1,659 matches
-
Să ne măsluiască votul, Să marcăm alegeri apte Chiar de fals este chivotul. Iar să bântuie tapajul Și grotescul să ne plimbe, Ca să nu avem curajul, Să dorim ceva să schimbe. Vin vampirii că vor sânge, De om blând și mioritic, Chiar de văd că țara plânge Distrusă meteoritic. Vin strigoii să conducă Țara prin halucinații, Prin minciuni iar să aducă Mult prăpăd, jerfitei nații. Să aleagă un președinte Halloweenul e pe fază, Iar românul om cuminte Fără grije se distitrează
HALLOWEEN de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1414790951.html [Corola-blog/BlogPost/360199_a_361528]
-
în ziua de azi, cine nu are bani nu mai poate să meargă la școală. Tendința în România, dar și în alte țări, este de a fi mărite costurile cu școlarizarea, în special la universități. Circula o vorbă pe plaiurile mioritice care spunea că dacă toți suntem ingineri, juriști și economiști, atunci cine va mai da cu sapa? Din păcate, de cele mai multe ori, chiar aleșii neamului consideră că prea multă școală strică, iar cine are bani, de ce ar mai avea nevoie
OAMENI, MENTALITĂŢI ŞI (IN)COMPATIBILITĂŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Paul_gheorghiu_1398596817.html [Corola-blog/BlogPost/347972_a_349301]
-
de imaginat, principalii corupători fiind membri PSD și UNPR. Prostituarea politică are loc în direct la ore de vârf! Demisul național, care a adunat zeci de dosare penale pe lângă cele vechi îngropate, s-a reprofilat ca analist politic în sens mioritic (gura nu-i mai tace), ajungându-se la străvechea vorbă strămoșească „râde hârb de oală spartă”. Udreniana s-a convertit! S-a lepădat de B1 și a trecut la ridicarea de osanale Antenei 3! Sectorul V a fost devanghelizat! Litoralul
TABLETA DE WEEKEND (115): UNDE-I ONOAREA? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1431991402.html [Corola-blog/BlogPost/362985_a_364314]
-
produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor, nu spre a umfla propriile buzunare. Este un lucru complet nou, neobișnuit pe plaiurile Mioritice. De aceea este foarte greu de început. La urma urmei pe cine să sfătuiești să nu mai fure? Ascultă hoțul aceste opinii care nici măcar nu-l duc în rai? Bine înțeles că ursul nu joacă la comanda ursarului din proprie
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437653440.html [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
Victoria Bujenița și nora Maria, care au venit și în acest an la Troița din Buda-Mahala pentru a aprinde o lumânare în veșnicia celor ce s-au sacrificat pentru Neam, după năvălirea cu tăvălucul a rușilor bolșevici pe plaiurile noastre mioritice. ÎN GENUNCHI SE STĂ DOAR ÎN FAȚA LUI DUMNEZEU Printre cei care îi țin în neuitare pe Eroii Martiri, care le veghează amintirea, alături de îndureratele rude, se află permanent și primarul Elena Nandriș, grație căreia a și fost organizat, marțea precedentă
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
apăsătoare. Iarba, sălciile, chiar și cascada și-au tras cortina dincolo de care actorii și-au încurcat rolurile. Din când în când, în jurul casei își face apariția un bărbat zdrențuit, trecut de patruzeci de ani, însoțit de trei câini: unul ciobănesc mioritic, ceilalți doi - maidanezi. Nu pleacă nicăieri fără ei. Când coboară înserarea pornesc să colinde potecile vieții în căutare de hrană. Rareori cutreieră satul pe timp de zi, ca și cum s-ar feri de contactul cu lumina. Nu are identitate, nici cea
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_vi_gina_zaharia_1361730762.html [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
parte a istoriei naționale. Recursul la istoria abundând în figuri ilustre, războinici fără de teamă, voievozi înrudiți cu divinitatea, denotă patriotismul lui Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e pentru Voi, nu pentru Soare-Apune! (Aurul dacilor). Fiorul dulce al rădăcinilor, vibrația pentru tot ceea ce se referă la Patria inimii sale, excursul prin istorie, îndemnurile de
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_literare_la_edit_gheorghe_stroia_1388675021.html [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
sunt, datorită profesiei, formatori de opinie. Păi dacă asta sunt și dacă le place fotbalul, de ce mama dracului n-au vorbit mai mult despre fi nala aia de se petrecu la București. Poate învățau și „dătătorii în beșică” din campionatul mioritic că performanța se face punând osul la muncă, nu rupând oase. Poate învățau ăia de se dau suporteri că echipa se susține cântând, iar dacă are ghinionul s-o ia pe coajă nu este obligatoriu, din cauza nervilor, să „chelești” tribuna
Du-te la o ştire... by http://www.zilesinopti.ro/articole/2570/du-te-la-o-stire [Corola-blog/BlogPost/99427_a_100719]
-
