928 matches
-
în depărtările grădinii tale, nu te întrista, se va întoarce curând, și nu va rămâne bosumflat. nouă în al doilea loc: mergi la lacul tău secret kanas, supranumit paleta lui dumnezeu, dumnezeul adevărat, care a încărcat cu cuvinte și culori minunăția ta de lac, mergi până la malul dinspre miazăzi, unde se află nisipul cel mai fin din aceste ținuturi, încarci plasele tale de fir de păianjen cu nisip fin, cât pășind poți tu duce, te întorci și începi să construiești mușuroiul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Haide, nu mai privi atâta pe pereți, cu acest aer al tău nevinovat, și uită-te la mine! Eu nu spun niciodată basme, iar vorbele mele nu sunt vorbe aruncate-n vânt; doar mă cunoști și știi asta bine. Mare minunăție și comportamentul ăsta al tău: când ești criticată și silită să asculți ceva ce nu-ți convine, devii o ieduță plăpândă dintr-odată și te închizi în tine, făcând imediat pe sensibila, ca un poet! Prea dorești să se umble
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai nimic. De altfel, foarte greu te puteai înțelege, în acele grele momente, cu Victoria. Dacă o întrebai un lucru, oricare, ea bâiguia ceva vag, confuz și cu neputință de deslușit, încât se comporta întocmai ca omul care, visând cine știe ce minunății, vorbește te miri ce, bolborosind încetișor în somn și scoțând doar niște sunete frânte, deloc clare. Totuși, ori de câte ori băiatul îi propuse convingător și ferm că este necesar și vital să telefoneze la numărul unic de urgență și să anunțe numaidecât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de dincolo de vremi a istoriei noastre pe care, deși nimeni n-a scris-o până acum, ea se păstrează vie și nemuritoare. Neamul nostru e făurar de frumusețe: toarce argintul în fire și-i dă chip de floare și alte minunății, dă strălucire aurului meșterindu-l în podoabe prețioase, face ca arama să împrumute culoarea lunii în nopțile de mai. Fără țigani, pământul ar fi foarte sărac, pentru că ar lipsi cântecul. Noi dăruim oamenilor, o dată cu toate acestea, o parte din sufletul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nostru, bulibașă...! Nu se știe dacă bulibașa mai auzise ultimele cuvinte ale fetei, dar acesta se văzu nevoit să-i explice avocatului că, în urmă cu câteva zile, niște români au vrut să cumpere de la ei un armăsar. Era o minunăție! Cel mai fain și mai frumos cal din toți câți are șatra. Nici nu-l puneam la ham, mai zise el, îl călăreau copii, era un fel de jucărie a lor. Și fiindcă nu ne am înțeles din preț, au
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un sfetnic priceput, sistemul te ajuta cu sfaturi, sugestii ori cu unele setări prestabilite: „Balcâze timide“, „Dominatoare hipertensive“, „Culturiste inocente“, „Hermeneute fragede“ sau „Intelectuale dezlănțuite“. Din câteva cuvinte, trebuia să-ți schițezi fantezia, iar baza de scenarii era o altă minunăție a geniului uman, care ne-a dăruit, de-a lungul vremii, atâtea capodopere de imaginație, aici regăsindu-se situații precum: „Vernisaj și cină romantică, urmate de biciuire“, „Decan la facultatea de manechine“, „Sex oral cu prințese știrbe la Palatul Buckingham
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
grădină plină de flori. Visează o cămașă din pânză albă, curată, Îmbrăcată pe trupul proaspăt Îmbăiat, și mirosul de iarbă cosită pe care de mult, când era copil l-a simțit din plin, Într-o excursie cu școala .... Toate aceste ,,minunății,, , cum le numește, și altele pe care le-a pierdut nici el nu mai știe de când, Îl ajută să spere că, Într-o zi va afla despre sine că s-a rătăcit doar un timp În mizeria acestei lumi. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu-l ajuta pe Hauptstein În mod evident, Îi susținea cauza. Declarând că Dora a murit din cauze naturale, Inspectorul a reușit să pună judecata lui Manetti sub semnul Întrebării, astfel Încât să poată prelua cazul - ceea ce Frăției Îi convine de minunăție. Singura chestie nerezolvată era problema cu filmul. Anton n-a putut să spună unde era, așa că Hauptstein l-a omorât. Apoi am apărut eu, al șaselea simț, dar raționalitate, zero, și, dintr-o dată, i se oferise o soluție mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Crăciun, „Castane coapte pe jeratic, Gerul pișcându-te de nas...“ Jeratic în casa mea? Nu, nu, ale lor sunt nasurile din cântec. Nu-i vorba nici de nasul lui negru, turtit, nici de nasul meu lung, borcănat, ci de niște minunății micuțe, cârne, ale căror nări se îndreaptă automat spre nord încă de la naștere. Și așa râmân pentru tot restul vieții. Ei sunt întruchiparea copiilor din cărțile de colorat, copiii la care se referă indicatoarele rutiere pe lângă care trecem la Union
