409 matches
-
adus la rang de lege! În stilul epocii, pentru a strânge fondurile necesare aprovizionării acestei cantine, Schaffer remarca faptul că „...tot secția femenină a hotărât a se da un ceai dansant la data de 1 Martie 1947”. Fiind nou în misia încredințată de partidul comunist, responsabilul evreilor vasluieni mai remarca un minus în activitatea CDE, pus în cârca fostului prezident, că se purta și era la modă și atunci, ca și acum, de altfel „...pe linia culturală nu s’a realizat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vite mari și 6 viței”. Luchianov mai era informat că „...în ziua de 27 iunie 1945 pleacă al doilea convoi de 60 de capete”. x. Oi și filme „de tip nou” În continuarea raportului, Butunoiu (care va fi avut o misie foarte grea pe tot parcursul cât a funcționat la Huși sub comandă rusească) a prezentat maiorului Luchianov o situație a unui localnic ce a rămas fără oi. Iată ce se întâmplase, de fapt, sub titlul <<Cazul oilor din comuna Fălciu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1873). De altfel, în cronici dramatice, dar și în prefețele la două romane traduse în 1856 (Călătorie împregiurul camerei mele de Xavier de Maistre și Octav de Alfred de Musset), sunt exprimate idei despre rostul educativ al literaturii și despre misia de „luminători și conducători de oameni” pe care o au scriitorii. În pofida intențiilor ce îl animă, autorul nu-și depășește mediocritatea nici când scrie proză. Romanul Misterele căsătoriei, apărut în trei volume (1861-1886), împrumută idei și aforisme din La Physiologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
5 iulie 1972, orele 11,30 am dat curs chestiunii în discuție, în ciuda unei rigidități care mi aparține și de care (cum bine ți-ai dat seama) nu pot scăpa. Dna Aghiorghicesei s-a arătat lumioasă ca un soare încît misia mea a devenit un curcubeu frumos pe care scria cu litere violete: Prietenie. La Focșani n-am fost de cca. 10 ani. Un om care nu poate nu trebuie biciuit ca unul care nu vrea. Zic, fiindcă nu mi-ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și-a zis el în sinea lui -, stăpânii mei sunt, în fond, oameni de treabă, au și ei ciudățeniile lor. Și le-a trecut cu vederea această scăpare, i-a iertat. Ca un militar destoinic, își îndeplinea, cu aceeași scrupulozitate, misia nobilă și dificilă de care era mândru, nădăjduind în zile mai bune. Și așa a mai trecut o bucată de vreme. Dar, spre stupoarea lui, lucrurile nu se îndreptau: dimpotrivă. Trebuie să precizăm că elementele de veselă ale lui Haiduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scriitoricești atât de diferite ca spectacol exterior, dar cu unic și statornic temei unificator: seriozitatea. Nu-i vorba despre morga și ștaiful implementate (altă rimă n-am avut...) paginii plicticos-docte, ci de seriozitatea cu care-i înțeleasă și asumată însăși misia scriitorului preocupat de "euro-soarta culturii române" și de pledoaria pentru mitul apt să fundamenteze conștiința istorică și să modeleze psihologia colectivă. Dacă punem la un loc cărțile semnate, împreună sau separat, de Magda și Petru Ursache (și el ades publicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
liceu pe care le răpea în plină stradă și le viola la Lubianka. Șefii PCUS își trimeteau acoliți înarmați s-o aducă pe Verocika în patul din "dacea" personală; dacă se întâmpla să dea peste alți mesageri veniți cu aceași misie, se lăsa cu împușcături și morți! Îngrozită de asalturile lui Beria, Davâdova a alergat să-i ceară ajutor lui Malenkov. Care... "m-a împins fără menajamente în dormitor și..." Era perioada marii terori, execuțiile atingeau, numai la Moscova, cifra de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cuvântului, editând la Viena, în fierbintele an 1918, "foaia săptămânală de propagandă națională" intitulată "Timpul Nou". I-o ceruse Iuliu Maniu (dintre toți ofițerii prezenți la Consfătuirea din 29 oct. 1918, notează Taniac, "eram unicul publicist român"); și-a îndeplinit misia considerând-o "un serviciu eminamente patriotic, în acele zile în care s-a efectuat întregirea neamului românesc." După război, a continuat să colaboreze la diverse publicații bucovinene, trecând la ceea ce azi am numi "gazetăria culturală". Principală preocupare: vechile manuscrise românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fortifiant. Decembrie 1989 conferă dreptul generației 70-80 să se bucure de el din plin. Dar mai departe? Că n-o să trăim doar din "a fost odată..." * C ondiția intelectualului și poziționarea lui în societate tinde a se despărți net de misia întruchipată de Zola în Afacerea Dreyfus, (moment considerat a marca apariția noțiunii de "intelectual" 1898) ca inamic al derapajelor adevărului în disputa cu puterea, complet despărțit de profitul material al prestației sale. Apare cumulardul, descris în 1985 de Hervé Hamon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
