661 matches
-
condițiile geologice și fizicogeografice. Apele subterane se prezintă sub forma apelor de adâncime și a apelor libere cantonate în depozite de suprafață. Cele mai apropiate de suprafață sunt mai puțin mineralizate, însă apele de adâncime (sub 150 m) au o mineralizare de 20g.l -1 ; mineralizarea este de natură sulfuroasă și cloruro-sodică. Solurile Din punct de vedere pedologic, teritoriul județului Iași aparține provinciei moldosarmatice. Învelișul de sol al județului (un total de 522.598 de hectare) este alcătuit din următoarele clase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
subterane se prezintă sub forma apelor de adâncime și a apelor libere cantonate în depozite de suprafață. Cele mai apropiate de suprafață sunt mai puțin mineralizate, însă apele de adâncime (sub 150 m) au o mineralizare de 20g.l -1 ; mineralizarea este de natură sulfuroasă și cloruro-sodică. Solurile Din punct de vedere pedologic, teritoriul județului Iași aparține provinciei moldosarmatice. Învelișul de sol al județului (un total de 522.598 de hectare) este alcătuit din următoarele clase (Fig . 8): molisoluri (cernisoluri*) (tipice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acumularea în sol a unora dintre acestea (sau a produșilor lor de degradare); efectele pasivității fostelor complexe zootehnice de capacități mari, privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu; particularitățile climatice, hidrogeologice și exploatarea sistemelor de irigații care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol, și migrația substanțelor rezultate din aceste procese. Deșeuri și zone contaminate Monitorizarea zonelor contaminate prin depozitări de deșeuri menajere și industriale se realizează prin analiza deșeurilor respective și a levigatelor din aceste zone, precum și a scurgerilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
juvenil), putând lăsa (caracteristic) o cicatrice pe obrazul stâng, lateralitate stângă. Eritem nodos. Eritem Bazin, eczema de diferite feluri. 6. Tulburări endocrine. Fie hipertiroidie, mai frecvent legată de constituția fosforică, fie hipotiroidoovarism. În general, hiperpituitarism, hipergenitalism, hipertiroidism. 7. Tulburări de mineralizare. Caracterizează o perioadă avansată. Dinții galbeni, dezosați, paraodontozici. Explozie de carii (ftizia dentară), până la desființarea dinților. Rarefacție osoasă a maxilarelor. Litiază urinară. Decalcifiere cu fosfaturie. Constipație, consecință a eliminării de calciu prin mucoasa intestinală. 8. Tipul constituțional. Slab, deshidratat, fragil
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tipologică ternară, tot pe baza chimică, au realizat-o în vremurile noastre Nebel și Vannier. Aceștia deosebesc trei constituții minerale fundamentale, toate pe baza calcară, și anume: carbonică (Calcium carbonicum), fosforică (Calcium phosphoricum) și fluorică (Calcium fluoricum). Carbonicul Caractere generale Mineralizare moderată, reacție lentă, nutriție torpidă. Rezistență mijlocie la infecții și mai ales la tuberculoză. Carbonicul este un individ rigid și drept, cu mers țeapăn, dar întotdeauna cadențat, cu gesture sobre și precise. Rigid în toate actele vieții, răbdător și tenace
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în subteran; ... e) proprietățile fizico-mecanice ale minereului și rocilor înconjurătoare; ... f) cantitatea minimă a resurselor minerale identificate, măsurate și/sau indicate, a celor valorificabile conjunctural sau potențial; ... g) coeficientul de decopertare maxim pentru zăcămintele exploatate la zi; ... h) coeficientul de mineralizare minim pe unitate de calcul, în cazul existenței intercalațiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploatare; ... i) condițiile hidrogeologice ale formațiunilor acvifere, raportul lor cu grosimea și cu caracteristicile rocilor din culcușul
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
și al grosimii medii. În cazul zăcămintelor în care substanța minerală utilă apare sub forma de cuiburi în roca purtătoare de mineralizație, se evaluează cantitatea totală de roca, apoi resursele de substanță minerală utilă se obțin prin aplicarea coeficientului de mineralizare. Articolul 92 Suprafața unităților de calcul se conturează pe un plan, prin proiecție ortogonală. Poziția planului de proiecție depinde de direcția și înclinarea corpurilor de substanță minerală utilă. Articolul 93 Grosimea se măsoară, de regula, în punctele de interceptare prin
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
apuca de scris, înainte de a lămuri în detaliu problema de care mă ocup“. „Când gândești un lucru, trebuie să mergi până la capăt. Scrisul e secundar.“ Era, poate, un ecou din Platon, o depreciere a scrisului ca simplu procedeu mnemotehnic, ca mineralizare a gândului, ca mod de a slei mișcarea vie a ideilor. Dar era și încrederea utopică în capacitatea inteligenței omenești de a „merge până la capăt“ în efortul ei de cunoaștere. Or, întrebarea care se pune e dacă un asemenea „capăt
