KorAP: Find »[drukola/base=minier & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...695 >

17,362 matches

Corola-blog/BlogPost/374744_a_376073

trei luni m-a oprit pe stradă și mi-a spus că am avut dreptate, și și-a cerut scuze pentru ce îmi spusese cu trei luni în urmă. Între timp eu am ieșit la pensie și încet, încet întreprinderea minieră s-a transformat în societate comercială și a început să scoată muncitorii din schemă. Prima mare greșeală s-a făcut imediat după așa zisa revoluție, când s-au scos la pensie cinci generații de mineri, adică au început să pensioneze

1 UNDE EŞTI COMUNISMULE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423173740.html [Corola-blog/BlogPost/374744_a_376073]
Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556

înălțimile sale, mână-n mână cu Parâng, domolul senior care, trecând prin multe în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță pe care minierii cărbunari și-au înălțat falnicul municipiu Petroșani. La est de Parâng, munții împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei ale Oltului, mai puțin spectaculoase decât cele ale Jiului, masivul Cozia care, văzut de pe înălțimile Parâng-ului, are

DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810

și armatei române în Moldova, Petre Lucaciu fucționează în cadrul RMS din Iași. După înfăptuirea unității naționale, acesta a fost trimis în Tansilvania ca director al RMS Cluj. În anul 1919, Petre Lucaciu a luat parte activă la înființarea societății “Ceditul minier” care era “creațiunea lui, fiul prea iubit al inteligenței și al muncii sale”. La această societate a fost administrator și delegate precum și vicepreședinte al Consiliului de Administrație. În perioada cât a fost director la Salina din Slănic “a adus această

INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480361243.html [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
A colaborat cu L. Mrazec și I.P. Voitești la realizarea primei hărți cu zăcămintele de sare din zona extracarpatică a României, care a fost prezentată la Paris în 1900. A fost membru active în Asociația Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România. Petre Lucaciu a participat la primul congres al Asociației Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România, care a avut loc la Ploiești, în zilele de 4-5 iunie 1921, în Amfiteatrul liceului “Sfinții Petru și Pavel”, alături de I.

INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480361243.html [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
zona extracarpatică a României, care a fost prezentată la Paris în 1900. A fost membru active în Asociația Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România. Petre Lucaciu a participat la primul congres al Asociației Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România, care a avut loc la Ploiești, în zilele de 4-5 iunie 1921, în Amfiteatrul liceului “Sfinții Petru și Pavel”, alături de I. Gh. Munteanu Murgoci, ing. I. Ghica etc. Ca și fratele său, dr. Vasile Lucaciu, ing. Petre Lucaciu

INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480361243.html [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
greco-catolică Sfântul Vasile din București, care s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei veniți să-și ia rămas-bun de la Petre Lucaciu. Dintre numeroasele cuvântări ținute cu această ocazie, amintim pe cele ținute de: ing. N.P. Ștefănescu, din partea Societății “Creditul Minier”, Ion Bianu, din partea Academiei Române, ing. Th. Zernoveanu, din partea funcționarilor și lucrătorilor saline Slănic-Prahova, ing. Traian Metianu, din partea Asociației Generale a Inginerilor din România, și ing. I. Ghica, președintele Asociației Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România. I-a fost

INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480361243.html [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
N.P. Ștefănescu, din partea Societății “Creditul Minier”, Ion Bianu, din partea Academiei Române, ing. Th. Zernoveanu, din partea funcționarilor și lucrătorilor saline Slănic-Prahova, ing. Traian Metianu, din partea Asociației Generale a Inginerilor din România, și ing. I. Ghica, președintele Asociației Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România. I-a fost dat lui Petre Lucaciu să vadă realizat visul de aur al românilor. Se cuvine ca acestei personalități, care a lăsat o dâră luminoasă în istoria neamului și, timp de douăzeci de ani, și-a legat

INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480361243.html [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468

Erz și Mansfield din Germania. Unde și cum s-a născut expresia de „NOROC BUN" nu se cunoaște cu exactitate, iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține și nu fac referiri stricte la salutul minier. La început, expresia Noroc bun a fost folosit la botezarea unor filoane aurifere sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
se cunoaște cu exactitate, iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține și nu fac referiri stricte la salutul minier. La început, expresia Noroc bun a fost folosit la botezarea unor filoane aurifere sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub ruinele sale de la Zlatna și renăscut odată cu venirea descălecătorilor unguri și al coloniștilor sași (hospitas), sub

