409 matches
-
scurt și lung-metraj, a interpretat roluri referențiale în spectacole de teatru semnate de celebri regizori români. În anul 2012 a publicat cartea „Exerciții de echilibru”, în care sunt înmănuncheate o selecție de texte de pe blogul personal. Din 2014 își asumă misia de antrenor la „Vocea României”, împreună cu Loredana Groza, Smiley și Marius Moga. S-a remarcat și prin implicarea în diverse campanii sociale, fiind inițiatorul campaniei „Live pentru viață”, cu proiecte de colectare de donații pentru sinistrați, a susținut campania de
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
etaj, (doar dacă ai vreo hibă!), să cazi ca vulturu,-n picaj, la mine în colibă?! renunți la tot ce-ai cumpărat, plătind dobânzi la rate, la LCD-ul reparat?, eu nu le car, în spate! să vrei, urmându-ți misia, cu mâna elegantă, să scrii corect demisia, o!, nu cred că ești vreo... toantă! să lași mașina de spălat cu-al șaselea, ei, simț? în priză, fierul de călcat, dar, ce, mă cred vreun prinț? să lași cuptorul cel deștept
SPUI CĂ MĂ IUBEŞTI, FEMEIE?! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343727_a_345056]
-
fciorașului, dar și ceva în plus: avea deasupra frunții o cunună de lumină. Vedenia îl hotărî. Și-aflase urmașul căutat de amar de vreme. Era sigur că Filu îi va sorbi învățăturile sale și, în scurtă vreme, îi va prelua misia hărăzită de soartă! Îl luă pe după umeri pe băiat și-i împărtăși ce și cum... * Nu știa Filu cum trecuseră ăle două săptămâni până la Rusalii. Nici n-avusese cum să observe scurgerea timpului, doar muica Lisandra îl chemase zilnic, ba
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare dintre aceste cântece e revendicat de cosmos și la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia strângerii, dării la lumină și urcării la culmea lui a folclorului nostru muzical! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dumitru Fărcaș Taragotul care a plâns și a bucurat românul / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă ea a avut misia concretă, deși neconștientizată inițial, de a trasa cu seninătate o tușă semnificativă de graniță între vechi și nou, întreg și fragmentariu. Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit ... Citește mai
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă ea a avut misia concretă, deși neconștientizată inițial, de a trasa cu seninătate o tușă semnificativă de graniță între vechi și nou, întreg și fragmentariu. Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit ... VIII. MAGDALENA
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Thaliei; actorul Cristian Simion și teatrul sunt doi, dar o singură conștiință, iar actorul și spectatorii sunt mulți dar un singur trup! Prin aceasta, Cristian Simion, și de fapt toți artiștii de la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” statornicesc responsabilitatea și misia de luminători ai cugetului, de împrospători cu zori ai vieților spirituale ale trăitorilor și iubitorilor teatrului. Arde în noi dorul de teatru și datorită acestui actor care cu o mână cheamă și cu cealaltă îmbrățișează. În relația directă cu oamenii
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
Mă retrag în cochilie doar când dau peste teme care frizează teribilismul abscons, spre vulgar. Bineînțeles, nimic din această deformare nu se află în poemele Irinei Lucia Mihalca, ea fiind contraponderea acestor abateri așa-zis estetice, e chiar îngerul cu misia de a purifica zona întinată a poeziei timpului nostru. Poemele Irinei sunt balsam pentru inima rănită, sunt răspunsuri (dacă nu, măcar alean) pentru mintea zdruncinată de marile nedumeriri, sunt invitații seducătoare la a ne asocia poetei la visare. Deși luntrea
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
lume! Nu s-a-nstrăinat de așezarea natală, nu s-a îndepărtat de conlocuitori, nu și-a părăsit mama. Nu s-a putut familiariza cu dezbararea de copilărie, de nostalgie și de aspirația de a fi slujitorul bisericii, acasă. Dar nu numai misia de păstor al obștii l-a statornicit la Buhuși, preoția nefiindu-i carapace. Alegerea sa are resorturi sufletești a toate și mult mai profunde! Azi, părintele, deși e mai singur fără mama deplânge în tăcere și cu demnitate despărțirea de
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
