377 matches
-
în cealaltă, era suportabilă până la un punct, iar uneori, în amurgurile când soarele părea că se oprește să se odihnească puțin în așternutul de coroane ale palmierilor ce alcătuiau unicul orizont în El-Akab, înainte de a se ascunde de tot în spatele minaretului moscheii, putea fi considerată un adevărat paradis. Jos, sub balcoane, în singuratica grădină care, după cum spuneau legendele, fusese proiectată chiar de colonelul Duperay când ordonase să se construiască palatul, straturile de trandafiri și garoafe își disputau solul cu meri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
până în grădină, în straturile de flori. Unul dintre funcționari trecu în tăcere prin spatele lui, bătu de trei ori în ușa biroului și intră, închizând-o în urma lui. Guvernatorul, care nu se mai prefăcea că studiază raportul și acum contempla minaretul moscheii prin fereastră, fără să se miște din fotoliu, înclină ușor capul spre noul-sosit, ce se oprise respectuos la marginea covorului, și-l întrebă: — Care-i situația, Anuhar? Nici o veste despre targuí, Excelență. A dispărut. — Nu mă mir, zise. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
probabil. Bineînțeles, recunoscu Ali Madani fără să se scandalizeze. Dar în momentul de față tu ești cel pus sub semnul îndoielii, nu eu... Se îndreptă spre fereastră să se uite la muezinul care-i chema la rugăciune pe credincioși din minaretul moscheei și comentă, fără să se întoarcă să-l privească: — Roagă-te să pot repara ce-ai stricat, sau o să pierzi ceva mai mult decât slujba de guvernator. — Vrei să spui că m-ai destituit? — Firește! răspunse. Și-ți garantez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pantere care se Înfruntă și par gata să sară. În realitate, chiar În interiorul incintei, Începând de la Poarta Mănăstirii, la Apus, și până la Poarta Chinei, Omar n-a văzut decât livezi dese și pâraie repezi. Apoi, ici și colo, avântarea unui minaret de cărămidă, o cupolă cizelată de umbră, albeața unui zid de foișor. Și, pe malul unei bălți dezmierdate de sălcii plângătoare, o femeie goală care se scălda, cu părul În bătaia părul vântului arzător. Oare nu această viziune de paradis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
-mi aducă la cunoștință că „Suntem la Amuk, la Vertcha, la Khomein”, asta nu era decât o figură de stil, care nu intenționa să spună altceva decât că ne găseam pe Înălțimile din preajma acelor localități cărora le zăream de departe minaretele și ale căror contururi mă mulțumeam să le ghicesc. În munții din Luristan, dincolo de izvoarele fluviului Kom, tovarășii mei și-au slăbit veghea, ne aflam pe teritoriul bakhtiar. În cinstea mea au organizat un ospăț, mi/au dat să fumez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se legăna, mandarinul cânta, scotea din el o melodie subțirică, delicată, ca produsă de zeci și zeci de gonguri minuscule de aramă, o muzică de ceas, iscată de rotirea mecanică a axului cu came din interior. Legănarea și muzica de minaret aveau ceva hipnotic, de aceea nu mai știu când am fost dus de acolo. Niciodată mai târziu, deși i-am întrebat de zeci de ori, părinții mei nu au știut să-mi spună la cine fusesem în seara aceea și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
neatins. În afară de camera lui Greg și a lui Judy, lui Tom îi plăcea cel mai mult dormitorul cu vederea spre grădină, deși erau frumoase și cele două din față, din care se putea zări, printre platani, coșul cu aspect de minaret al țesătoriei. Cartierul Biggins era cocoțat pe o ridicătură și, prin fereastra din spate, i se înfățișară lui Tom aproape toate monumentele importante din Ennistone: Institutul, cupola aurită a Sălii Mari, turnul cenușiu, retezat, al bisericii St. Olaf, turla vărgată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
hispanică, glacialitatea la patru ace a nordicilor, expansionismul logoreic al sla vi lor, infantil-iluzoria omnipotență americană, alintul nar cisiac al francezilor, flegmatismul imperial, subtil-co lonizator (și țăcănit cât cuprinde) al englezilor, sentimentalismul orto dox, pitorescul rebel protestant, severitatea coregrafică, de minaret muzical, a islamicilor, misterul colorat, dar de-o cruzime nemărginită, al asiaticilor etc. Florența nu avea cum să facă excepție. Pe de o parte, am observat cu stupoare cum nu (mai) am, brusc, organ pentru Leonardo și Michelanghelo, dar mă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
demon pragmatic ne ispitește. Câte lire turcești se obțin cu un dolar? Cineva aruncă puțină apă rece peste febra comercială. "Nu vă supărați, n-am venit aici pentru cumpărături". Urmează o tăcere stingherită. M-aș plimba prin Istanbul, uitîndu-mă la minaretele care străpung aerul îmbibat de umezeală, mi-ar plăcea ca, după Moscheea albastră și Sfânta Sofia, să merg la Cornul de aur, să văd vestitele sale grădini și chioșcuri, să mă duc, apoi, la palatul Paleologilor și prin Fanar, să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