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tratamentelor balneare. Apa minerală naturală conține săruri minerale, microelemente și alte substanțe într-o compoziție constantă raportată la fluctuațiile ciclice anuale. Apa minerală terapeutică provine dintr-o sursă naturală și trebuie să îndeplinească una din următoarele condiții: a) are o mineralizare sau conținut de săruri minerale dizolvate de cel puțin 1g/l (cloruri, sulfați, bicarbonați); b) conține elemente chimice cu acțiune farmacologică cunoscută, în proporție minim necesară; c) conține gaze dizolvate cu efecte biologice cunoscute (CO2, SH2); d) este radioactivă în
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
efecte biologice cunoscute (CO2, SH2); d) este radioactivă în limitele admise ca terapeutice; e) are o temperatură de 20 grade C, independent de conținutul mineral, care îi conferă caracteristica de apă termală (1). Apele minerale terapeutice se pot administra, în funcție de mineralizare, în cură internă (cura de băut), în cură externă (sub formă de băi). Crenoterapia, utilizarea apelor minerale în cura internă, intervine ca metodă adjuvantă a tratamentului de bază al diabetului zaharat, prin acțiunea ușor hipoglicemiantă a unor ape minerale. Apele
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
puțin alcaline decât acestea. Dacă facem o comparație între apele de la Drânceni și celelalte ape minerale cunoscute din Podișul Central Moldovenesc, se poate întrevedea că toate acestea ar fi avut inițial o compoziție apropiată de cea a apelor de la Drânceni. Mineralizarea redusă uneori cu peste 50% față de cea a apelor de la Drânceni este datorată, probabil, fenomenelor de drenaj, precum și procesului de absorbție și schimbului de ioni exercitat de argilele pe care curg aceste ape. Fenomenul poate fi bănuit, dat fiind faptul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cea a apelor de la Drânceni este datorată, probabil, fenomenelor de drenaj, precum și procesului de absorbție și schimbului de ioni exercitat de argilele pe care curg aceste ape. Fenomenul poate fi bănuit, dat fiind faptul că toate aceste ape au o mineralizare de aceeași origine, provenind din sărurile remanente reținute de mâlurile de fund ale Mării Sarmațiene mijlocii. O altă apă iodo-bromurată-sulfuroasă-cloruratăsodicăbicarbonatată este cea întâlnită la Nicolina, municipiul Iași, în “sonda mică” (izvorul C), săpată în anul 1954, care ulterior a fost
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în “sonda mică” (izvorul C), săpată în anul 1954, care ulterior a fost placată cu beton din motive edilitare. Această apă nu mai provine însă din păturile sarmațiene. Ea venea ascendent, de la o adâncime de aproximativ 320 m, din tortonian. Mineralizarea ei era de 20,4491 g la litru, din care ionii Cl- pe de o parte, Na+ și K+ pe de altă parte reprezintă 57,794%, respectiv 37,003% din mineralizarea totală. Concentrația ionilor Br- și I- este de 35
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de la o adâncime de aproximativ 320 m, din tortonian. Mineralizarea ei era de 20,4491 g la litru, din care ionii Cl- pe de o parte, Na+ și K+ pe de altă parte reprezintă 57,794%, respectiv 37,003% din mineralizarea totală. Concentrația ionilor Br- și I- este de 35 mg%o, respectiv 7 mg%o, concentrația HCO3 - de 1,0467 g%o și concentrația H2S de 25,5 mg%o. Această apă, analizată de colectivul Laboratorului de chimie al Institutului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sulfaților, care se găsesc aici în cantități foarte mici. De aceeași vârstă, din punct de vedere geologic, și provenind cam de la aceeași adâncime, tot ascendent, este și apa clorurată-sodico-iodobromurată de la sondajul făcut în 1927 în incinta fabricii Țesătura din Iași. Mineralizarea totală a acestei ape, după analiza făcută în octombrie 1951 de Gh.Ghimicescu, este de 38,0332 g la litru. Ionii Cl- și Na+ sunt în proporții aproape similare cu cele de la sonda mică (izvorul C) de la Nicolina, adică 59
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
analiza făcută în octombrie 1951 de Gh.Ghimicescu, este de 38,0332 g la litru. Ionii Cl- și Na+ sunt în proporții aproape similare cu cele de la sonda mică (izvorul C) de la Nicolina, adică 59,105% și 37,342% din mineralizarea totală, Br- este în cantitate mai mică (20,1 mg%o), pe când Ieste în cantitate dublă (18,7 mg %o). Ceea ce pare surprinzător este lipsa de H2S, pe care analiza îl declară absent, cu toate că în această apă există sulfați în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
