2,913 matches
-
prin temnițele de la Jilava, Gherla, aici, l-am întâlnit pe filosoful Noica, altă fericită întâlnire, am trecut prin lagărele de muncă forțată, de fapt, de exterminare, de la Stoenești, Salcea, Strâmba, Periprava. Pe oriunde am fost, îmi făceam lucrul meu de misionar creștin ortodox. - Cum anume, părinte, se putea face această misiune în condiții de pușcărie? - Vă dau un exemplu. Eram la Gherla, în 1963. Într-o noapte, am fost mutat, nu știam niciodată de ce, într-o celulă în care erau numai
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
care sperie în patetismul debordant al ideilor fixe, probabil o lipsă de măsură care face ca dozajul dintre fondul afectiv cu care îți hrănești convingerile și expresia pe care ajung ele să le capete înclină balanța spre elocința dură a misionarilor politici. Impresia aceasta o au toți, mai puțin purtătorul tonului excesiv. El trăiește cu iluzia că ardoarea patimei sale se va transmite spontan în sufletul cititorului la simpla lectură a cuvintelor sale, printr-un fel de contagiune directă în urma căreia
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
lumii infinite din noi cu lumea infinită de afară și din univers. Natura ei ontologică de deschizătoare de drum către mai-mult-decât-realitate în chiar realitatea" (Poezia ca o Cale). Magda Cârneci nu se sfiește, prin urmare, să repună în discuție rolul misionar, deopotrivă mistic și social, al poetului, cetățean al patriei sale, dar și al universului, iar aceste atribute sunt neatinse de colbul desuetudinii. Autoarea trăiește, pe multiple octave ale rostirii, fervoarea clasicizantă a unui lirism revoluționar, ca intenționalitate, în care, postmodern
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
cărui ființă, nemaiavînd ce căuta în lumea de aici, trebuie să se întoarcă acolo de unde a venit, în cealaltă lume, în timp ce dreptul divin clădit pe numele lui cedează tot mai mult teren în fața dreptului natural. Morala religioasă va scăpăta în fața misionarilor moralei ateiste, iar monarhilor din curțile europene le va fi dat să audă tot mai des înfiorătoarele și insuportabilele insinuări cum că osul lor domnesc, departe de a descinde din spița imaculată a ierarhiilor celeste, e croit din aceeași plămadă
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
din rememorarea ritualică a vieții întemeietorilor islamului. Și cum a rememora viața unui om pe care îl consideri model hrănește dorința de a duce o viață asemănătoare lui, patima cu care un musulman își asumă credința dă naștere tocmai avîntului misionar despre care vorbeam mai devreme. Cînd un șiit se străduiește să imite modelul de viața al lui Ali - primul discipol al lui Mohamed și al patrulea calif al islamului în ordine cronologică (singurul dintre cei patru califi pe care șiiții
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
pasiune și competență de istoria limbii române, în dubla relație a acesteia: cu lumea romanică (neolatină) și cu lumea sud-dunăreană (balcanică). S-a interesat de vechile izvoare românești, de textele timpurii în limba română, așa cum erau ele ilustrate în ambianța misionarilor catolici, veniți mai ales în Moldova. A publicat zeci de cărți, studii și articole, cu precădere în limbile italiană și română, la edituri de prestigiu. Între cărțile sale mai recente, menționăm aici Romania e Romania. Lingua e cultura romena di
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
filologică și competența istorică, dobândite pe parcursul multor ani de cercetări, după serioase și îndelungi lecturi, înlesnite de cunoașterea directă a "literelor" clasice și moderne. A scris, de exemplu, despre societatea românească din Moldova secolului al XVII-lea, prin prisma textelor misionarilor catolici, în marea lor parte italieni, cu o rară obiectivitate, spulberând mituri despre o pretinsă intoleranță, care a putut fi invocată doar prin distorsionarea realității în acord cu grila secolelor mai recente. Nu i se poate cere lumii moldovenești de la
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
mai mereu contrazise de realitate, curajul impresionant al unor jurnaliști în confruntările cu bunul simț și codul penal sunt elemente definitorii pentru climatul civilizațional actual. Din ele derivă firesc eroii "știrilor de la ora 5", gladiatorii din galeriile echipelor de fotbal, misionarii de manele din trafic sau din cartierele aglomarate, elevii care se filmează cu telefonul mobil în timp ce își umilesc profesorii sau își cară picioare în cap, șoferii care își abandonează victimele la locul accidentului, clienții emisiunilor lui Dan Diaconescu. Trăim sub
