604 matches
-
deopotrivă Binele și Răul, nu în ultimul rînd un ordonator al spasmelor biologice ce-l atrag pe autor, acordă ororilor o aură sacrală. E un Dumnezeu veterotestamentar, autor al Genezei grandioase în pofida veșmintelor Sale pătate de sînge. Purtător inclusiv al mirabililor germeni de iubire: „Și ecoul iubirii care ne încălzește pîntecele/ și pune oasele în mișcare/ e tot un rest de la facerea lumii” (Păianjenul). Discursul lui Adrian Alui Gheorghe e un manifest demn de mare interes al revitalizării poeziei actuale. Adrian
Un manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4589_a_5914]
-
reprezentanți precum Gellu Naum, Norman Manea și Gabriela Adameșteanu) ca una perfect inserată în generarea mondială de valori. Victor Ivanovici face o operă de hermeneutică, demersul său fiind adesea revelatoriu: opera literară este dezvăluită ca teren de elecție al întâlnirilor mirabile și al fertilelor interferențe. Victor Ivanovici, Un caftan pentru Don Quijote. Spre o poetică a traducerii și alte repere, București, Ed. Ideea Europeană, 2011.
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
este cel puțin excesivă, oricum ar privi relația tată-fiu. Dar validabilă, cred, în planul modelului romanesc, dacă este să privim lucrurile din unghiul de vedere al postmodernismului în ofensivă, Ziarist vibrant, cu cărți despre revista „Tribuna”, despre calatorii prin Italia mirabilă sau doar cenușie, Radu Mareș devine, în perioada sa postdecembristă, un scriitor tradițional pentru care familia, iubirea, fertilitatea ținuturilor atât de ofertante sunt destrămate de somațiile istoriei. Deplasarea spre roșu începe cu deplasarea ziaristului către un orfelinat copleșit de daruri
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
și în emoții. Numai că se întâmplă tocmai pe dos. Majoritatea emoțiilor noastre defilează prin lăuntrul nostru cu chipul lor impersonal, sunt indicibile, deseori imposibil de identificat și de formulat altcumva decât amplificate prin alte emoții, transmise mai departe unei mirabile vacuități. Poezia este doar una din acele intensități care amplifică emoția. Iar pentru poezie, emoția e singura justificare a existenței sale. De fapt, în stiva tăcerilor care alcătuiesc cel mai bogat dialog al nostru cu lumea, emoția e defectivă de
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
un tribunal pentru o învinuire stranie, aceea de a se preface viu, când, de fapt, e un simplu cadavru mișcător (pp. 51-55). Acuzația dovedindu-se nefondată, călătorul e achitat. Dar peripețiile nu i se sfârșesc aici. Căutând în continuare pipa, mirabila pipă, dă peste doamna I.M. Clau, un soi de matroană a închipuirilor, care-l asigură că suferă de „pipoită” sau, și mai grav, de „pipoză” (p. 60). Tratat cum se cuvine, cu ajutorul unei teribile mașini de tocat, Clovny dispare pentru
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]
-
A consuma alcool, spunea Baudelaire, înseamnă a te adăpa cu geniu. Alcoolul ar fi o sursă de genialitate spontană, aflată la îndemînă. „Responsabilitatea” caldă, avîntată cu care se exprimă inclusiv „alcoolicii tineri”, vorbind despre „viață, așa, în general”, atestă o mirabilă substituție a experienței prin inspirația potatorică. Grație băuturii ia naștere o sapiență orgiastică, cvasimaterială precum o metaforă. Stîngăciile, bîlbîielile, poticnirile se mistuie în fața acestei stihii sufletești, care e o iluminare: „Ea îl vedea stînd cu capul în jos în lumină
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
recurg cei care vor să-și vadă confirmată dorința existenței unei divinități. Mai precis, cînd privim universul de pe poziția omului, sîntem furați de amăgirea de a vedea în istoria lui semne ale unei potriveli inteligente care pledează pentru o evoluție mirabilă. Cînd stai pe o scară și îi privești treptele lăsate în urmă ai impresia că treptele au fost anume construite ca să ducă pînă la tine, cînd în realitate, sensul treptelor sunt doar în mintea ta, universul neavînd sensuri de potriveală
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
încotro ne îndreptăm, și anume spre un rău tot mai mare căruia nu i se poate găsi împotrivire, singura mîngîiere e să căutăm acele rare indicii care ne amintesc că, prin găurile materiei, duhul divin răzbate în pielea unor ființe mirabile. Numai atunci nădejdea ia locul resemnării, clipă în care creștinul începe să simtă viața ca pe o trecere către ceva mai bun. Cînd însă nădejdea se stinge, sufletul recade în tortura de la început, gustînd din chinul de a asista la
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
