încapă un A între ăia doi de S. —Tipul care-i făcea tatuajul nu știa să scrie, mi-a explicat scurt Joey. —Gaz nu putea să îndure mai mult de-atât, a zis Shake în același timp. S-a milogit cu cerul și cu pământul de tipu’ ăla să înceteze... Vocea lui Shake a scăzut până când a tăcut de tot. îl văzuse pe Joey care se încrunta violent în direcția lui. —O să se întoarcă să-l termine, a mai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
august, Luke mă dusese pentru un weekend în Puerto Rico. îBrigit încercase să se ascundă în geamantanul meu și, când a văzut că nu încape, m-a implorat să răpesc și pentru ea un puști. Tot ce te rog, s-a milogit ea, e să nu mai aibă nevoie de consimțământul părinților.) Luke chiar mă suna în fiecare zi la serviciu. Ajunsesem să depind de telefonul lui ca să pot să fac o pauză în timpul operațiunii de încurcare a rezervărilor de la motelul Barbados
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
respinsese în felul ăla m-a făcut să sufăr groaznic, dar dacă adăugam la asta și furia mamei, era deja prea mult. Dar știam exact ce-aveam de făcut. Mai întâi, aveam să-mi schimb hainele. Apoi aveam să mă milogesc, să fur sau să împrumut o grămadă de bani, după care aveam să ies în oraș și să cumpăr un camion de droguri și să le iau pe toate. Și după asta aveam să mă simt bine. Am intrat împleticindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cățelandru își tremura piciorul rănit. Sângele năclăit i se închegase pe blană arătând ca o rană imensă. Nu pricepeam cine-l putuse lovi, poate că ceva îl sfâșiase sau poate că se prinsese în vreo capcană pusă de braconieri. Se milogea ca un copil și am simțit nevoia să-l iau în brațe și să-l mângâi, dar cred că l-am apucat greșit căci a scos un schelălăit cu care a sfâșiat liniștea din jur și colții lui dezveliți de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
imagini cu tata aruncând cu banii în muzicanți ca să-i cânte nu știu ce melodie la modă, o terasă, o masă lângă care așteptau cuminți, în frapieră, două sticle de vin vechi, mici și cârnați aburind pe farfurii de carton și eu milogindu-mă să îmi dea trei lei să mi pot cumpăra un baton de ciocolată pe care să-l împart cu fratele meu. Am salivat toată ziua cu ochii pe acea tavă plină cu batoane de ciocolată și nu mi-a
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
indignat cu o ridicare din umeri și a început să se încalțe. Oh! ce groază a fost pentru mine atunci! M-am îmbrăcat în goană și am pornit ca o nebună pe străzi, în timp ce el, transformat ca prin minune, se milogea după mine să-l iert. La urmă l-am iertat. Și-a ținut cuvântul să nu mai facă astfel de gesturi: după cum vezi, eram educatoare! Conversații lungi, inutile și care se termină cu epuizarea amîndu-rora. Caut, ridicol, să descopăr un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]