11,805 matches
-
a reînnoit cu același rezultat, atunci când noii romancieri au fost, ca și Jean-Paul Sartre, spirite de sistem, și astfel am intrat, cu Nathalie Sarraute, în era bănuielii. Bănuială față de erou, față de intrigă, față de dialoguri, față de stil. Cum să ne mai mirăm, după toate acestea, că romanul francez s-a prăbușit, și că n-au mai rămas din el decât ruine? Maestrul acestui șantier al îndoielii și al ruinei este Jean-Paul Sartre căci el ne-a făcut să credem în bănuială. Am
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
istoriei noastre, aleșii poporului - pentru cîțiva marafeți, pentru un hotel de lux și o plimbare cu vaporul " Mațe fripte" semnează pentru o organizație teroristă și sînt dispuși să țină discursuri antiamericane?" Dînd în totalitate dreptate editorialistului de la Evenimentul, Cronicarul se miră de mirarea dlui Nistorescu. Cînd avem atîția parlamentari care nu știu prea bine cum au ajuns printre aleșii neamului, de ce ne-am mai mira că unii dintre ei semnează ca orbeții pentru organizația "17 Noiembrie"?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
și sînt dispuși să țină discursuri antiamericane?" Dînd în totalitate dreptate editorialistului de la Evenimentul, Cronicarul se miră de mirarea dlui Nistorescu. Cînd avem atîția parlamentari care nu știu prea bine cum au ajuns printre aleșii neamului, de ce ne-am mai mira că unii dintre ei semnează ca orbeții pentru organizația "17 Noiembrie"?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
de ce, de la un timp, cum observa excedată și Ioana Pârvulescu, locație în loc de... loc? Ce să mai spunem despre limbajul buruienos, verde, crezut popular, plin de sevă, la care recurg unii publiciști deveniți moderatori celebri de emisiuni. Dar ce să mă mir de aceștia, când cineva pe care eu îl socoteam critic literar, dl Dan-Silviu Boerescu, îi propunea șăgalnic moderatorului de la "Acasă" ca data viitoare să aducă în emisiune o "brunetă sexoasă"? Pudic, partenerul de dialog al criticului literar a lăsat ochii
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
să studiezi, de pildă, filosofie medievală. În ceea ce mă privește, sunt fascinat de misticii Evului Mediu. Și dacă merg oriunde, ca de pildă în Cluj, mă simt ca acasă, pentru că, privind în jurul meu, văd, de exemplu, o catedrală... Oamenii se miră că mă pot simți acasă fără să înțeleg limba... Dar limba e numai o parte a vieții, iar cu cei mai mulți oameni poți comunica fără a avea toate cuvintele necesare... Și uneori ești foarte uimit să constați că un film precum
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
adăugat: "Accept." Venea foarte des Vladimir Streinu și aveau lungi discuții care deveneau la un moment dat foarte crâncene. Uneori, interveneam și eu, dorind să împac lucrurile. Țin minte că, prin 1946 a venit Camil Petrescu. Mai întâi s-a mirat:" O, ce casă aveți!" Era cu un aparat auditiv mare, cum erau pe atunci și, cum el trecuse deja "pe linie" ( cum se spunea) și trebuia să se justifice într-un fel, s-a lansat într-o diatribă împotriva burgheziei
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
90, cînd efectiv se putea face curățenie, sînt tardive: "... nu am aflat cine e C. Voiculescu - nu m-am interesat niciodată, e adevărat (...) dar ar fi interesant să înțeleg măcar în ce ape se scaldă între timp; nu m-aș mira să fie și azi angajat la Ministerul Culturii, urmașul CCES" (p. 109). La o scară mai largă este exact poziția adoptată de puterea instaurată în 1996 față de arhiva fostei securități, iar rezultatele acestei politici se văd astăzi. Nu cred că
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
a sosit ziua plecării. Ne-am îmbarcat cu toții într-un autorcar și ne îndreptam spre gară. La un moment dat a plecat de pe scaunul său de lângă șofer și a venit lângă mine. "Piața Venceslav!" mi-a spus, și am fost mirat cât era de circulată, de centrală. Mai țin minte o statuie - nu știu a cui - dar pe un soclu destul de mare. Când ne-am urcat în tren, s-a apropiat, ne-am dat mâna și mi-a spus că a
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume se lucrează la constituirea primului muzeu privat de artă contemporană. Cei șase participanți, Mircea Bochiș, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Mira, Dumitru Radu și Aurel Stâncă Olteanu, chiar dacă aparțin unor generații diferite și au o prezență publică foarte diferită și ea - Nicolae Mira și Aurel Stâncă Olteanu, ambii foști studenți ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
