308 matches
-
Dumitru C. Micu își amintește că l-a văzut acolo și că a plecat singur. Mioara Cremene, în amplul interviu cu doamna Mariana Sipoș (Editura Universal Dalsi-2000), își aduce aminte că în acea seară i-a șoptit doar atât: „Hei, Miorițo, habar n-ai! Nici nu-ți închipui ce mi se pregătește.". În drumul spre casă, cu exact cei 5 lei împrumutați de la mine cumpără o sticluță de un sfert din cea mai ieftină țuică populară. Nevoia de comunicare și alte
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
MILANO VOI FI SINGUR ! ( MESAJE PENTRU ADRIAN MUNTEANU : FELICITĂRI lui ADRIAN MUNTEANU,sonetistul român,premiat chiar în patria lui Petrarca ! Domnule Munteanu,nu veți singur la Milano !.Prietenii Revistelor Confluente Românești,Armonii Culturale,Hai,România!,ProLitera,Radio ProDiaspora, Radio Metaforă. Miorița SUA,Gazeta Românească -Italia vor fi cu inima alături de Dumneavoastra.Ne mândrim că ne reprezentați cu cinste tara.HAI,ROMÂNIA ! Georgeta Resteman (Cipru ), Marin Mihai (Spania), Simona Botezan (Washington D.C-SUA) Ioana Voicilă Dobre Mihai Leonte Octavian Păun (Radio
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
Da’ să știi că-i pentru ultima oară ! Îi întinse banii, bărbatul îi luă și-i îndesă în buzunar, după care o prinse din nou pe muiere în brațe, învârtindu-se cu ea prin dormitor. - Te iubesc mult de tot Miorițo ! Te ador ! - Și eu te iubesc Paveluș ! Brusc, o bătaie în ușă îi făcu să împietrească amândoi. - Cine-o fi ? întrebă speriată femeia. Bărbatul nu răspunse. Doar ochii lui mari îi trădară teama. Mioara se apropie de ușă și privi
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Etnosofia (ediție revăzută și augmentată de autor, Editura E ikon, Cluj-Napoca, 2013, pp. 153-165), o carte cu adevărat excepțională, de o originalitate incontestabilă, care cântărește semnificativ în valoarea și creativitatea lui, căci disciplina numită Etnosofie este creația sa. Referință Bibliografică: MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE / Mihai Merticaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1496, Anul V, 04 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Merticaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Acasa > Poeme > Antologie > EREZIA MIORIȚEI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Dezamăgire totală nu există sinucigași întru poezie Somnambulă melancolia mă trezește când are chef Tac și execut adică scriu tot ce-mi trece prin inimă
EREZIA MIORIȚEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375105_a_376434]
-
la poezie veșnică Și fiecare se descurcă pe cont propriu Nimic nou sub soare Noli me tangere urlă poemul În timpul ăsta Ce face Europa Europa domnilor face pipi pe România Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA MIORIȚEI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2354, Anul VII, 11 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EREZIA MIORIȚEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375105_a_376434]
-
înscria mai curînd într-o suită de interpretări revelatoare a semnelor de întrebare ale romanității adresate sieși. Miorița a devenit obiectul a nenumărate exegeze. Filosofia Unu-lui național nu poate să interzică însă obsedanta reluare a întrebărilor privind mișcarea istoriei. "MIORIȚA" Romanticul Vasile Alecsandri a comentat această baladă. Exista în acest text un decor (colinele), actorii (trei ciobani), o dramă (doi ciobani complotează pentru a-1 asasina pe al treilea), o organizare a dramei (o oiță clarvăzătoare anunță tînărului cioban, ales
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a exprimat propriile distanțe față de tradiția "mioritică", însuși Eliade este recucerit de tentația sublimului filosofic al Mioriței. Rămîne însă problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate se realizează de-a lungul unui spațiu aproape blestemat de soartă. Miorița, care pune în scenă acceptarea sorții de către cioban, este o formă de răspuns colectiv la teroarea istoriei: "Eroul mioritic a reușit să găsească un sens nenorocirii sale, asumîndu-și-l nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ea proiectează misterul cristologic asupra naturii întregi, iar, pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând, dimpotrivă, asupra dimensiunii liturgice a existenței omului în lume.” Această interpretare a baladei populare, în spiritul unui creștinism cosmic, este „reprezentată” în Miorița lui A. prin intermediul unor personaje, care nu sunt decât „măști” ale unor principii ori forțe cosmice. Dacă Miorița se caracterizează prin lirism și concentrare metaforică, poemul Meșterul Manole (1968) pare mai apropiat de specia dramatică, prin existența unor forțe antagonice
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din ele sunt slave și doar o cincime sunt latine, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
demult, dar, știți dv., o mie de ani trecuți ca ziua cea de ieri, parc-ar fi fost ieri... Era odată, zic, un prisacariu și-i zicea Dragul. [M-am dus] să caut un berbece ș-am dat peste o mioriță frumoasă de la soare te poți uita da' la dânsa ba. Și am întrebat-o unde mi-i berbecuțul și ea mi l-a arătat de față și l-a sărutat cu dulceață, povestea cântecului. [BOIERUL] Da' ce berbece e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cazaban (Imagini și simboluri în teatrul lui Eugen Ionescu, Din poezia lui Ion Barbu), Vintilă Horia (Poetul Alexandru Busuioceanu), Constantin Amăriuței (Despre roman, Originea poeziei. Joc primar și Joc secund, Luceafărul românesc, Trei tipuri de exil în folclorul românesc, Adevărata Mioriță ș.a.), Virgil Ierunca (Scriitori și cărturari români în exil, Albert Camus, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C.