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
caută compensația apelînd la irațional, iar mass-media se conformează comenzii sociale. Micul ecran e literalmente invadat de cohorte de impostori, șarlatani și escroci, ridicați în slăvi contra cost de diverse emisiuni TV, una mai sordidă decît alta: vrăjitori, magnetizori, vindecători, misionari, vizionari, spiritiști, ocultiști, astrologi, bioterapeuți, magi, vraci, draci împielițați. Terenul pe care se întîlnesc cu toții, parola tagmei multilateral dezvoltate este, neîndoielnic, "energia". Cu ea se leagă și se dezleagă toate, cu ea se aruncă praf în ochii naivilor, dîndu-se mistificării
Asaltul obscurantismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8201_a_9526]
-
mesajul lui e unul picat parcă din cerurile unei Antichități revolute. În plus, e vorba de un mesaj cristic pe care nu-l poate analiza fără să-l propovăduiască. Nu poți face teorie creștină fără să fii în același timp misionarul ei. Discret sau nu, subtil sau ba, indirect în formă sau aluziv în ton, impetuosul prozelitic trebuie să existe. Dacă nu există, avem de-a face cu o religie fără propensiuni misionare, caz în care rostul teologiei e unul de
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
sua. Clar-obscurul atrage mult mai mult decît lumina, iar semiîntunericul e mai inspirator decît claritatea, întocmai cum spiritul creștinismului s-a perpetuat în catacombe și ocnițe, nu în naosuri încăpătoare strălucind de odoare desuete. În privința aceasta, Toni Halter e un misionar de foarte bună calitate: jurnalul lui te atrage așa cum ceața atrage privirea, silindu-te să te concentrezi pentru a vedea ce se ascunde printre aburii ei, sau așa cum o voce șoptită stîrnește atenția prin sunetul slab al cuvintelor rostite. Elvețianul
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
radical convingerile, este obligatoriu ca ideile proprii să nu se modifice cu o iotă - acesta e principiul de conduită al fanaticului. Toți trebuie să se schimbe, numai el nu. Seriozitatea încrîncenată cu care își urmărește țelul îl preschimbă într-un misionar inflexibil. Dacă semenii au vreun rost pe pămînt, acela nu poate fi legat decît de graba recunoscătoare cu care îi vor primi ideile, întreaga lume fiind anume făcută ca el s-o cucerească cît mai repede. Cine nu acceptă convertirea
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
recunoscătoare cu care îi vor primi ideile, întreaga lume fiind anume făcută ca el s-o cucerească cît mai repede. Cine nu acceptă convertirea e un pigmeu scelerat a cărui soartă nu poate fi decît una: dispariția fizică. Și astfel misionarul devine beligerantul care te omoară pentru a te izbăvi de păcat. E cu neputință să ți-l închipui pe fanatic ca pe un om sfios și pudic în a cărui ființă a mai rămas vreo umbră de îndoială. Tocmai de
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
și dansează un tangou de înmormântare. Ca să nu se spună c-au venit degeaba la salon. Între timp, Lionel urcă în camera de hotel cu Matilde. Fără prea multe vorbe - de fapt, fără nici o vorbă -, Lionel își îndeplinește misiunea de misionar al amorului pe sponci. I-a pus lui Matilde o pernă pe față pentru că nu se poate uita în ochii femeilor pe care urmează să le părăsească. E ora 1.45 noaptea. Lionel intră în blocul lui din Angers cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tandrețe și nostalgie, încărcată de credință și dragoste de gintă și neam. Cu această sensibilitate, cu această conștiință adâncă, scrie, când are răgazul necesar, poezie și proză, ambele gesturi creative izvorând din nevoia de a-și face cunoscută, în sens misionar, apologetic, credința în Dumnezeu, credință formată în mijlocul familiei, primită și învățată de la părinții săi, față de care nutrește o dragoste totală, mărturisită cu nețărmurită emoție. Astfel, Lidia Vrabie, în pagini memorabile, își mărturisește convingerea că cele mai mari bogății ale omului