să o cunosc, ca să-i sărut mîna cu venerație, a publicat două volume de poezie, care nu numai că m-au încîntat cu profunzimea sensibilă a autoarei, dar mi-au și redat încredera în perenitatea artei poetice pe plaiul nostru Mioritic ! Mai au timp poetele să se dedice poeziei ? Casa, muncile zilnice, copiii... Ei bine, cînd talentul este incontestabil, poeta se detașează de condiția ei feminină și scrie. Și bine face ! Ziceam că este bine că se scrie mult în Romania
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_cu_ceasuri_si_flori_ioan_lila_1359363153_p5j12.html [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce în ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987 , o zi de duminică, în care plebea mioritică era chemată să-și dea votul unicului candidat comunist, o mascaradă regizată, o simplă formalitate și un gest civic lipsit de importantă, jocurile politice fiind deja făcute, câ ș tigătorul cursei electorale (sic!) fiind cunoscut înainte că stampila să legifereze
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1478973347.html [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
ele nu vrea să se uite la lup, nimeni nu vrea să recunoască că acest “lup” este pregătit să atace turma de “oi”. Sau, inversănd termenii din mitologia noastră românească, să încercăm să auzim acum urletul Lupilor Daciei peste pustietățile mioritice românești și să ne întrebăm: unde ne sunt acum Lupoaicele noastre angelice și apollinice, acele peste trei milioane mame de popoare sacrificate genetic prin țări străine, de peste 23 de ani? Și cum să mai putem noi salvăm acum această tară
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
pe care ascuțimea privirii epigramiștilor nu le scapă din orizontul lor de percepție. Înainte de toate este complacerea în inactivitate a multora care așteaptă posmegii cei muieți. Aluzia la fabula cu greierele și furnica îi sugerează lui Sorin Olariu în Epi-fabula Mioritică un joc de cuvinte foarte reușit pe această temă: „Țara noastră de-o cutreieri,/ Nu-i nici mare, nu-i nici mică,/ Dar conține-atâția greieri/ Că de-a dreptul te furnică.” (p. 10). În consens, Vali Slavu citează ironic
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
și corupția sunt atât de înrădăcinate la români încât individul oricât de energic și de bună credință ar fi obosește și caută zări mai favorabile împlinirii sale. Deloc măgulitoare este Constatarea lui Constantin Iurașcu Tataia cum că „În spațiul nostru mioritic/Prostia-i factor de progres.” (p. 116). Și aceasta merge mână în mână cu credulitatea alegătorilor de care se miră cu subînțeles Laurențiu Ghiță în epigrama Politicieni și popor: „Constat cu mintea uluită,/ Ce om întreg n-ar vrea să
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
Câtă dăruire și pasiune, câtă idolatrie putea exista în aceste făpturi! Într-un târziu adormiră îmbrățișați. Nu trecuse bine de miezul nopții când niște zgomote sinistre răzbătură de afară. Tinerii pluteau pe aripile visului, undeva între bolta înstelată și plaiurile mioritice, ca într-o grădină de rai cu valuri de verdeață și flori multicolore ce răspândesc în jur un parfum amețitor. Dar atmosfera din ogradă se tensionă și deodată calul necheză, păsările din coteț se agitară, vaca mugii, oile și berbecii
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
sunet testamentar, o lumină eroică dar și o intensitate a trăirii, a bucuriei de viață, din care însă lipsește revolta și furia, fiind mereu prezentă aspirația spre armonie cu natura și o anume gestică atitudinală amintind de cea a ciobanului mioritic, autentică și de loc cabotină. Sfârșitul ei constituie o răvășitoare răsturnare a echilibrului celor din jurul ei care rămân mereu marcați de această pierdere a unei tinere poete ce repetă parcă paradigma labișiană în variantă feminină prin multe daturi, dar în
RECONSTITUIND PORTRETUL UNEI MARI POETE – MAGDA ISANOS de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_reconstit_lucia_olaru_nenati_1370956703.html [Corola-blog/BlogPost/359957_a_361286]
-
în bună relație cu viața de huzur, deși bobii unei țigănci îi preziseseră o viață lungă de 92 de ani, află cu stupoare de la doctori, în urma unei banale indispoziții de sănătate, că are cancer în fază critică. Omul se resemnează mioritic, dar decide să-și trăiască intens restul lunilor de viață, sărbătorindu-și ziua de naștere lunar, ținând cont doar de cifra zilei. Pe parcurs constată că evoluția bolii nu se manifestă deloc în rău, ceea ce îl determină să reia analizele
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
sa Faustina, Lucius Verus, Marc Aureliu, Commodus, Septimius Severus, Marcus Aurelius Antonius Bassianus numit Caracalla. Tresar la ultimul! Multe nume cunoscute din manualul de istorie de clasa a V-a. Doar ne tragem din romani!? Mai nou, după unii istorici mioritici, romanii se trag din noi ! Măi, să fie!?! Vestitul Passetto di Borgo, un coridor îngust ce face legătura cu Vaticanul este, acum, desecretizat. Servea drept cale de fugă din fața inamicului. Construit pe la 1277 de Papa Nicolae al III-lea. Nu