apă iodo-bromurată, cloruro-sodică, bicarbonatată, însă puternic sulfuroasă și totodată mezotermală (23oC) provine de la Nicolina, Iași, din “sonda mare” (izvorul B). Apa aceasta vine însă din silurianul superior, de la o adâncime de aproximativ 450 m, în mod ascendent și prezintă o mineralizare totală de 12,8799 g la litru, deci mai mică decât a apei celorlalte două sonde, arătate mai sus. Ionii Cl- și Na+ sunt în proporții de 46,422% și 35,009% din mineralizarea totală. Ionul Breste în cantitate ceva
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în mod ascendent și prezintă o mineralizare totală de 12,8799 g la litru, deci mai mică decât a apei celorlalte două sonde, arătate mai sus. Ionii Cl- și Na+ sunt în proporții de 46,422% și 35,009% din mineralizarea totală. Ionul Breste în cantitate ceva mai mare (40 mg%o), iar I- în cantitate mai mică (5 mg%o) decât la celelalte două sonde. Ionul HCO3 - este reprezentat prin 1,8092 g%o, pe când H2S este în cantitate relativ
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
amintit sondajul Franke (din 1907-1908) de lângă calea ferată, imediat la nord de Vaslui, săpat până la adâncimea de 82 m, oprindu-se în sarmațianul mediu. Din acest izvor apare și astăzi o apă ascendentă, cu miros de H2S și cu o mineralizare ceva mai mică de 1 g la litru (0,815 g reziduu la 1800). Există, de asemenea, unele indicații asupra apei din sondajul de la gara Munteni, de la fosta fabrică de spirt, apă cu mineralizare mică (sub 1 g la litru
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
miros de H2S și cu o mineralizare ceva mai mică de 1 g la litru (0,815 g reziduu la 1800). Există, de asemenea, unele indicații asupra apei din sondajul de la gara Munteni, de la fosta fabrică de spirt, apă cu mineralizare mică (sub 1 g la litru), slab clorurată-sodică, bicarbonatată. La Strunga, cunoscuta stațiune balneară, nu sunt analizate decât 5 din cele 11 izvoare citate. Pentru restul Podișului central moldovenesc mai există analize numai indicative pentru 7 izvoare - via Buțureanu, Socola
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
fenomenelor de drenaj, procesului de absorbție și schimbului de ioni dintre aceste ape și argilele peste care curg. Ceea ce reiese în mod incontestabil este faptul că apele actuale de adâncime din Podișul central moldovenesc, având o circulație slabă, au o mineralizare ridicată, mai ales cele din tortonian (sondele Socola, Nicolina). Nu avem date, dar n-ar fi exclus ca același lucru să fie valabil uneori și pentru sarmațianul mediu; în sprijinul acestei ipoteze pledează și studiul izvoarelor Drânceni și sondajul nr.
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
silurianul superior, din fundamentul Podișului central moldovenesc (sonda mare, izvorul B din Nicolina și sonda nr. 1 din Deleni, precum și sonda nr. 2 din Hârlău). Există deci o oarecare etajare după adâncime a apelor minerale în acest podiș. Cele cu mineralizare mai puternică sunt situate spre adâncime, iar cele cu mineralizare mai slabă spre suprafață. Verificarea acestui fapt ar avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
B din Nicolina și sonda nr. 1 din Deleni, precum și sonda nr. 2 din Hârlău). Există deci o oarecare etajare după adâncime a apelor minerale în acest podiș. Cele cu mineralizare mai puternică sunt situate spre adâncime, iar cele cu mineralizare mai slabă spre suprafață. Verificarea acestui fapt ar avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi extrase după necesitățile balneologice, fie din silurian, fie din tortonian
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
care are o strânsă legătură cu mediul fizic. Considerând factorii naturali terapeutici ca elemente profilactice și curative, trebuie să se intervină prin noi explorări și captări și să se asigure protecția sanitară a izvoarelor. Studiul geologic demonstrează legătura directă dintre mineralizarea unei ape și formațiunile geologice cu care aceasta vine în contact. Clasificarea apelor minerale după geneza lor oferă o orientare mai exactă relativ la compoziția chimică și zona hidrogeologică. Ea demonstrează că izvoarele aflate în zona de care ne ocupăm sunt
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
corespunde și conceptului latin care definește apa minerală exclusiv pe acțiunea sa terapeutică. Apele minerale Ape oligominerale sau ape oligometalice Aceste ape, deși nu întrunesc condiția conținutului chimic, prezintă interes prin particularitățile fizico-chimice cu efecte terapeutice afirmate prin observații clinicoexperimentale. Mineralizarea totală a acestor ape este sub 1 g/l, nu conțin elemente farmacologice active (I, Fe etc.) și nici gaze terapeutice în concentrațiile minimale admise. Utilizarea lor se bazează pe efecte diuretice în cura internă, sedative, vasodilatatoare și trofice sub
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]