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
EP SVORVEQVE - ET SVORVEQVE OMNIUM V.I.M.P. - OMNIUM V (atum) L (berie) Inscripția de pe piatra de altar descoperită la Ampelum este dovada că rădăcina salutului mineresc „NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
salutului mineresc „NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se regăsește cuvântul de Gluck Auf, ceea ce face să credem că salutul minier în forma actuală a apărut mal târziu. Înainte de a afla perioada

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se regăsește cuvântul de Gluck Auf, ceea ce face să credem că salutul minier în forma actuală a apărut mal târziu. Înainte de a afla perioada dată de proveniența salutului „Glück Auf" (Noroc bun) să vedem ce reprezintă acest salut, să găsim definiția concretă a acestuia. Cercetătorii și istoricii minieri germani Kunis R și Br

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
face să credem că salutul minier în forma actuală a apărut mal târziu. Înainte de a afla perioada dată de proveniența salutului „Glück Auf" (Noroc bun) să vedem ce reprezintă acest salut, să găsim definiția concretă a acestuia. Cercetătorii și istoricii minieri germani Kunis R și Br. Karl Kutzsche, în revistele de specialitate: Unsere Heimat Heft nr.l2/1977 și Die Neue Berg-bautechnic nr.11/1990,precum și prof. Dr. Mircea Baron de la Universitatea Tehnică Petroșani oferă date importante în legătură cu acest subiect. După

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
METTALURGIA ARGENTARIA. De la mineritul minei de argint ... În anul 1680 „NOROC BUN” apare și ca denumire de mină în Erz, iar în 1680 expresia de „NOROC BUN” își găsește folosire ca salut mineresc în Turingia. În anul 1769, în bazinul minier Poberschau o galerie de mină și uzina de cupru ce se afla în clădirea Kalsseite’83 au fost botezate „GLÜCK AUF” (noroc bun) și „JUNGER MORGENSTERN” (Luceafărul tânăr), iar în 1781 un filon bogat în minereuri a primit numele după

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
depindea de noroc, metalurgiștii, petroliștii, fierarii au preluat și folosit salutul „Noroc Bun” devenit cu timpul un salut general, aducător de noroc, devenit valabil chiar și ca salut vânătoresc. În încheierea comunicării sale cu titlul: „A bányászköszöntés története” (Istoricul salutului minier), publicat în revista Bányászati és Kohászati Lap din 1902, istoricul Téglás Gábor sublinia: „Interesanta inscripție săpată în piatra de altar descoperită la Zlatna, cu inscripția prezentată, reprezintă o descoperire norocoasă pentru istoria primară a mineritului românesc, istorie care merită continuată

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
altar descoperită la Zlatna, cu inscripția prezentată, reprezintă o descoperire norocoasă pentru istoria primară a mineritului românesc, istorie care merită continuată și mereu îmbogățită”, îndemnând generațiile următoare: „ să nu lase nimic să se nimicească din dezinteres, în detrimentul desăvârșit al istoriei miniere, care are și așa multe goluri ce cu greu mai pot fi completate”. ************************************** Acum, când Mina Petrila „a murit”, nu-mi rămâne altceva de făcut decât să urez din toată inima orașului Petrila : NOROC BUN ! Pentru că, scump oraș mineresc, vei

SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
Corola-blog/BlogPost/361878_a_363207

de chiar cei condamnați. În aceste celule se învăța legislație, aritmetică sau ce trebuia pentru ca deținuții să învețe ceva în plus! Comandanții nu aveau de comentat aceste acțiuni, atât timp cât ele nu contraveneau regulamentelor. Don Basilio lucrase la aproape toate lucrările miniere; abataje, înaintări, suitoare, dar nu apucase să se înscrie la cursurile de calificare din colonie, căci după ispășirea a doi ani de detenție, a fost trecut pe lista celor care urmau să fie eliberați condiționat. Când mai aveau sub șase

DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_student_la_drept_comun_.html [Corola-blog/BlogPost/361878_a_363207]
altele. Astfel că la 2 ani și vreo patru luni don Basilio avea să părăsească colonia de muncă. Nu a plecat din zonă. L-a rugat pe comandantul coloniei să-i facă o recomandare să se poată angaja la exploatarea minieră de aici. După ce a primit CEC-ul unde erau banii adunați în timpul detenției, s-a prezentat la conducerea minei cu cererea de angajare și în scurt timp avea să vină la abatajul nostru și avea să fie liber printre deținuți

DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_student_la_drept_comun_.html [Corola-blog/BlogPost/361878_a_363207]
Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608

aprofundate. Pisicul Ponta, printr-un nou plagiat de maidan, a găsit calea spre orizonturile roșii, prin eliberarea sclavilor primari de pe moșioara J&B, pentru marea latifundie a PSD-ului. Sensei Monica Macovei visează partide noi cu doar trei fondatori. Poate minieri! Ghișe insistă să-i citim platforma. Manechinul Tăriceanu se opune, dar nu știe la ce! Iepurele Diaconescu aleargă ca Don Quijote până o ajunge pe Rosinanta, Ungureanu prinde fluturi sub acoperire, iar William Brânză... Mustul începe să fiarbă! Băsescu jubilează! Nici

TABLETA DE WEEKEND (77): LUME, LUME ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1409565364.html [Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608]
Corola-blog/BlogPost/346525_a_347854

locuit la un bloc vecin cu al meu, mi-o amintesc doar ca pe o fetiță liniștită, căci la scurt timp s-au mutat la un bloc mai îndepărtat. Cu tatăl Lilianei APOSTU am lucrat la mina Suvorov a Întreprinderii Miniere Moldova Nouă până am ajuns pensionari amândoi. Recent am descoperit cu ajutorul Internetului în Liliana APOSTU-ALBU o creatoare de poezii, pentru acele suflete inocente care printr-un joc simplu al cuvintelor vor descoperi miracolele lumii înconjurătoare. Mi-a plăcut în mod

INOCENŢA POEZIEI LILIANEI APOSTU-ALBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Inocenta_poeziei_lilianei_apostu_albu_mihai_leonte_1350979563.html [Corola-blog/BlogPost/346525_a_347854]
Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791

alături de ingineri mineri, care l-au sprijinit în anii precedenți să adune materialul despre minerit, nominalizând pe inginerii Ioan TALPEȘ (decedat) și Petru VLAD. Domnul profesor Ionel FOLEA, cât și ceilalți vorbitori și-au exprimat regretul pentru pierderea unor obiective miniere ce trebuiau cercetate și care au fost distruse prin noile lucrări miniere executate în această zonă, extrem de bogată în resurse arheologice miniere. Un adevărat omagiu avea să aducă colaboratorilor și elevilor săi, profesorul Andrei NISTORAN prin tema; ,,Contribuția cadrelor didactice

MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
materialul despre minerit, nominalizând pe inginerii Ioan TALPEȘ (decedat) și Petru VLAD. Domnul profesor Ionel FOLEA, cât și ceilalți vorbitori și-au exprimat regretul pentru pierderea unor obiective miniere ce trebuiau cercetate și care au fost distruse prin noile lucrări miniere executate în această zonă, extrem de bogată în resurse arheologice miniere. Un adevărat omagiu avea să aducă colaboratorilor și elevilor săi, profesorul Andrei NISTORAN prin tema; ,,Contribuția cadrelor didactice și a elevilor la cercetările arheologice din Clisura Dunării de sus”. Dumnealui

MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
Petru VLAD. Domnul profesor Ionel FOLEA, cât și ceilalți vorbitori și-au exprimat regretul pentru pierderea unor obiective miniere ce trebuiau cercetate și care au fost distruse prin noile lucrări miniere executate în această zonă, extrem de bogată în resurse arheologice miniere. Un adevărat omagiu avea să aducă colaboratorilor și elevilor săi, profesorul Andrei NISTORAN prin tema; ,,Contribuția cadrelor didactice și a elevilor la cercetările arheologice din Clisura Dunării de sus”. Dumnealui a dat exemple cum elevii se ofereau voluntar pentru a

MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105

despre această categorie socială. Mă voi referi la aspecte găsite la îndemână. Va fi doar o trecere în revistă a unor scrieri despre mineri și minerit. Prima carte care m-a impresionat având în conținutul ei o descriere a mediului minier, a fost romanul scriitorului francez Emile ZOLA ( 1840-1902 ),, Germinal’’ , în conținutul cărții e o descriere destul de amplă despre viața amară a minerilor. În fapt opera lui Zola fiind în majoritate o epopee sociologică bazată pe o documentare științifică și obiectivitate

MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Minerii_sau_fe_ele_negre.html [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]