la constituirea primului muzeu privat de artă contemporană. Cei șase participanți, Mircea Bochiș, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Mira, Dumitru Radu și Aurel Stâncă Olteanu, chiar dacă aparțin unor generații diferite și au o prezență publică foarte diferită și ea - Nicolae Mira și Aurel Stâncă Olteanu, ambii foști studenți ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele acestei ediții sînt în același timp unitare și fără diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. 2000 sau
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
știi că eu le-am scris./ Cînd tremuram de frigul de gheaț-al lui decembre,/ Chiar Hadria pe mine văzutu-m-a scriind,/ Iar cînd trecut-am Istmul ce taie-n două marea,/ Și am luat cealaltă corabie la drum,/ S-or fi mirat de mine ostroavele Ciclade/ Că-n mugetul furtunii sălbatice... eu scriu!" Și pentru că nu are condițiile pe care orice scriitor adevărat ar trebui să le aibă, Ovidiu își cere scuze: Deci tu cu-aceste versuri fii iertător, de nu sînt
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
întîlniri, cînd au respirat atmosfera generației (mai ales pe cea politică) și cînd au observat ce fel de club a format, spontan, grupul nostru, patru colegi ne-au părăsit și n-au mai apărut la nici o reuniune. Nu m-a mirat dezertarea lor, cît rapiditatea cu care s-a despărțit grîul de neghină și proporția derizorie a acesteia din urmă. Cea mai mare parte a vieții noastre active s-a desfășurat sub un regim de toți detestat. Dar valoarea individuală a
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
ceremonia este marcată de frazele lui Ion Creangă: prefectul Aurel Aflorăchioaiei visează că, primit de Bill Clinton, traducătoarea oficială a președintelui american este "nimeni alta decît bătrîna secretară, tușa Saveta Amustăcioarei. " Cînd a avut Saveta timp să învețe engleza?! " se mira în vis prefectul Aflorăchioaiei, apoi ciuli și cealaltă ureche, fiindcă observă că tușa traducea cam aiurea, de capul ei. Astfel, cînd Bill Clinton, zîmbind larg, spuse:" I believe in Vaslui, I believe in your country! ", mătușa Saveta traduse: " Dragi-mi
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Oricum e limpede că, pentru a se menține în formă, critica trebuie să ventileze fără încetare climatul literar înclinat spre stagnare și torpoare, printr-o doză de imprevizibil, de dezacord cu ceea ce s-a acreditat, de "îndrăzneală". Constantin Călin se miră (e drept că în 1983, însă data îi sporește meritul) de împrejurarea că n-a întîlnit nici o "anchetă"sau "masă rotundă"despre "curajul criticului". Întrebîndu-se dacă ar fi nepoliticos să socotim că un astfel de "curaj"e, uneori, absent, își
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
se-nmoaie ca balega În ploaie! Altceva ar fi dacă ar simți toți, dar toți, țăpușa la spate, pusă aci, În dos, ca pe vremea lui Țepeș! Altfel, la noi, de când e lumea, unii fură și alții Îndură! Eu mă mir că mai e de furat! Dar uite, că e! Și când no să mai fie, o să pună biruri! Și, iar o să fie! - s-a prins În vorbă bunicul Elenei după ce a tras cu urechea. * * * Elena m-a privit atent și
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
București? Cu Tartagă jr. și-au găsit judecătorii din Brașov să facă pe miloșii? Ce e în capul lui Băsescu vrînd să-i învețe pe bucureșteni să zboare? Etc... Cînd dinspre autorități vin asemenea semnale aiuritoare ce să ne mai mirăm că prin licee se consideră încercare de mituire a comisiilor de bacalaureat cheta făcută de părinți, chetă tradițională, pentru a li se oferi profesorilor din aceste comisii sendvișuri și sucuri în zilele cînd își bat capul cu aceste examene. Ce
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
extrem de pătrunzătoare, de amintirile relatate extrem de viu și regret amintirea contractului rupt în patru pe care ai păstrat-o despre mine... Eu nu-mi amintesc nimic, nimic, nimic în legătură cu asta - nici articolul de care pomenești, nici contractul, dar m-aș mira dacă Mioara X (îi uit numele de familie, dar o țin minte ca excelentă secretară) ți-ar fi povestit basme. În orice caz, spre a mulțumi pentru giuvaerul de articol și a-mi face iertat gestul neasemănător mie de acuma