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Și-acum eu pe tine, mi-a zis ea, după faptă și răsplată - și această necunoscută, doctore, unde nu mi-a luat-o la supt cu o gură ce-ai fi zis că a trecut pe la colegiu ca să-nvețe toate minunățiile alea pe care le știa. Ce descoperire, mi-am zis: ete că o înghite până-n rădăcină. În ce gură am căzut! Și mai vorbim de șanse egale! Și, în același timp: Haida! Dă-i bice! Cine și ce-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un țânc care-l descoperă pe Moș Crăciun în hornul casei. Nu știu ce-ați face voi să fiți cocoloșiți într-o carte cu o stare atât de hieratică cum e bucuria, bașca lâncezeala asta aproape paradisiacă în regatul atâtor minunății (care, doar prin simpla lor enumerare, oferă papilelor gustative un răsfăț luxuriant), nu știu dacă v-ați îmbufna răutăcios pentru lipsa cutiuței cu Cip sau doar dacă ați privi această omisiune (ca și mine) ca pe o grijă părintească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bloc D 40 (tot Drumul Taberei, sector 6), blocul lui Uca de patru etaje, ticsit de pensionari, mai buni - doamna Buzescu, doamna Sandu - și mai răi - domnul Buzescu, domnul Sandu -, în care garsoniera ei cu oglinzi adăpostea atâtea și atâtea minunății: o bucătărie în care se dădeau pasiențe și jucam tabinet (nu știu de ce, dar câștigam întotdeauna), o baie cu vitralii și un pahar cu castelul Peleș în care se odihneau o periuță, un pieptene și un tub de pastă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
arbori și arbuști, iar undeva, pierdută într-un orizont accesibil, clădirea pătrățoasă și veselă a școlii 57. Se prea poate ca Mircea să-și fi dorit să se abandoneze cu totul luminii acesteia în care se scăldau atâtea și atâtea minunății. Se prea poate să se fi gândit cu tristețe la balconul care nu-i putea oferi totul. Și atunci, inima lui de explorator năvalnic trebuie să fi luat o hotărâre. Fără să fi avut la îndemână spituri și pitoane bătute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
al crucilor de lemn putred. Și nimeni nu va ști vreodată ce anume Îi va fi stârnit, ce pornire, din beție, din durere, din ură de clasă sau rom Jamaica, Încât să Încalce ordinul lui Bandura, că se porni o minunăție de rebeliune revoluționară, stihia răzmeriței deșarte: marinari și târfe de port, aprige soiuri, se apucară să smulgă cu furie, cu Înfocare, printre lacrimi și scrâșnet de dinți, gladiole domnești, să‑și sângereze palmele de la lujerii trandafirilor, să smulgă lalelele laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fi ars și sfârtecat, poate rugăciunea lui, cântarea‑i pioasă, lumina aceea și purtatul pe umeri, pe aripile Îngerilor, or fi ultime ispite ale sufletului păcătos, tocmai ca sufletul să‑și amintească de paradisul pierdut, de grădinile raiului și de minunățiile raiului, de care el nu era vrednic, poate de aceea Domnul Îl purta pe aripile Îngerilor peste acele grădini, tocmai ca sufletul să le presimtă dulceața și desfătarea, să simtă mireasma tămâii și adierea narciselor, blândețea rugăciunii, tocmai ca să‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lină, simțindu‑se ca un prunc buimac de somn. Nu, acela nu mai era vis, acea sfârșeală, acea iluminare! 18. Înainte să se uite‑n stânga și În dreapta sa, Înainte să se Întrebe dacă era vis, Înainte să poată pricepe minunăția mântuirii trupului său, În mirosul carului din acea zi de vară, Își aminti de dulcele nume al Priskăi, iar trupul fu brusc scăldat de desfătare, Încât văzduhul se Înmiresmă de adierea trandafirilor. Oh, ce bucurie! Și doar amintirea trupului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