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
grupajul „Orientaliști și orientalistică românească” din Tribuna României, „pornind din lumea feerică a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5: „...Miorița noastră ne-a Învățat cu ideea de non-violență aproape În același timp În care Mahavira predica indienilor ahimÌa...”! Dar „feericul” mereu aplicat Orientului În chip de epitheton ornans
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5: „...Miorița noastră ne-a Învățat cu ideea de non-violență aproape În același timp În care Mahavira predica indienilor ahimÌa...”! Dar „feericul” mereu aplicat Orientului În chip de epitheton ornans nu derivă cumva din non-violentarea neputinței cu care, atunci și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
MIORIȚA, revista apărută la Cernăuți, bilunar, între 15 octombrie 1939 și 15 aprilie 1940, sub conducerea unui comitet compus din Ț. Bănățeanu, Florin Deculescu, Nicolae Neagu, Neculai Tăutu. Redactorii își propun să încurajeze talentele din școli, să promoveze „idei sănătoase, camaraderia
MIORIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288166_a_289495]
-
MIORIȚA NOASTRĂ, revistă apărută la New York, lunar, de la 1 martie 1988, având subtitlul „Pentru întreaga familie”. Din anul 2000 a devenit publicația Academiei de Artă și Știință „Miorița”. Este fondată și condusă de profesoara și scriitoarea Elisabeta Păunescu. Revista încearcă să
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Take Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 120-121; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 3-159; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, introd. edit., București, 1964, 463-486; Adrian Fochi, Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964, 555-1074; Miorița. Balade populare românești, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1966, 45-47; Folclor din Oltenia și Muntenia, I, București, 1967, 597-600; Folclor din Moldova, București, 1969, I, 81-90, II, 90-92; Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
a făcut marea favoare să-i explice, să-i facă un desen au stat de vorbă, atunci, prietenește ba chiar frățește... - Mai scurt și la obiect! - Mai scurt: Deci, Rusul răspunde: «Ziceam că tu, Moldovan, ești oaia - se și pălește: Mioriță lae, lae bucălae... -; că Turcul este lupul. Buuun... Fiara sălbatică de lup a-Înhățat-o pe biata oaie, a-nghițit-o pe jumătate, cea cu buci, de unde: bucălaia - Însă prin cealaltă, cea cu doar bucca (de aici: buciumul ciobanului cu pricina), oaia behăie, zbiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Întregului Ardeal... Da, dar jandarmii români aveau altă părere: ei ne considerau... din contra: antisovietici - dovadă: fugisem de regimul comunist sovietic! Și, ca să nu mai fugim și mai Încolo, ne vânează prin păduri - cu ajutorul prețios al ciobanului român, cel cu miorița și cu vânzarea de frate; ne predau Rușilor, să facă ei borș din noi, ei să ne... repatrieze În Siberia... Dar la atâta ne-noroc, nu strică și un strop de noroc - din acela pe care și-l face omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să te caut ca pe cel mai tainic chin/ și să simt cum nordul moare și în dropii e senin.../”. Și printre sute de idei ce-și scot corola printre versuri, în sonetul 23 întâlnim, spre delectarea noastră spirituală, o mioriță, un fragment de mioriță sau de dorință eminesciană: „Peste părul tău de iarbă vântul legene petale/ Și parfumuri revărsate să ne strângă-n trupul lor/ nunta noastră cea albastră și caleștile regale/ să ne caute prin somnul frunzelor sau într-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
pe cel mai tainic chin/ și să simt cum nordul moare și în dropii e senin.../”. Și printre sute de idei ce-și scot corola printre versuri, în sonetul 23 întâlnim, spre delectarea noastră spirituală, o mioriță, un fragment de mioriță sau de dorință eminesciană: „Peste părul tău de iarbă vântul legene petale/ Și parfumuri revărsate să ne strângă-n trupul lor/ nunta noastră cea albastră și caleștile regale/ să ne caute prin somnul frunzelor sau într-un nor./ .../ Nunta noastră
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]