428, p. 198)"/>. Și În marile orașe ale Transilvaniei (Arad și Timișoara, de exemplu), la Începutul secolului XX, tot circa 40% dintre evrei erau meșteșugari <endnote id="(557, p. 125)"/>. Situația era și mai elocventă În Țara Românească. Cei doi misio nari scoțieni amintiți mai sus observau că, În București, „nouă din fiecare zece dulgheri sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 403)"/>. Și În proza lui Vasile Alecsandri „zarafii jidovi” pileau „zimții [galbenilor] cu un instrument ce-i zice chilă [= pilă]” (Istoria unui galbân, 1844 ; <endnote id="cf. 444, pp. 19-20"/>). Alecsandri a fost necruțător la adresa „jidovilor cămătari” : „[Ei] au misia de a calici pe boieri, de a corumpe țăranii și de a scamota Întreaga țară română”, scria el la jumătatea secolului al XIX-lea <endnote id="(881, p. 12)"/>. Cred totuși că, În imaginarul colectiv din estul continentului, relația evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului XX În România nu era considerată o cerință explicită, ci o realitate implicită, difuză, la nivelul acțiunilor și practicilor de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și responsabilitatea unei misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional ce Încă mai funcționa firesc În lumea de-atunci. Reformarea și racordarea Învățământului superior românesc la problematica europeană nu constituie o preocupare doar a zilelor noastre. Odată cu modernizarea instituțională realizată după prima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care nu mai trebuia anunțat sau prefigurat prin diferite coduri deontologice. Activitatea didactică era mai puțin codificată, „ghidonată” de indici de performanță (inclusiv pe plan european), calitatea rezultând ca un proces natural, de performare a unei normalități În exercitarea unei misii culturale sau a unui angajament profesional. Chestiunea standardelor de calitate și a excelenței Învățământului superior a apărut de câteva decenii și o punem pe seama „complicării” educației universitare (instituirea unei piețe de formare de tip superior În societatea cunoașterii, respectarea principiului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
problema calității, În spiritul și cu mijloacele vremii de atunci. Acest aspect poate fi identificat prin lecturarea atentă a cadrului legislativ elaborat În timpul ministeriatelor sale, a numeroaselor circulare adresate corpului didactic, precum și prin analizarea modului cum a reglat raportul dintre misia universității și cerințele concrete ale epocii. La frontiera dintre secolele al XIX-lea și XX, acțiunile lui Spiru Haret În plan teoretic, dar mai ales faptic l-au consacrat drept unul dintre cei mai prolifici Întemeietori ai școlii românești. Asumpțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dascălilor inclusiv pentru perioada actuală, nefiind devansat, din păcate, de actualele modalități de pregătire a formatorilor. Tot prin această lege se instituia, pentru prima dată În sistemul național de formare, și definitivarea În Învățământ. Congruentă cu ideea apostolatului, deslușim și misia nescrisă a profesorului universitar de a fi un propagator cultural, un exemplu de conduită didactică peste ceea ce impun normele și articolele de lege. Nimic din ceea ce făcea profesorul nu avea de-a face cu exercițiul unui funcționar sau al unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
lucrului chibzuit și bine făcut. Problema calității Învățământului superior nu se punea la modul explicit, ci implicit, difuz, prin acțiunile și practicile de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional care Încă funcționa firesc În lumea de atunci. Însă firescul de ieri trebuie canonizat astăzi, transpus În litere de lege. Să fie aceasta o lege nescrisă a... istoriei și a mersului nostru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Oamenii nu gândesc. În afară de trei actori care recită Eusebiu Ștefănescu, Ion Caramitru și Horațiu Mălăiele nu știu dacă mai e vreun actor, în afară de mine, poate sunt singurul care recită monologurile lui Eminescu... Artiștii nu mai gândesc, nu mai știu ce misie au. Ei au o misie, de a-l face pe om mai bun, mai înțelegător, mai patriot. Mircea Radu Iacoban spunea astăzi la întâlnirea de la Primărie că patriotismul este poarta cea mai mare de intrare a răului. Eu nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