va hrăni. La luptă, la război vii, nu la împlinire sufletească. Și Gabi tăcu. Știa că nu-i poate spune mai mult verișorului ei nenăscut. Nici măcar faptul că nu vor apuca să se cunoască, că ea își va fi sfârșit misia, ca încarnată, înainte ca el să descindă printre oamenii aceștia. Și mai Știe că e nevoie de foarte multă Putere pentru a-i bloca lui Lucian accesul la cunoașterea faptului că i se va naște un fecior. Pentru moment, a
III de LIA BEJAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374119_a_375448]
-
întunecimea patimilor de toate felurile și să le facă să strălucească mai tare ca soarele. Director al Operei Comice pentru Copii, maestra Felicia Filip, pe lângă dăruirea vocii sale de soprană aurorală, preia în sarcină și făptuiește cu iubire și muncă misia de conducere a singurei Opere pentru copii din lume. Între ei, maestra e crăiasa povestei ce izvorăște zâmbetul, îndeplinind real magia pe care povestea a închis-o în ea. Ziua în care am întîlnit-o pe maestra Felicia Filip mi-a
FELICIA FILIP. ÎNVESELIRE PENTRU CÂND ÎI VA TREBUI INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371965_a_373294]
-
național. Artist polivalent, fiind în același timp actor, muzician și compozitor, maestrul Tudor Gheorghe are unicitatea pe care orice artist, orice inițiat ce zămislește arta, din glorificate inspirații, o râvnește, căci a fi unic este într-adevăr cea mai împovărătoare misie pe care existența ți-o conferă, tu având responsabilitatea de a fi în permanență altfel, încercând să păstrezi demnitatea și esența mesajului artistic. Cu o cariera impresionantă, inegalabilul Tudor Gheorghe demonstrează, înmărmurind și salcâmii, că arta poate fi într-atât
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
în haos și banul e ispită; cu toții, deopotrivă, ne ducem spre pieire, credința noastră-i sfântă?! pe frunte scrie... mită! ... și îngerul privește, se-nchină și se miră cum noi ne dăm de-a dura, în hău, pe tobogan; dar misia lui, scurtă, îndată se expiră și va zbura la ceruri hulit de-un... huligan. mai cade câte-un înger, dar îl privim cruciș; nimic nu ne mai miră, suntem sătui de viață. mai cade câte-un înger, dar stă pe-
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
două state balcanice, Imperiul româno-bulgar al Asăneștilor și regatul sârb, continua în structurile sale fondul etnic romanic vestic al Romanității Orientale, și se suprapunea peste o zonă întinsă de circa 120.000 km². Prin „Banatul de Severin, regatul apostolic avea misie istorică de cucerire și prozelitism catolic în toată Țara Severinului, statul românesc condus de un ban. Prezența banului în tot spațiul de la Adriatică și până la Severin, acolo unde fuseseră până la sfârșitul secolului al VIII-lea avarii, ne duce logic spre
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă ea a avut misia concretă, deși neconștientizată inițial, de a trasa cu seninătate o tușă semnificativă de graniță între vechi și nou, întreg și fragmentariu. Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit a avea
GENERAŢIA „CAPĂT DE INTERVAL” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375111_a_376440]
-
Și poate că acestora le vor lua locul vreodată, ceilalți , capabili de un bine minim și pentru semeni. Unul dintre ei, se apropie până la identitate de acest model și conjunctura benefică face ca el să fie întocmai o persoană cu misie străveche și istorică întru aceasta, un preot! Este vorba despre părintele paroh Gheorghe Bârjovanu, al parohiei Orbic, Buhuși-Bacău, neangajat niciodată în maratonul agonisirii din averea publică și în egală măsură implicat în viața obștească prin serviciile spirituale menite să adune
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
ai vremurilor noastre post-revoluționare, ar citi și ar lua aminte la sfaturile, îndemnurile acestui corifeu strălucit al Marii Uniri, ar fi nevoiți să roșească: „O, voi cei care prin naștere, prin avuții, prin inteligență sunteți capul nației, fiți demni de misia (misiunea) ce vă este încredințată. Duceți la bun sfârșit marea noastră întreprindere (acțiune) politică și socială și culturală...” Și mai mult decât atât, despre cei care fac legi, același Mihail Kogălniceanu spunea: „Domnilor guvernanți...dacă voiți ca ȚARA să vă
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