de cunoștințe și, deasupra tuturor, impresia unei panorame sfîșiate: o dezordine de intuiții și un haos de fulgurații, aruncate pe pagină în ritmul unei impulsivități neînfrînate. Pandrea e un impulsiv de flegmă agresivă, al cărui imbold histrionic culminează într-un mirabil simț al expresiei directe. Avocatul scrie cînd mustuos, cînd contondent, grație asociațiilor imprevizibile de idei, harul variaței lexicale dublînd un ochi predispus spre detaliile rare. Ciudățenia e că flerul cu care face uz de cuvinte frapante are un efect paradoxal
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
lan, prin flori de sînziene, «își rumegau căldura pe sub sălcii»; și «mă miram - spune poetul - că ei nu văd / cu vîrful coarnelor ca melcii». Un ciclu întreg al expoziției, de altfel, ne va trimite la ofranda blagiană mai tîrzie, din Mirabila samanta. Vedere, precum o apetență tactilă, consimțire, fizic eficace, la universal, - cu asemenea îndemnuri ne mișcăm înspre o arie de reprezentări deloc etanșă, deschisă magiilor romantice. Ne dă ghies, purtată de respirația ilimitată a visului, dar și, laolaltă, de precizia
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
încercarea inițiatică pe care o presupune depășirea fiecărei vârste, alcătuiesc un cadru dramatic, pe canavaua căruia se desfășoară splendidul spectacol al devenirii unuia dintre cei mai importanți oameni ai culturii române moderne. Textul - care, în opinia mea, este de o mirabilă atemporalitate, nearătând nici un rid - ne mai oferă și o explicație simplă și convingătoare a unei alte noutăți pe care o aduce Blaga în cultura noastră modernă. Mă refer la cunoscuta polivalență a scriitorului, care se exprimă cu egală ușurință și
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
Răzvan Petrescu, Ioan Es. Pop. Ceilalți sunt scriitori din „generația nouă” care „aspiră în mod legitim”, prin ceea ce scriu, să devină canonici: Dan Lungu, Radu Pavel Gheo, Lucian Dan Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu. Acestor echipe de cinci și cinci („mirabilă echitate!” exclamă, când o constată, Daniel Cristea-Enache), acestor două echipe, așadar, le sunt alăturați Silviu Lupescu, „marele Editor care i-a sprijinit” și pe unii și pe alții, și Carmen Mușat care, de asemenea, i-a sprijinit, ca teoretician și
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
de virtutea lor demiurgică, putința de a crea din ele lumi de sine stătătoare; în al doilea rînd, dezamă girea de a constata că forța demiurgică a scăpătat din cauza alterării iremediabile a limbilor. Omului i s-a dăruit o unealtă mirabilă de care și-a bătut joc în urma căderii în păcat, înjosind lexicul pînă la a-l preschimba într-un banal mijloc de comunicare. De aceea astăzi cultura e căzută din condiția logosului, singurul leac fiind forțarea convențiilor. Stîlcind regulile, Nichita
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
prefrontală e publicată în volum. Tăcerea asupra discursului antitotalitar al textului scris în 1948, când la noi începuse implantarea societății comunitare, este risipită în bună parte de studiul La pragul minunii..., publicat de Nicolae Florescu în 1991 (în volumul Itinerarii mirabile). Sporul adus este de ordin comparatist, întrucât sunt invocate, parțial adecvat, numai antiutopiile lui Huxley, nu și cărțile lui Zamiatin sau Orwell, care au circulat la noi în traduceri franceze. Bibliotecile mari nu le trecuseră la "fond secret", cum era
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
mici avea deșchise tîmplele lor cele de argint..." Se pare că Antim vibra intens la dimensiunea cosmică a existenței, rezultatul fiind o particulară disponibilitate pentru receptarea sensibilă, estetică a lumii. Succesiunea prosopopeică, prin care soarele, cerul, luna și stelele capătă mirabile atribute însuflețitoare, prilejuiește un cert efort poetic. Ceea ce însă îl individualizează deplin pe Antim, definind, tocmai datorită contrastului asumat, calitatea artistică a temperamentului său rămîne forța discursului moralizator, cu care sînt denunțate vituperant moravurile decăzute ale contemporanilor - de cele mai multe ori
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
Gheorghe Azap Ningea Peste câmpii și peste codri, ningea anțărț, mi-aduc aminte, Ca un potop de inocență purces în planul vertical; Aș folosi oximoronul, anume că: ningea fierbinte Și sforăia ca Toguendama sau hărmăsarul Ducipal. Ningea intens; ningea mirabil! Or, dacă fire-aș-fi înstare Să vă descriu magnificențe, ați crede că vă spui povești. N-am harul sacru și mi-e ciudă că o asemenea candoare S-o tălmăcească în cuvinte știa doar Bardul din Mircești. Ningea cât nici să
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
care asculți, bâțâindu-te, rock-uri. Banchet dat în onoarea lui Petre Stoica; vechiul menu găsit într-un sertar. 1) Infusum coffeini, fortissimum, purissimumdulcissimum 2) Spiritus prunorum Valensis, consolatio animi 3) Venum album Montis-Magni, tristitiae antidotum 4) Vinum rubrum Nicorestensis, mirabile, juventutem redendum 5) Vinum spumosum Rhein, nec plus ultra, hypochondriae hostis! Song de duminică Un guguștiuc - același din copilărie -, cu țipetele-i scurte, cam stridente, descumpănește orizontul tihnit al acestei duminici: când unul, când altul, neatent se izbesc de singurătatea
