234 matches
-
de istorie, o știam doar din vedere, fiindcă preda la alte facultăți. S.B.: Dar Simion Natalia? D.T.: Simion Natalia preda materialism dialectic la Istorie. Era soția unui mare director de atunci. S.B.: Cu Bulimar Miluță ați făcut ore? D.T.: Bulimar Miluță tocmai terminase filosofia, ne-a predat filosofia culturii, din cartea lui Drimba. Era folosit ca propagandist, cuminte, pe linie. S.B.: Și mie, după Revoluție. Plicticos și obositor om! Dar Prisecaru Gheorghe? D.T.: Prisecaru Gheorghe nu mi-a fost profesor, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Constantin, 87 Bucur, Mariana, 79, 127, 342 Bucur, Viorica, 65 Budeanu, Radu, 119, 424 Budulan, M., 451 Buimistriuc, S., 154 Buiuc, Dumitru, 128, 129, 130 Buiuc, Maria, 88 Buiuc,Maria, 89 Bujor, Emilian, 55, 88, 218 Bulgakov, Mihail, 425 Bulimar, Miluță, 121, 134, 137, 148 Burac, Fevronia, 160 Burcoveanu, Edmond, 64 Burcoveanu, Eduard, 129 Burcoveanu, F., 128 Burde, Marcel, 284 Burghelea, Lenuța, 160 Burlui, E., 213 Burlui, Elena-Magdalena, 121 Burlui, Irina, 117 Burlui, Vasile, 77, 80, 115, 128 Bursuc, Ilie, 120
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Sărmășanu Mihai, conf. dr. Rusu Dumitru, conf. dr. Rusu Vasile, conf. dr. Cristian Vasile, conf. dr. Filimon Aurel, conf. dr. Prună Tiberiu, conf. dr. Logofătu Constantin, conf. dr. Herșcovici Mayer, conf. dr. Puha Elena, lect. Negru Radu, lect. dr. Bulimar Miluță, lect. dr. Știrbăț Traian, lect. dr. Bourceanu Gheorghe, lect. dr. Baciu Mihai, lect. dr. Caproșu Ioan, lect. dr. Dinu Marin, lect. dr. Botez Constantin, lect. dr. Boțescu Dan, lect. Popa Alexandru, lect. Ioan Petru, lect. Cozma Teodor, lect. Agheorghicesei Constanța-Elena
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
the 60’s” (Mircea Giurgiu), “Doinind pe lângă blues” și multe altele. Printre invitații acestei ediții se numără: Radu Paraschivescu, Teodora Ionescu, Marius-Christian Burcea, Costin Grigoraș și Emil Răducanu. Nu lipsesc fotografiile și caricatura cu personalitate semnate Iulian Ignat, Gabriel Olteanu, Miluță Flueraș, Cristian Topan, Eduard Mattes. Cartea Arta Sunetelor, format 110/160 mm, are 444 pagini din care 66 sunt fotografii color. Prețul unui exemplar este de 58,9 lei. Această antologie a apărut sub egida Mitologiilor Subiective . FAȚA VĂZUTĂ ȘI
Recenzii by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83475_a_84800]
-
lOprea Vasilie-Voicu, 55 ani l Manea Dumitru, 61 ani lTeodor Doina, 50 ani l Biticiu Mihaela-Daniela-Delia, 54 ani l Danescu Gheorghe, 84 ani l Furak Iosif, 78 ani l Gorzo Marta, 82 ani l Szabo Eba-Narioara, 61 ani l Potârnac Miluță, 54 ani l Mihăilescu Ion, 79 ani l Briciu Sorinel, 42 ani l David Olimpia, 56 ani l Tulbure Dumitru, 66 ani l Șandru Petru, 76 ani l Tulea Elena, 75 ani l Balaban Paulina, 82 ani l Steflea Ilie-Alexandru
Agenda2004-22-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282480_a_283809]
-
liderul charismatic al Balcanilor" (AC, 21, 2000, 1); ea produce și o simetrie internațională: "ambasadorul lui Emil la Bill" (AC 37, 1998, 3). Se mai adaugă hipocoristicele de la prenume: "Milică, supraintitulat președintele reformist al românilor" (AC 37, 1998, 6); "Salut, Miluță, sînt eu, Bill" (AC 12, 1999, 16) - și lista e aproape încheiată. Cum sugeram de la început, puținătatea invenției onomastice mi se pare în acest caz un semn de normalizare. În fond, jocurile lingvistice nu sînt decît un substitut al luărilor
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
fratele lui cel mare, Vasile Dumitrescu, generalul, săracul! Ce soartă a avut! S-a căsătorit cu nepoata lui Miron Cristea, Patriarhul. Dacă voi mai trăi, am să scriu un portret al Patriarhului Miron Cristea! Nepoata Patriarhului, soția unchiului Vasile, tanti Miluța, și-a făcut nunta la Toplița, dar ei s-au stabilit la Cluj. Hop-hop la Cluj, cu tata! Am fost ... - ... cam în toată țara. - Da. Cam în toată țara! În Muntenia n-am prea fost. În Oltenia am fost în
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