actori care recită Eusebiu Ștefănescu, Ion Caramitru și Horațiu Mălăiele nu știu dacă mai e vreun actor, în afară de mine, poate sunt singurul care recită monologurile lui Eminescu... Artiștii nu mai gândesc, nu mai știu ce misie au. Ei au o misie, de a-l face pe om mai bun, mai înțelegător, mai patriot. Mircea Radu Iacoban spunea astăzi la întâlnirea de la Primărie că patriotismul este poarta cea mai mare de intrare a răului. Eu nu cred. Eu cred că patriotismul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am inclus în partea s tângă a figurii diagrama parțială a procesului, precum și o simulare a modificării fluxului de activități a procesului modelat (în partea dreaptă) - prin adăugarea activității de stabilire a datei interviului înaintea activității de întocmire a co misiei de evaluare. Operațiunea drag & drop asupra segmentelor de flux produce o rearanjare a succesiunii obiectelor, procedură care se dovedește utilă în cazul procese lor complexe, întrucât facilitează verificarea corectitudinii procesului și corecția rapidă; Documentația care însoțește procesul modelat poate fi
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în pofida unei abundențe de manifeste aruncate de aviația sovietică (în perioada 22 iunie-15 august 1941) neînregistrându-se ,,nici un caz care să ne îndreptățească afirmarea vreunui rezultat pozitiv”. La începutul lunii iulie 1941 generalul Vasiliu și colonelul Tobescu au comunicat mărirea „misiei” pentru agenții acoperiți care se deplasează în teritoriu, de la 120 lei/zi la 160 lei/zi când misiunile sunt în comunele rurale și 200 lei/zi când agenții sunt trimiși în orașe, la care se adaugă și 2000 lei/lună
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
naționalitatea este libertatea populilor”. Pentru câștigarea acestor drepturi, popoarele, care sunt „indivizii umanității”, trebuie să intre Însă În „familia cea mare”, În „pactul federativ european”, unde vor găsi „titlurile viitoarei voastre naționalități”. În această luptă, spune manifestul, românii au „o misie În Europa”, misie care provine din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
populilor”. Pentru câștigarea acestor drepturi, popoarele, care sunt „indivizii umanității”, trebuie să intre Însă În „familia cea mare”, În „pactul federativ european”, unde vor găsi „titlurile viitoarei voastre naționalități”. În această luptă, spune manifestul, românii au „o misie În Europa”, misie care provine din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite a relega activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un Jurnal de călătorie în Italia idila cu Elena Negri. Prin 1862-1863, intenționa să-și înmănuncheze amintirile de călătorie într-un volum - Istoria călătoriilor mele. Pregătea, de asemenea, pentru o ediție postumă, o carte care urma să se cheme Istoria misiilor mele diplomatice. O schiță cum este Iașii în 1844 e provocată de o „primblare pitorească” prin urbea care etalează atâtea frapante contraste: un „teatru curios, decorat cu palaturi și bordeie lipite împreună”. Alte contraste, insolit amalgam de Orient și Occident
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
București, 1984; Pasteluri, București, 1984; Proză, I-II, București, 1984; Comedii și drame, Cluj-Napoca, 1986; Poezii, îngr. și pref. N. Manolescu, București, 1993; Muntele de foc, Chișinău, 1996; Jurnalul unei iubiri, îngr. Valentina Pătruț, pref. Paul Cornea, București, 1999; Istoria misiilor mele politice, îngr. și postfață, Teodor Vârgolici, București, 2001. Repere bibliografice: N. Petrașcu, Vasile Alecsandri, București, 1894; Chendi, Scrieri, IV, 179-195, 225-228, 448-456; Ibrăileanu, Opere, I, 80-101, VIII, 15-148; Lovinescu, Scrieri, I, 77-78, 103-104, IV, 130-133, IX, 9-92; Ch. Drouhet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
va veni vorba sărind din lacul lebădoilor în puțul idiomatic lui Narcis, unde ne spun froidinele și lacanuțele marinate în suc propriu s-ar fi înecat Elpi. Vom încheia, majestuos, prin prezentarea flotei de Caravele Avizoare și alte Corvete având misia de a proteja oceanul francofon dintre Copou, Bahlui și lin curgătoarea Cacaina de atacurile piraților onto-teo-logo-falici veniți din din agresiva Vnenahodimostie (adică Țara lui Niciundecând, zisă și Exotopia în limba todorovă) (Des)cântul ivirii pe lume și jocurile na(ta
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]