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
timpului 11. acum locurile noastre dezghiocate "ich und du" locul meu ești tu locul tău sînt eu oh carnea ta albă de nisetru nu vreau să ating bilele de sticlă. doar puțin mișcate pentru a face loc vîlvorii, vîlvătăii, gîlgîirii mirabile globilor oculari ai muzicii 12. irișilor tăi înfloriți, brodați cu țesătură grea de brocart am scris cu mîna mea cu mintea mea poemul acesta am scris cu inima mea acest cuvînt pe care să-l pui acolo în sfeșnicul cubic
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
noastre. L-am aruncat ca o zdreanță în umbra lăsată de strălucirea imaginilor în vogă, eclipsîndu-l și denaturîndu-l fără putință de revenire. Urmarea eclipsării cuvîntului este neglijarea felului în care folosim cuvintele: vorbim urît și fantasmăm frumos. Reveriile noastre sînt mirabile, de o frumusețe nespusă, atîta doar că putința noastră de a le exprima e jalnică. Cum s-ar spune, bogăția imaginativă a minții noastre este însoțită de o sărăcire a expresiei mergînd pînă la penuria lexicală de tip onomatopeic. Ne
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
-le imprevizibil, răsucindu-le și ciocnindu-le ca la biliard, e mai puternică decât figurația modernismului abstract și imaginația eterată a exponenților lui. În Orologiul cu statui, elementele intră într-o adevărată frenezie (combinatorie sau disociativă), particulele sunt de o mirabilă diversitate, între pulsari apar ,vâltori nesfârșite", iar din ,cristalul orb" ,se îngrașă corpusculi entropici". ,Fluviul e lumânare în curgere", ,făina luminii pâlpâie în neon", ,bălți enorme de vorbe" sunt călcate de pasul poetului, pe deplin conștient că ,vid absolut nu
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
Mihai Floarea "Hai, mamă, hai odată!..." "Vin' la mama!..." Reproduc în debutul acestor rînduri doar două dintre mirabilele expresii curente, auzite de la fereastra mea, adresate patrupedelor scoase la plimbare de femei - ai zice în toată firea, dacă nu le-ai auzi vorbind astfel; ele aparțin, care va să zică, unor mame de... cîini!... Bărbații sînt mai sobri față de animalele scoase în
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
numai concretul creează expresia, ci și expresia creează concretul, în planul său intrinsec, ca o rezonanță a Logosului primordial, atoatezămislitor. în acest sens "tot ce este viu, e recreat, rescris grație verbului poetic ce poartă în marsupiul său, ca o mirabilă potențialitate, o lume pe care o actualizează pe măsura derulării sale. Astfel că autoarea întreține cu "tot ce este viu, raporturi mediate de aventura cuvîntului. "Viața, ca atare nu figurează în nomenclatorul d-sale, ci doar formulele transfigurate ale acesteia
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
Nora e nepoțica ei. Nora o iubește mai mult pe Adela decît Adela pe Nora. nimic nu-i perfect. ce scriu eu aici e sută la sută exact". într-adevăr ,sută la sută exact", cînd ajungem la pasajele unde credula, mirabila, totala copilărie ce înțelege a dăinui peste barierele convenționale ale anilor își dezvăluie tangența la dramă. Ia cunoștință de dificultățile, de cruzimile lumii, fără a se retrage, fără a dispărea, ci doar crispîndu-și vocea, întunecîndu-și fraza: ,exersează conduita eșecului, vîră
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
ochii lui Berdiaev, secularizarea, deși este un proces implacabil în ordinea lucrurilor pămîntești, nu afectează cîtuși de puțin sacralitatea Bisericii, căci Biserica, departe de a însemna ipostaza teocratică prin care o instituție clericală deține puterea într-un stat, este forma mirabilă pe care o ia la un moment dat comuniunea mistică a credincioșilor. Altfel spus, secularizarea nu poate împiedica venirea acelui soroc ultim, cînd, în ciuda desfințării tuturor formelor de putere teocratică pe Pămînt, Biserica lui Hristos își va împlini menirea. În
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
sînt încredințați că au găsit în sprijinul ei un eșafod invulnerabil de argumente științifice. Pe scurt, voodoo înseamnă știința pusă în slujba credinței. Exemplele asupra cărora se oprește fizicianul Robert Park sînt grăitoare: credința în posibilitatea fuziunii la rece, procedeu mirabil prin care sursa energetică a omenirii ar fi rezolvată o dată pentru totodeauna, convingerea că astrologia sau homeopatia au ceva științific în ele și că sînt discipline demne de toată încrederea, apoi visul irealizabil al călătoriilor umane în spațiu și al
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]