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
Non possumus!). Pentru a supraviețui - ni se atrage atenția - fiecare dintre noi trebuie să se adapteze noilor condiții. Și ceea ce era bun înainte: atitudine, pregătire, efort, număr - nu mai e acum nici adecvat, nici suficient. Nu se mai poate supraviețui „mioritic”, sunt de părere unii. Metodele vechi, tradiționale de supraviețuire ale înaintașilor noștri erau bune, astăzi ele nu mai sunt toate de mare folos. De exemplu, la sate oamenii lăsau ușile caselor descuiate, fiindcă oamenii se cunoșteau, respectau legile morale cu
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
Nici pe departe, citindu-l pe G.R., nu te simți copleșit de imensități infinite. Dimpotrivă. Condiția umană plutește calm și înțelept. Mi-aș permite, în acest context să observ la George Roca un - cum aș putea să-l denumesc? - sentiment mioritic. Un aer senin învăluie și ascunse, depărtate, arome de tristețe... (Da, „arome”, căci în poezie, între polul pozitiv si cel negativ, se află excepționalul suflet al artistului, care transfigurează după chipul și asemănarea sa...). Filosofia aceasta a existenței o întâlnim
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_un_clocot_d_roni_caciularu_1389096283.html [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
frumos. Numai o astfel de magnitudine a gândirii și sensibilității, îl poate face pe poet să treacă cu bine printr-o lume de seisme și nimicnicii. Numai privindu-le senin, din perspectiva unui cosmos bun și uman... Apropo de aerul mioritic de care vorbeam: mi-aș permite să citez un mic-mare poem: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_un_clocot_d_roni_caciularu_1389096283.html [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
ce nu se întâlnește oriunde, care face cinste nu numai Rucărului, ci românilor în general”( prof.univ.dr. Ion Chelcea). „Am vizitat această perlă a românilor, minunatul muzeu al prof.dr.Gh. Pârnuță. Am rămas profund impresionat de adânca și puternica sa dragoste pentru mioriticul plai rucărean” (Horia Alexandru Dascălu, colabotator R.T.V.). „Aduc cel mai sincer omagiu creatorului muzeului” (C.Dumitrescu, doctor în științe juridice). „Câtă muncă, câte sacrificii, cât pasiune au fost depuse pentru aceste documente, descoperite, adunate și puse în slujba neamului nostru
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
încep să cred că aceasta nu este doar o simplă sintagmă. Îndrăznesc să merg până într-acolo și să afirm că în fiecare suflet de român sălășluiește o vocație autentică, având la bază tocmai rădăcina spațiului carpato-danubiano-pontic, această trilogie a mioriticului - esența prin care literatura românească se deosebește față de cea de pe alte meleaguri. Unii autori sunt realiști și îndrăzneți, alții își înăbușă talentele, din teama de a nu fi ridiculizați. În contextul în care lumea literaturii - ca și societatea - se află
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
încep să cred că aceasta nu este doar o simplă sintagmă. Îndrăznesc să merg până într-acolo și să afirm că în fiecare suflet de român sălășluiește o vocație autentică, având la bază tocmai rădăcina spațiului carpato-danubiano-pontic, această trilogie a mioriticului - esența prin care literatura românească se deosebește față de cea de pe alte meleaguri.Unii autori sunt realiști și îndrăzneți, alții își înăbușă talentele, din teama de a nu fi ridiculizați. În contextul în care lumea literaturii - ca și societatea - se află
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
Noi îi cerem nota de plată doamnei Merkel? Culmea e că, mai devreme sau mai târziu, „nemernica" și „nenorocita" o să plătească, democratic, la cent, pentru deciziile luate, fie ele bune sau rele. Însă nota de plată a candidaților și rămașilor mioritici pomeniți mai sus, ca de altfel și cea a multor altora ca ei, o vom achita noi. Probabil ne putem permite. La nevoie, dacă nu ne ajunge de bacșiș, ne putem încerca norocul în Germania.
„Nenorocita de Merkel!” O întâmplare cu o emigrantă din România care voia să apere Germania de „pericolul islamizării” by https://republica.ro/die-rechnung-bitte [Corola-blog/BlogPost/338473_a_339802]
-
bună cunoaștere a împrejurimilor localității Ulmeni a fost organizată o excursie în Țara Codrului unde vizitatorii călăuziți de poetul Vasile Morar și de primarul cu nume simbolic, Ioan Călăuz, au avut posibilitatea de a admira frumusețile peisajului de-a dreptul mioritic din Țara Codrului, porțile maramureșene ce au sculptate pe ele chipul lui Iisus și al Mamei Sale, Troița greco-catolică, salvată de distrugere în vremuri vitrege de către spinii din jurul ei, amintind de suferința Mântuitorului în pragul morții. În localitatea Băsești, care
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]