220 matches
-
La trezire îl dam jos de pe mine, el nedorind asta, prinzându-se cu ghiarele, disperat parcă, de ploverul gros de lână... Îl calmam cu câte o farfurioară de lapte proaspăt. Cu o limbă mică, aspră, lipăia cu poftă porția și miorlăia să îi mai dau... Muțeasca apărea și dânsa de prin vreun ungher și cerșea, ridicând grațioasă o lăbuță din față, lapte... Era băutura lor preferată... Din când în când, Scămoșilă mai lingea și câte o picătură de lichior foarte dulce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
o să-ți placă mâncarea turcească. Capabilă să recunoscă cuvântul mâncare În orice limbă posibilă, mătușa Banu a dat fuga În bucătărie să aducă supa de linte. Aproape mecanic, Sultan al Cincilea a sărit de pe perna lui și a urmat-o, miorlăind rugător tot drumul până acolo. Stând pe scaunul care-i fusese destinat, Armanoush a cercetat pentru prima oară livingul. S-a uitat rapid și prudent În jur, oprindu-se la anumite lucruri: dulapul cu uși de sticlă, sculptat din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să-l sacrifici celui care merită mai mult. Înspăimântate de ceea ce tocmai auziseră, cele două mătuși au tresărit, cuprinse de o uluială consternată. Chiar În clipa aia Asya și Armanoush au intrat În bucătărie, urmate de Sultan al Cincilea, care miorlăia dându-le de Înțeles că-i era foame. Haideți să dăm ceva de mâncare pisicii, Înainte să devoreze tot ashure, a spus mătușa Zeliha. În clipa aia mătușa Banu care lucrase În ultimele douăzeci de minute pe blatul de bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de podea, se da ușor pe o parte și ajungea să se întindă total, cu lăbuțele în sus, stând așa, nemișcat, ca să fie admirat, câteva clipe. Apoi își relua, demn, poziția normală, patrupedă... Tumba pentru musafiri era însoțită de un miorlăit de foarte jalnică tonalitate. Lucru esențial, Scămoșilă nu zice miau!, ci mau! Ceea ce-i cu desăvârșire altceva, vă dați seama! Ar mai fi și încercările lui disperate de a mă împiedeca să scriu... Se trântea pur și simplu pe fila
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
urcase până dincolo de mijlocul copacu- lui, cu in-tenție clară să înhațe pasărea. Versată, însă, pasărea nu s-a lăsat capturată. În schimb, pisica a intrat în panică. Neștiind cum să coboare sau nesimțindu-se în stare, s-a pus pe miorlăit. Un miorlăit prelung și fără speranță: „Miiiaauuu!...” Iar stăpâna continua să o im- plore, cu voce sugrumată, jalnică și disperată. Chemare la care năs- trușnica felină nu avea de dat decât răspunsul mieunatului prelung și din ce în ce mai stins. - Sunați la Pompieri
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
devenise violent și insultător, în vreme ce ea se plimba agitată prin cameră și el o privea fix de pe sofa, în vacarmul crescând al glasurilor lor, până s-a auzit bufnitura cu care motanul sărise speriat de pe scaunul din spatele biroului pe parchet, miorlăind și repezindu-se spre ușă. Atunci Ioana Sandi s-a oprit din mersul ei, strigând la pisică, înainte să-i deschidă ușa: „Și tu ce naiba mai vrei? Cară-te de-aicea!“. Însă pe urmă furtuna trecuse și n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Zări orătania caraghioasă crescută pe sobă, căscă ochii mari și izbucni în hohote. Râdea cu poftă, așa cum nu i se mai întâmplase din copilărie, acompaniată de zgomotul vaselor care săltau înveselite și ele pe tavă. ― Maman, te implooor, nu râde! miorlăi Iancu, simțind cum îl frige soba. ― Dar ce ți-a venit, moțule, să-ți pui hainele alea pe tine? Arăți ca un brotac îm... îm... păiat. Și clucereasa izbucni iar în hohote. ― Nu râde, maman! Sunt disperat. Trebuie să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
silit să te chem în judecată spre a-ți cere plata daunelor mele morale și materiale”. Totuși, printr-o înțelegere intervenită între ambele părți, pe cale amicală, incidentul s-a încheiat foarte favorabil pentru mine. - Ramses, unde-ți este sufletul? a miorlăit atunci dușmanul meu de moarte, frățiorul acela strâmb, cocoșat și paralitic, cu capul mare și pleșuv ca un dovleac, crescut în mine și cu mine odată, ca un fibrom inoperabil, așezat undeva între coastele mele, să-mi muște din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