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
marii sale drame. În ce mă privește, sunt convins că apa dată la șoricei de către d-na ministru e cât se poate de autentică. Cu alte cuvinte, spaima ce-o mână în luptă e atât de mare, încât nu mă mir că biata femeie își pierde cumpătul atât de frecvent. Efortul pretins e peste puterile unei ființe omenești, oricât de ministeriabilă ar fi ea. Cine-ar rezista loviturilor mortale ale discursului perfect articulat al lui Gabriel Liiceanu? Cum să ieși cu
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
a fi rămas doar proiect), își rostește G. Călinescu rezultatul perseverenței și lucidității muncii sale: "Am luat dar lucrurile de la capăt și, după meditări noi și o experiență mai bogată, am refăcut studiul scriindu-l din nou. Să nu se mire cineva că l-am scris în bună parte cu aceleași fraze, altfel distribuite și curățite. Ceea ce fusese spus bine o dată n-avea de ce să fie desființat a doua oară și băgam de seamă că, fără a privi pe ediția veche
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
în presa anilor '90 (prima jumătate) împotriva d-nei Ana Blandiana. Le uitasem! Dincolo de clasificarea foarte interesantă pe care o întreprinde autoarea studiului, rămîn textele: atît de abjecte în fond și de triviale în expresie, încît nu poți să nu te miri de răbdarea cu care d-na Cesereanu le supune disecției. Anii cu pricina au însemnat, iată, pentru presa românească două premiere (nu doar una, cum se afirmă de obicei): nu doar o libertate, proaspăt recucerită, după patru decenii de cenzură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Nu va trece multă vreme până când această pleavă umană va fi risipită de vânturile nenorocirilor ce se apropie de țară. Cunoscând disponibilitatea la trădare a serviciilor secrete (iar la noi "paza" e integrată, direct sau indirect, acestora!) nu m-ar mira ca, într-o situație disperată, pentru a-și salva pielea, să-i sacrifice fără milă pe cei în fața cărora se ploconesc astăzi atât de scabros.
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
face foarte ușor. În clipa când pactul normal dintre profesor și student a fost scurtcircuitat de astfel de procedee, s-a năruit întregul sistem de valori pe care, teoretic, școala ar trebui să le promoveze. Și atunci, să nu ne mirăm că diverși analfabeți nu doar că intră în facultăți, dar le și absolvă și ajung, la rândul lor, să nenorocească generații de elevi ori să submineze cu seninătate instituții, intreprinderi și ramuri întregi ale economiei. Simțindu-și precaritatea intelectuală, studenții
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
definitivat și grad de subordonații domnului rector din Craiova. Examenele au trecut, despre corupți nu se mai știe nimic, lumea își vede liniștită de grade (didactice sau nedidactice), țara prosperă și salariile rectoriale găuresc stratosfera... Și-atunci, de ce să ne mirăm că veterani ai bacșișului și-ai manevrelor cu bani publici văd în gradele universitare un fel de încoronare și de recunoaștere publică a „indubitabilelor” talente dovedite în spațiul lucrativ al scalpelului și-al pensei? Merg chiar mai departe și fac
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
orbului. În loc să-i caute pe complicii coloneilor, cum s-ar cuveni după lege, Poliția a ridicat din umeri. Iar dacă cei doi nu s-ar fi predat singuri, probabil că ar fi fost în continuare de negăsit. Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că la Poliție se știa unde au stat ascunși Creangă și Stănică. Și aproape că aș băga mîna în foc că amîndoi nu s-au ascuns în vreo gaură de șarpe, ci au fost la vedere
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
într-o chestiune de pământ. Căzuse pe o scară și își fracturase câteva coaste, una îi perforase plămânul. Abia după o săptămână, se hotărâse să se întoarcă la București și să meargă la spital. Cu autobuzul. Murise asfixiat. Lumea se miră, e intrigată, zice că, dacă a fost inconștient, cum să plece atât de târziu și cu autocarul, că ce chestie să mori în autobuz, că ce-i mai trebuia lui pământ, că oare n-avea copii să-l ia cu
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]