albastră, nu una neagră, ca ai mei. Rușinat, îmi repar greșeala repede. Plecăm de aici spre Sfânta Sofia. Între timp, s-a pornit ploaia. Catedrala, ridicată de Constantin și finisată de Justinian, e simbolul Imperiului roman de Răsărit. Acum are minarete. A fost transformată de turci în moschee. Porțile monumentale, de lemn, cu întăriruri de metal, și lespezile de la intrare te lasă să bănuiești măreția procesiunilor care aveau loc aici înainte de venirea turcilor. Înlăuntru, o imensă schelă. Pe ziduri, în locul frescelor
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
iar bătrânul acela se spunea că era ultimul frate în viață al lui Yassin. Bunicu-său îl văzuse, dar sala de rugăciune din Masjid-e Kabud nu mai era ceea ce fusese pe vremuri - peruzeaua Islamului -, ci o încăpere de sub cupolă, sprijinită de minarete și doar brâiele cu scriere riqa, albastru cu alb, mai vorbeau de vechea ei glorie. Aici toți erau altfel decât fuseseră: preotul zartosht venerat trecea drept șiit, pe când fiu-său văduv cu băiatul, Omar, împărțeau bazarchi- ul fostei piețe de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
afro-islamice ce își are rădăcinile înfipte în solul miturilor păgâne. Ca și autorul Celor șapte stâlpi ai înțelepciunii, Corto sfidează moartea prin gesturile pe care nu le poți citi decât în cheia iraționalității cavalerești. În fortul turc, acolo unde asaltează minarete și mânuiește mitraliere, Corto este contaminat de energia mistică ce radiază din făptura lui Cush. Singuratic și impenitent, războinicul somalez cutreieră deșertul cu gândul răzbunării și al morții. Distanța dintre marinarul fără de flotă și inamicul infidelilor se estompează în această
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ies din morminte și se chinciră pe marginile cercului magic. În fund, flautele modulau acum o muzică dulce, În timp ce ei, În același ritm, loveau cu palmele podeaua și-și Înclinau capetele. Din carlinga aeroplanului lui Breguet, ca un muezin din minaret, Își făcu apariția un al cincilea Duviche, care Începu să psalmodieze Într-o limbă necunoscută, gemând, lamentându-se pe niște tonuri ascuțite, În timp ce tobele Își reluau ritmul, crescând În intensitate. Madame Olcott se aplecase la spatele fraților Fox și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sentimental și exotic de Pierre Loti: „Și se mai aud glasuri sentimentale, poate vreun cititor întîrziat al lui Pierre Loti, care să plîngă poema ce se îngroapă sub zidurile surpate — iată perindîndu-se toată vechea tabulhana romantică, haremurile și femeile voalate, minaretele și cireșii cu umbre lungi pe solul ars. Nu profetizăm nimic, asta se va întîmpla orișicum (...) Prin cenușa bombardării se vor mătura și lărgi bulevarde senine, linii de drum de fier își vor împleti nervura vînătă în păienjenișul gărilor imense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pustii, dormitoare melancolice ale trecutului. Și această viață nouă în Bosfor își va găsi poeții ei (...) artiști minunați vor privi, în titanica sforțare europeană de a clădi o cetate de beton și fier, oazele verzi ale cimitirelor cruțate și conurile minaretelor subțiri”. Prima menționare semnificativă a lui Marinetti în România îi aparține lui Ovid Densusianu și datează din 1905, cînd poetul italian nu era încă futurist (Adrian Marino, op. cit...). Liderul Vieții noi va comenta ulterior cu mefiență manifestările „barbare” ale futurismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cine nu. Brunetti păși iar Înăuntru și Închise ușa. Ca În orice birou, printre informările oficiale erau amestecate obișnuitele caricaturi, ilustrate și bilete scrise de mână. Caricaturile păreau să conțină toate soldați sau doctori și multe dintre ilustrate prezentau fie minarete, fie situri arheologice. O desprinse pe prima și află că Bob trimitea salutări de la Moscheea Albastră. A doua Îi spuse că lui Bob Îi plăcea Coloseumul. Dar a treia, care Înfățișa o cămilă În fața piramidelor, dădea În vileag mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mai romantic decât Tîrnova. Kanitz plutea încă ani întregi în amintirile acelui ceas neuitat de priveliște plăcută pe care l-au fost avut la vederea acestui oraș al țarilor, cuprins de lumina de soare, cu zidurile lui, cu turnuri, moschee, minarete, biserici, cupole, poduri, insule, grădini și cordele de stânci și de ape: "Numai o Tîrnovă este, și nimic mai mândru nu-mi văzură ochii, încît abia îndrăznești să iei caietul de schițe, pentru a însemna pe hârtie măcar aproximativ minunata