80 km din care vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit motorul la poarta mamei Miluța (așa îi spun consătenii), am făcut o cruce mare mulțumindu-i Proniei că am ajuns cu bine la destinație, apoi am trecut la introducerea prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor conviețuitori să aibă măcar un suflet iubitor și credincios de câine. Găini - se confesa cu durere în suflet mama Miluța - nu mai pot ține; nu mai am pe cine certa când dădeau iama prin straturile cu zarzavaturi și nici pe cine lăuda cu vorbe frumoase atunci când îmi făceau ouă mari și multe. De azi înainte am și eu cu cine
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
dar pe care i l-am făcut. Și mai spunea ea, cu multă dreptate, că o gospodărie fără câine este ca o casă fără împrejmuire. Deși ploaia măruntă și deasă începuse iar vântul se intensificase, am plecat fericit din ograda Miluței Cristea pentru că am reușit să-i prilejuiesc acestui suflet ofilit și însingurat momente de reală fericire. De drăgălașa Furnica a început să mi fie dor acum când încredințez hârtiei gândurile și trăirile mele sufletești. Acest fapt, aparent banal, mi-a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
avut? A doua zi am trecut pe la ea. Poarta era închisă, iar în casă nu se vedea nicio umbră. - S-a dus, măi băiete, s-a dus, ducă-s-ar din satul ăsta, îmi șopti de după gard Areta lu’ nea Miluță, cea despre care la o nuntă a râs tot satul când a auzit ce îi cântă Mariana. La vecina mea săraca De trei zile rage vaca Nimulsă și nemâncată Da’ vecina mea-i rujată. Stau găinile în poiată Iar ea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de viață, cu ochii, când te privea în față, ca niște mucuri de lumânare, gata să se stingă. Prindea viață în obraji și se înviora numai când își amintea și vorbea de fiii ei, trei la număr: Alexandru, Toma și Miluță. În restul timpului luneca permanent ca o într-o ceață buimacă țesută în împrejurul ei, fără să pară că vede sau aude ceva. Mamă, dormi? șopti abia auzit, aplecându-se prudent să se convingă că doarme adânc și nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cum era. Tu-l ai numai pe unul de așteptat, pe Tom, pe bărbatu-tu. Eu îi am pe tustrei băieții de așteptat și de jelit. Du-te și te plimbă... dacă nu poți dormi. Cel mai îngrijată sunt de Miluță. De ce de Miluță! E pe aproape, știi că de venit tot vine... Și dacă nu mai vine? Cum să nu mai vină? Ce poate să i se întâmple să nu mai vină? Întrebi de parcă n-ai ști ce zile trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-l ai numai pe unul de așteptat, pe Tom, pe bărbatu-tu. Eu îi am pe tustrei băieții de așteptat și de jelit. Du-te și te plimbă... dacă nu poți dormi. Cel mai îngrijată sunt de Miluță. De ce de Miluță! E pe aproape, știi că de venit tot vine... Și dacă nu mai vine? Cum să nu mai vină? Ce poate să i se întâmple să nu mai vină? Întrebi de parcă n-ai ști ce zile trăim! E, oricum... Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
omului de la genunchi în jos. Venea spre el, aplecat într-o parte, legănându-și capul alb, înconjurat de un roi de muște, ca un nimb. Păzea, puștiule. Unde naiba te duci? E razie în oraș! Fii atent! Mulțumesc! îi spuse Miluță și-o luă la fugă. Strecurându-se prin locuri dosnice, fugi până în apropierea pieței din fața depoului, unde se uneau toate drumurile ce duceau și ieșeau din oraș. Piața și depoul, cu intrările și ieșirile, erau păzite de jandarmi. Văzu doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ce-i spui. De dinăuntru, de undeva din capătul scărilor, se auzi o voce enervată strigând: Ce faci, dragă? Vii odată cu fierul cela? Ți-a sosit amorezu, tu! Îi aruncă o privire scurtă strâmbându-se la el și urcă scara. Miluță se luă după ea. În ușă, sus, fata mai întoarse o dată fața. Arăți de parcă ești beat! îi strigă și izbucni în râs. Să vezi ce-o să-ți facă maică-ta! Sssst! se rugă Miluță. Parcă ești beat, sau vii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-se la el și urcă scara. Miluță se luă după ea. În ușă, sus, fata mai întoarse o dată fața. Arăți de parcă ești beat! îi strigă și izbucni în râs. Să vezi ce-o să-ți facă maică-ta! Sssst! se rugă Miluță. Parcă ești beat, sau vii de la femei! continuă fata, fără să se sinchisească, nepăsătoare chiar, c-un fel de bruschețe în glas, lipindu-se de ușă să-i facă loc. Chicotind nerușinat, mărunt, îl lovi cu genunchiul în spate. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și drăgălășenia fetelor plutea peste tot. Dacă intri, intră odată, să închid! îl zori fata din ușă. Avea mișcări svâcnite din umeri parcă mereu voia să te împungă cu sânii. Să-l fi căutat, oare, într-adevăr, pe-acasă, sau... Miluță auzi huietul sălbatec al locomotivei venind peste el. Doamne, dacă află mama în ce-am intrat, se-mbolnăvește de inimă. Poate nu s-a-ntâmplat nimic, și zgâtia asta mică vrea numai să mă tragă de limbă. N-avea încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din care semințe de grâu ieșeau la suprafață ca niște flăcărui. Vrei să mănânci ceva? Ți-e foame? Foame! Am și uitat de foame. Da ce-ai pățit? Era să nu mai ajung. Să nu mai vin... Nu se poate! Miluță o privi lung, topit, pierzându-se în ochii ei. De ce mă privești așa? Ce-i cu tine? De unde vii la ora asta? Nu-ți spun? Era să nu mai vin deloc. Gata-gata s-ajung în Germania. Cum s-ajungi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spun mai multe, acum nu pot. Să nu te superi pe mine. Nu știu de ce să mă supăr, dar nu înțeleg misterele astea. Nu cumva... Măgarule! Ești un măgar! Ce-ți trece prin cap? Atunci ce-s misterele astea? protestă Miluță ofensat, și-i atinse ușor obrajii cu vârful buzelor, mirându-se singur de îndrăzneala sa. Nici un mister. Erika trebuie să plece într-un loc și vrea s-o însoțesc și eu... Dacă-ți spun, te superi și nu-mi dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
gâfâind, să ajungă mai repede, unde? De ce? Trebuie să mă ajuți. Am nevoie de tine! Se opri în ușă și-o privi fără s-o vadă, bâiguind buimăcit, trăgându-și mâna. De mine?! Ce să fac? Să mă duci undeva! Miluță simți văzduhul liber dincolo de ea pâlpâind ca într-o chemare, și, ca și cum femeia ar fi ... o văzu pălind cum n-o văzuse niciodată, parcă pudrată cu pulberea stelelor, lăsând să răzbească afară din ea, prin ochii, mari, tăiați ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ea ce să caute acolo? Spune-mi și mie. Am rugat-o eu. Mie mi-e teamă să merg. Din anumite motive, pe care nu ți le pot spune, nu pot să merg. Și ea de ce să poată? se încăpățână Miluță, gelos. Să se agațe toți de ea, s-o danseze, să... Ei și ce-i dacă se distrează și ea. E tânără și n-are nici o obligație. "Bine, dar eu!" vru să spună băiatul, dar își mușcă limba. Doamne, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ea. E tânără și n-are nici o obligație. "Bine, dar eu!" vru să spună băiatul, dar își mușcă limba. Doamne, ce dezgustată mă simt de toate! Mă întorc! strigă pe neașteptate cumnata, neputându-se stăpâni, și-o luă hotărâtă înapoi. Miluță se trezi respirând greu. Cum așa? De ce? Ah, mă exasperezi! izbucni femeia. Ești mai rău ca bătrâna. Nici eu nu vă înțeleg pe voi. Ce-aveți cu mine? Cu tine!! Eu!?! Da. Tu și maică-ta, și toți. Judecă singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o privi jignit, furios și-nveselit totodată: Va să zică... ăsta-i secretul! De asta... Mama bănuia, dânsa ceva, săraca, dar nu știa... Du-te dracului! Măgarule! izbucni Cerboaica și-i întoarse spatele rupând-o la fugă îndărăt. "Bine. Prea bine" își spuse Miluță și păși, hotărât, înainte. CAPITOLUL 4 Se strecură pe la bisericuță, prin spatele haznalei, prin spărtura din gardul liceului. Se agăță de burlanul ruginit și-ncepu să se cațere ca mâțele. Inima-i bătea cu putere. Nu simțea nici urmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
5 Bătrâna se trezi gemând, cu oasele grele. Toată oboseala lumii se cuibărise în oasele și-n mușchii ei. Afară mijeau zorile. Se săltă și trase cu urechea: auzi întâi huruitul metalic, greoi și hurducat de pe drum, apoi sforăitul lui Miluță, lângă ușă, cu întreruperi, ca și cum s-ar fi înecat, și-și spuse că totul e bine. Inima îi bătu repede, ușurată de povară. Cerboaica răsufla ușor, abia se-auzea. Se cunoaște și după asta că nu-i muncită, își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]