poetic al semnificațiilor, substantivele: masa, vinul, dezvăluie un sensibil univers al copilăriei fericite, apărate de imprevizibilul vieții: ,, Cred că pe masă vinul așteaptăn adormire.” Sub ochii uimiți ai copiilor, stârnindu-le imaginația, Smaranda Creangă desfășoară vechi ritualuri strămoșești: ,, Plină de minunății, mama alunga nourii cei negri de pe deasupra satului și abătea grindina în alte părți, închega apa numai cu două picioare de vacă, bătea pământul sau lemnul de care se lovea copilul pentru a-i lua durerea, buchisea în vatră tăciunele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Decembrie 1877 Bădie Mihai, Ai plecat și mata din Iași, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Această epistolă ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin de minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase... frumoase... Dar coșcogeamite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă. Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopți albe, când hoinărisem prin Ciric și Aroneanu, fără pic de gânduri rele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ale nopții. Un cerc, la început incolor, apoi multiplicat în culorile curcubeului sub forma unor stele, deschise porțile către o cale necunoscută, spre o lume a paradisului. Pășeam spre această cale luminoasă, și mă întrebam: ,, Unde (măă va duce această minunăție?” Câteva clipe de uimire făcură trecerea spre o altă lume, răspunzând întrebărilor mele. Acum, mă aflu într-o patrie distinctă într-o lume de legende și miresme tari; o lume încoronată cu piscuri înalte. În lumea aceea învolburată, pășeam încet
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu jena în mișcări. Era dârză, iar când își punea ceva în gând, nu se lăsa până nu ajungea la țelul dorit. Curtea era curată, plină cu flori de mușețel. Mamei îi plăcea să mă învețe, să-mi arate diferite minunății ale lumii. Îi era drag să mă asculte ... Mama - o ființă mereu vie în sufletul nostru; este cel mai de preț lucru pe care îl avem pe lume. Mamei îi datorăm toată dragostea și tot respectul nostru. Mihaela Pascu, clasa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
păr grădina mea cea minunată. Fluturii cei frumoși, cu aripile lor frumos colorate, se amestecă și ei printre flori. Albinele zboară din floare în floare culegând nectarul. Frumoasa grădină este plină de farmec și mirosuri suave, plină de frumuseți și minunății. Daniela-Ioana Chirica, clasa a VI-a C Tristețea stiloului meu Era o zi frumoasă de vară. Am hotărât să ies afară înainte de a-mi scrie lecțiile de a doua zi. Timpul a trecut pe nesimțite și s-a făcut târziu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
faza de rumenire, mâinele Îndemânatice ale celor două gospodine au completat golurile anume lăsate În cele două tăvi mari cu proaspeții bureți de pădure, selectați de „profesioniști”, foarte bine curățați și spălați “niapărat În șăpti api” - așa comandase bunica. Pentru ca minunăția gastronomică să respecte tradiția ce venea din vremuri demult apuse, strachina cu usturoi bine pisat a fost distribuită În cele trei tăvi, deja, foarte apetisante prin mirosul și aromele Împrăștiate În jur -iar când bureții de pădure au căpătat aceiași
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
corpul lung, un altfel de șoarece, care alerga către deal, foarte speriat, În timp ce Aneta striga către Va: Uite-l, uite-l, Îl vezi? Copilul a sărit În picioare, ca un arc, și a Început să alerge pentru a vedea această minunăție cât mai de aproape, nu a mai răspuns la Întrebare ci Îngăima precipitat: Prinde-l, prinde-l, scapă, scapă, dă-mi-l, dămi-l! S-a liniștit cu greu dar imaginea animăluțului, un „țâștar”, așa cum era denumit prin părțile locului, Îi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În vânt”, apoi ... plapoma foarte mare. Nu a privit-o direct, a ieșit pe săliță, Îi era somn un pic dar de, era de ...serviciu! Se gândea la lucruri, ființe și Întâmplări frumoase și tocmai Încerca să-și imagineze ce minunăție de trup ascundea plapuma, pirotea binișor, când de dincolo de ușa prevăzută cu un geam nu prea mare, se auzi: Olaru, nu ți-e frig pe sală? Nu doamna profesoară! Ia să vin eu să văd! Întredeschise ușa și cutremurându-se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe noi, igrasie cît lumea, copilul primește dulciuri cînd și cînd... Și? Hai să ne încercăm norocul. Cu lacrimi, emoții și împrumuturi, cei trei au pornit cu bătrîna Dacie spre Volladolid, acolo unde erau așteptați. Cîte emoții, cîte peripeții, cîte minunății au văzut pe drum! Cu 30 km înainte de a ajunge la destinație, opresc la un Motel nemaipomenit de frumos să bea o cafea. Un bătrîn de vreo șaizeci de ani intră în vorbă cu ei. Eu sînt proprietarul. Unde mergeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]