culce în pat, să-mi sărute cu buze reci fruntea, înainte de a se îndrepta în vârful picioarelor, așa precum făcea în copilăria mea și mama. - Cum, nimeni? Am izbucnit când văzui că toată mulțimea de oameni se topise. - Vine cineva - miorlăi piticul cocoșat, cutremurat de tuse seacă. Din josul străzii, venea șontâc, izbindu-și proteza de lemn a piciorului amputat, de asfaltul lustruit al trotuarului, curva bătrână cu perucă roșie, ciocănind cu cheia raiului în butucul care-i sprijinea șoldul retezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pictezi nudul”. Se așază turcește și pozează goală. Are mâinile mici cu degete scurte și groase ca niște cârnați. Din cel mic și borcănat, Chiți și-a scos într-o zi inelul cu piatra de câteva carate. „E al tău”, miorlăise dânsa, cu nespusă dulceață... „Am simțit întotdeauna repulsie pentru trântorii întreținuți de femei, îmi mărturisi Rudolf cu toată onestitatea de care îl cred capabil. Însă inelul nu mai putea cuprinde butoiașul de carne al degetului ei. Chiți insistă cu aprindere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a treia propoziție. Nu e ușor de trăit cu tine. Când Îmi pensez sprâncenele sau mă epilez pe picioare, te uiți de parcă ai fi găsit un păianjen În salată. Dar dacă eu Îți spun că Îți miros ciorapii, Începi să miorlăi că am Încetat să te iubesc. În fiecare seară provoci discuții, al cui e rândul să ducă gunoiul și cine a spălat ieri vasele și dacă astăzi sunt mai multe vase de spălat decât ieri. Apoi te superi și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe așa-zisul refectoriu al onorabilei pensiuni. Două mese lungi cu mușama și vase cu flori de hârtie, trase la perete; un pian ruinat; o sobă mare de fier și viață veselă și ieftină. Murim de foame și de urît", miorlăie leșinat Mika-Le lui Greg emoționat, care numaidecât pune unt pe pâine. Se mănâncă prost, ce e drept, dar vin băieții cu suplimente. Nu m-am trezit odată cu pictorul că-mi spune să plimb uneori pe ; domnișoara? "Zut! i-am spus
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu lemnele depozitate. Când au ajuns în pădure s-a defectat motorul. În zadar au încercat să remedieze defecțiunea, dar nau putut. Au fost siliți să rămână în pădure până a doua zi. Pe la miezul nopții, motanul a început să miorlăie înfiorător în lada de scule. Cei doi s-au dat jos din cabină să vadă de unde vine miorlăitul acela sinistru. Când au coborât din cabină, motanul a tăcut. S-au urcat din nou în cabină și după câtva timp motanul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de scule. Cei doi s-au dat jos din cabină să vadă de unde vine miorlăitul acela sinistru. Când au coborât din cabină, motanul a tăcut. S-au urcat din nou în cabină și după câtva timp motanul a început să miorlăie și mai înfiorător. Au coborât din nou din cabină și motanul a tăcut din nou. Gălușcă îi spune băietanului: - Nicule, așa îl chema pe muncitor, doar n-o intrat dracul în mașina mea! - Nene, spune Nicu, cred că vine miorlăitul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
era alb...Tocmai cum căutam noi, alb! Trebuie să se fi ascuns pe aici, pe undeva!(Privesc amândoi în jurul lor) Slujitorul II: S-o fi pitit în tufișul ăla de colo! Cotoșman: Miau! Slujitorul I: Dar ce-ți veni să miorlăi? Slujitorul II: Cine miorlăie, eu? Slujitorul I: Tu! Slujitorul II: Ba tu ai miorlăit! Slujitorul I: Eu? Eu miorlăi? Slujitorul II: Atunci cine miorlăie? Cotoșman: Eu vitejilor...Am onoarea să vă salut! Slujitorul I: (înspăimântat) Vorbește pisica!... Slujitor II: Și
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
căutam noi, alb! Trebuie să se fi ascuns pe aici, pe undeva!(Privesc amândoi în jurul lor) Slujitorul II: S-o fi pitit în tufișul ăla de colo! Cotoșman: Miau! Slujitorul I: Dar ce-ți veni să miorlăi? Slujitorul II: Cine miorlăie, eu? Slujitorul I: Tu! Slujitorul II: Ba tu ai miorlăit! Slujitorul I: Eu? Eu miorlăi? Slujitorul II: Atunci cine miorlăie? Cotoșman: Eu vitejilor...Am onoarea să vă salut! Slujitorul I: (înspăimântat) Vorbește pisica!... Slujitor II: Și e încălțată cu cizme
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pe undeva!(Privesc amândoi în jurul lor) Slujitorul II: S-o fi pitit în tufișul ăla de colo! Cotoșman: Miau! Slujitorul I: Dar ce-ți veni să miorlăi? Slujitorul II: Cine miorlăie, eu? Slujitorul I: Tu! Slujitorul II: Ba tu ai miorlăit! Slujitorul I: Eu? Eu miorlăi? Slujitorul II: Atunci cine miorlăie? Cotoșman: Eu vitejilor...Am onoarea să vă salut! Slujitorul I: (înspăimântat) Vorbește pisica!... Slujitor II: Și e încălțată cu cizme! Cotoșman: Întocmai...Eu sunt cavalerul Cotoșman, Motanul Încălțat. Cu cine
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