grabă, a regizorului Nae Cosmescu. În celelalte roluri joacă deopotrivă de măiastru - nimeni nu e secundar la „Tănase” -, Ana Maria Donosa, Valentina Fătu, Cristian Simion, Nae Alexandru, Paula Rădulescu și George Ioan Hodor. Scenografia și costumele îndeplinesc la rândul lor misia înveșmântării la treapta exigenței speciale și inseparabile, purtând, spre desăvârșirea scenică, sigiliul creativ Ana Iulia Popov. Iar ilustrația muzicală, deopotrivă de valoare și de excepție e semnată Patricia Prundea. Câteva cuvinte despre regizorul piesei, Nae Cosmescu, alcătuite de Oana Georgescu
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
turuie ei, în fond? Oho: catastrofă după catastrofă, mizerie după mizerie, promiscuitatea care ne înconjoară agresiv e, toată, la gura lor. Parc-ar face amîndoi revista presei. Dacă i-am fi auzit înainte de '89, am fi știut că au o misie: am fi tăcut cu toți mîlc și am fi urmărit, stingheriți, muntele proaspăt. Ticăloșii cu simbrie, care ne-au tras de limbă și ne-au... ascultat o viață. Acum? Păi, nici acum nu se bagă nimeni în turuiala mizerabilă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum jumătate de secol și întreținerea dictaturii. Treptat, personajul care, imediat după dizlocarea din 1989, dar și un timp după aceea, își consuma, iritat, ilegitimitatea decurgînd din blestemul istoric, și-a consolidat confortul interior, ajungînd în prezent să creadă în misia-i carismatică și să-și aroge din ce în ce mai ritos rolul de factotum al nației. Cînd în preajma alegerilor din 1996, cineva, o voce din off, un ăla, un coate-goale, mațe-fripte, urla din mulțime ceva cu "Iliescu președinte permanent", credeam că secvența face
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Ioana d'Arc". Cam ăsta e, în mare, portretul "moral" al celui care voia să-l suprime pe Napoleon, Friedrich Staaps, în 1809. Din perspectiva recentului atentat din America, austriacul cel puțin îl citea pe Schiller. Chiar dacă avea (per)misie de la cel de sus ca să înfăptuiască atentatul. Și avea și-un nume, rămas, oroare!, nemuritor. Și, hazard!, eșuase. Pe cînd strigoii deveniți proiectile, la World Trade Center, vor rămîne doar două nuci de cocos blestemat-anonime. Chiar dacă l-au înfulecat, între
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
antrenul serii, să-l pigmentez prin constatarea punctată de ciocnirea paharelor de șampanie că, vai, vai, au lipsit cu desăvîrșire exemplarele pesedismului local. Ființa cu care ciocneam, ocazional, paharul părea cumva frustrată în chestiune. Mie revenindu-mi simpla și plăcuta misie de a-i dovedi, din mai toate punctele de vedere, dar mai ales din cel al incompatibilității, că absența e de-a dreptul benefică. Așa cum, din aproximativ aceleași motive, m-am bucurat și de o altă absență: a unei persoane
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
secolului XX În România nu era considerată o cerință explicită, ci o realitate implicită, difuză, la nivelul acțiunilor și practicilor de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și responsabilitatea unei misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional ce Încă mai funcționa firesc În lumea de-atunci. Reformarea și racordarea Învățământului superior românesc la problematica europeană nu constituie o preocupare doar a zilelor noastre. Odată cu modernizarea instituțională realizată după prima
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care nu mai trebuia anunțat sau prefigurat prin diferite coduri deontologice. Activitatea didactică era mai puțin codificată, „ghidonată” de indici de performanță (inclusiv pe plan european), calitatea rezultând ca un proces natural, de performare a unei normalități În exercitarea unei misii culturale sau a unui angajament profesional. Chestiunea standardelor de calitate și a excelenței Învățământului superior a apărut de câteva decenii și o punem pe seama „complicării” educației universitare (instituirea unei piețe de formare de tip superior În societatea cunoașterii, respectarea principiului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
problema calității, În spiritul și cu mijloacele vremii de atunci. Acest aspect poate fi identificat prin lecturarea atentă a cadrului legislativ elaborat În timpul ministeriatelor sale, a numeroaselor circulare adresate corpului didactic, precum și prin analizarea modului cum a reglat raportul dintre misia universității și cerințele concrete ale epocii. La frontiera dintre secolele al XIX-lea și XX, acțiunile lui Spiru Haret În plan teoretic, dar mai ales faptic l-au consacrat drept unul dintre cei mai prolifici Întemeietori ai școlii românești. Asumpțiile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]