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
contopește cu rugăciunea, cu alchimia teologică a imaginarului deesc, cu amplitudinea discursului monosilabic, cu vraja auctorială a sinelui căzut În transa rugăciunii. La fel și Cătălina asemeni călugărilor penitenți psalmodiază mantrele În pusee respiratorii de isihasm combinat cu incantațiile de minaret. Însuși turnul din care emite fata de Împărat se poate asocia modelului islamic, muezinic de unde hogea cheamă incantatoriu pe suplicanți. Poemul Luceafărul poate fi citit și În cheie mistagogică prima strofă fiind aceea În care astrul Îi cere Tatălui ceresc
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
-un război în care urma trecerii prin foc va spune cine a ieșit învingătoare în pagina cu valuri rubinii navigam - corabie înaintea furtunii îngenuncheri în cramele șoarecilor spărgînd sîmburii amintirii; lună fără cer izbindu-se de cupolele cîrtiței; închinare în minarete de furnici ștergînd arabescuri în dansul pe jăratic biciuiau antenele sunătoarei Strigam și nu voiam să fiu auzită O tristețe de cireș repovestită în hexagonul auriu era promisiunea evaporării din vălul de scrum în ghețarul de fum Ca o fulgerare
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
închiderea Berlinului de Vest, iar orașul își găsea astfel viața și substanța în îngrăditura libertății sale. Am făcut o incursiune în Berlinul de Est. Unter den Linden și Alexanderplatz se transformaseră, se occidentalizaseră într-un mod bizar și neconvingător: un minaret uriaș pe post de turn Eiffel, clădiri cu pereți de sticlă, zone pietonale, dar și vitrine mohorîte și cheap ce degajau o tristețe ascunsă, prea multe uniforme în comparație cu ținutele civile, ca pentru a ține sub observație aspirația spre Occident pe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Nu trebuie să-ți scape magazinele vînzătorilor de "trofee" de război. Poți cumpăra paturi de aramă, platouri de argint, inele de aur, candelabre, picturi englezești din secolul al XIX-lea. După colț, pe o movilă lipsită de iarbă, sînt topite minarete de metal ciuruite de gloanțe. Explorează grămezile de conducte albe din beton. Vorbește cu arheologii care sapă adînc pentru a îngropa trecutul recent. Apoi vei avea timp pentru a hoinări pe esplanada kitsch: blocaje de circulație, caruseluri, familii mîncînd înghețată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fermecată l-a răpit, într-una din cele 1001 de nopți, din țara soarelui-răsare, învăluindu-l în neguri spre a putea ascunde în el dragostea unui Făt-Frumos. Castelul e ferit privirilor ca o comoară, dar domurile sale albastre, elegantele sale minarete, zvelte sau rotunjite pe la colțurile zidurilor groase, teraselor sale prelungi dominînd codrul cu fleșele sale firave ce se leagănă în vînt, semilunile întrețesute pretutindeni pe colonade te-ar face să te crezi mai degrabă în regatul Bagdadului sau al Cașmirului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca o respirație binefăcătoare. În spatele ulucilor cineva îi așteptase, căci poarta se deschise cu un scârțâit trist în momentul când primul tânguit strident al unui muezin anunța ceasul rugăciunii pentru credincioșii musulmani. Încă unul și încă o sută, din toate minaretele se ridica îndemnul spre contemplație ca și cum liniștea dinainte s-ar fi spart în mod necesar în afirmarea unei nevoi tot de liniște. Urcară două trepte, deschiseră o ușă grea de stejar înnegrit la flacără și apoi lustruit. Intrară într-un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
într-adevăr scopul scuză mijloacele și întorceai pe o parte și pe alta vorbele iezuiților, iar eu visam să aud clopotele răsunând la Istanbul. Abia ne întorsesem amândoi de acolo și eu tot mai sufeream amintindu-mi de pădurea de minarete care rănesc cu ascuțișul lor cerul sfânt al cetății lui Constantin. Oare cum ar fi să bată clopotele la Sfânta Sofia? În acel moment aerul porni să vibreze. Băteau clopotele la Biserica Jurământului, a lui Badea Bălăceanu. Avea hramul de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și la București. M-am săturat să tot aflu. Mai bine povestește-mi despre mânăstirea pe care o faci în munte. Soarele cobora spre apus. Dinspre oraș, liniștea fu spartă de tânguiala primului muezin. Unul după altul, din toate săgețile minaretelor se înălță strigătul prelung chemând la rugăciune. Marelui spătar i se păru deosebit de trist. În fața lui femeia încă frumoasă, imobilă, tăcea. Probabil că din pruncie s-a învățat să respecte ceasul rugăciunii altora. Mușchii feței, care până atunci exprimau revoltă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]