lor) Slujitorul II: S-o fi pitit în tufișul ăla de colo! Cotoșman: Miau! Slujitorul I: Dar ce-ți veni să miorlăi? Slujitorul II: Cine miorlăie, eu? Slujitorul I: Tu! Slujitorul II: Ba tu ai miorlăit! Slujitorul I: Eu? Eu miorlăi? Slujitorul II: Atunci cine miorlăie? Cotoșman: Eu vitejilor...Am onoarea să vă salut! Slujitorul I: (înspăimântat) Vorbește pisica!... Slujitor II: Și e încălțată cu cizme! Cotoșman: Întocmai...Eu sunt cavalerul Cotoșman, Motanul Încălțat. Cu cine am plăcerea să miaun... pardon
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
fi pitit în tufișul ăla de colo! Cotoșman: Miau! Slujitorul I: Dar ce-ți veni să miorlăi? Slujitorul II: Cine miorlăie, eu? Slujitorul I: Tu! Slujitorul II: Ba tu ai miorlăit! Slujitorul I: Eu? Eu miorlăi? Slujitorul II: Atunci cine miorlăie? Cotoșman: Eu vitejilor...Am onoarea să vă salut! Slujitorul I: (înspăimântat) Vorbește pisica!... Slujitor II: Și e încălțată cu cizme! Cotoșman: Întocmai...Eu sunt cavalerul Cotoșman, Motanul Încălțat. Cu cine am plăcerea să miaun... pardon, să stau de vorbă? Slujitor
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
gura mare fel de fel de măscări. Măcar să-și fi pus la geamuri obloane sau perdele; se pare Însă că bătrânei poloneze acest gen de spectacol Îi producea plăcere, căci târându-se În patru labe, cu țâțele măturând podeaua, poloneza miorlăia precum motanii În călduri. În afară de asta, bătrâna tăiase toate pernele din casă și se scălda În puf. Buzele bătrânei hoaște, rujate și răsrujate, atârnau ca niște ciucuri roșii de curcan. Pisicile Își frecau blana de pulpele sale flasce și miorlăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
miorlăia precum motanii În călduri. În afară de asta, bătrâna tăiase toate pernele din casă și se scălda În puf. Buzele bătrânei hoaște, rujate și răsrujate, atârnau ca niște ciucuri roșii de curcan. Pisicile Își frecau blana de pulpele sale flasce și miorlăiau și ele, cuprinse de călduri. Iar În mijlocul odăii, printre blănuri negre, albe și vărgate, stătea Într-un fotoliu picior peste picior, trăgând din narghilea, o ditamai șobolăniță, al cărei cap Împodobit cu o coroană aproape că ajungea până-n tavan. Alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ore în șir și tu nici măcar nu te întorci pe partea cealaltă, în timp ce eu abia ațipesc din cauza văicărelilor pisicilor. Parcă-s turbate, lua-le-ar naiba și dar-ar boala în sămânța lor! Umblă după motani ca zăludele: toată noaptea miorlăie de-ți sparg auzul, cu invitațiile lor la hârjoană pe streașina casei. E ceva normal, spuse Vladimir, revenind în contemporaneitate. Natura își cere drepturile, obligându-le astfel la procreație. Nu e nici un normal! Acum nu e sezon pentru amorul mâțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înaintași. Păstra cu sfințenie stocul ei de cărți din sentimentul bizar că așa își putea susține ascendența deosebită. Aceasta până când cei cu noua orânduire au scos-o din casă, naționalizându-i-o cu tot cu somptuoasa bibliotecă și lăsând-o pe drumuri. Miorlăi luni în șir la serviciul de spațiu locativ, spunând că are de crescut un copil sărman. Într-un târziu, i se azvârli dinainte oferta unei sordide celule de demisol, în care o duse câine-câinește, până la implacabilul pasaj, rânduit în destinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
focului aprins pentru pârlirea porcinelor măcelărite. Era o pisică despre care Vladimir nu mai află niciodată dacă fusese turbată, dacă fusese ruptă de foame, dacă fusese înnebunită de detunăturile petardelor sau o apucaseră pretimpuriu convulsiile intrării în călduri a felinelor: miorlăia dușmănos, zgâria cu gheare de oțel, încercând să muște parașutele cele mai de aproape de mamele și înfoindu-și a semn de mare spaimă, blana ei bătucită de scaieți, la vederea leșurilor de porci târâte și răsturnate brutal în văpăile alimentate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Cu astea nu dormi două nopți la rând, fiindcă nu am să te las nici eu. Ochii ei albaștri, rotunzi și umezi, ca la ciută, i se alungiră într-o expresie de pisică. Ispititoare, ațâțată, alintându-se ca o felină, miorlăi: Motănel, vino aici! Haide să facem ca pisicuțele! Înainte de a se ivi zorii zilei și de a se auzi primele miorlăituri ale cotoilor vagabonzi, făcură ca pisicuțele, de câteva ori, Melanie părând să fie acaparată de o febră a nesațiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]