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Lidiei Vrabie alcătuiesc într-un fel original o epopee a satului natal, văzut când din perspectiva copilăriei, când din cea a maturității. Toate textele contribuie la acest amplu edificiu, amplificat afectiv. Colajul lor este veridic. „Aurica” - continuă tonul moralizator, apologetic, misionar, care, de altfel caracterizează întreaga scriitură. Scenele de viață surprinse sunt pline de învățăminte. De exemplu, toate au un timp potrivit, al lor, deoarece „e bine să se facă toate la timpul lor”, însă, cu voia lui Dumnezeu, căci „toate
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fi în stare să-i crezi? Dan tăcu. Primise până acum sute de invitații, unele colorate, altele alb negru, câteva tăiate cu foarfeca zimțată și multe cu chenar auriu. Textul era în mare măsură același și anunța turneul unui faimos misionar, care le va vorbi celor interesați, intrarea va fi liberă, iar la sfârșit va avea loc un număr de vindecări miraculoase. Spune, ai putea să-i crezi pe ăștia? Lui Dan treaba asta cu credința i se părea prea subiectivă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
interviurilor și înregistrărilor în direct și tot nu putea crede. La scurt timp, apăru cel de-al doilea anunț, care, într-un fel, îl repeta pe primul, tot cu litere negre Times New Roman, în bold, și certifica prezența noului misionar, însă făcea publică și data vizitei. Dan rămase cu bucata de hârtie în mână până ce în cameră se făcu întuneric. Apoi veni Corina. Ea îi spuse că nu crede o iotă, că totul vine de la guvern, că nu-și dă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
iertare de la prieteni și mult mai mult... foarte mult... dar nu prea mai era timp... întotdeauna trece prea repede ca să faci toate astea. — Ești sigură că e atunci? Așa spune profeția, nu-i așa? — Ba da. Toată lumea știe asta. — Și misionarul? — Cui îi mai pasă? — Mă întreb câți vor veni să-l întâmpine. Corina nu știa la care din ei se referă, așa că nu-i răspunse. Dan nu se aștepta la vreun răspuns, pentru el cea mai tare dovadă de credință
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
să-l întâmpine. Corina nu știa la care din ei se referă, așa că nu-i răspunse. Dan nu se aștepta la vreun răspuns, pentru el cea mai tare dovadă de credință erau cei două mii de ani și cu asta nici un misionar nu putea concura. A doua zi, după primele raze de soare, nu mai avură timp decât să-și bea cafeaua. Dan o luă înainte și se grăbi spre centru. Piața urma să fie neîncăpătoare și nu voia în ruptul capului
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de plastic și mii de anunțuri zburând în vântul ce bătea din toate părțile. Pe o bordură din stația de autobuz o aștepta Dan. — Ce e, ce s-a întâmplat? Am întârziat? E în altă parte? Dan îi întinse anunțul. Misionarul își va ține conferința în dimineața asta pe stadionul național, intrarea e liberă, au prioritate copiii grav bolnavi. Așa că au plecat toți într-acolo ca să fie vindecați în marea lor credință. Nimeni nu-și mai adusese aminte de promisiunea făcută
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ființă, care, asemenea lor, funcționa mai degrabă pe baza unei scheme tehnice decât pierdut În desișul Încurcatelor traiecte ale gândirii. În Înălțimea singuratică a postului de conducere, polițistul părea un girofar care Împrăștia lumină În toate cele patru zări, un misionar civilizându-i pe sălbatici cu Codul Rutier În mână. Cu un șuier amplu, el a trezit la viață autobasculanta eșuată Într-un braț al intersecției, cu o fluturare a palmei drepte a descâlcit micul vârtej din flancul sudic, În timp ce morișca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Legat, argumentat, solid. Are zvâc. Poate fi o religie OK. — Așa scurt? a Întrebat imamul. N-ar trebui să mai băgăm niște revelații, ceva? Măcar o halucinație. — Dacă ne lungim, n-o să mai fie pliant, ci carte. O să-ngreuneze bagajul misionarilor și-o să fie mai greu de Împărțit la semafor. În plus, cine mai deschide o carte În ziua de azi? și-a manifestat reținerea Padre C. — Bun, dar trebuie să existe un motiv. Până la urmă, de ce s-a revoltat mașina
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
chelie nu te-aș fi putut iubi. — Oamenii cu chelie vor constitui o asociație și vor protesta. — Ah, tu nu Înțelegi nimic, prostule! - și Închise. Căci urma să plece, În cîteva minute, la studioul de radio. Avea Întîlnire cu un misionar american care susținuse În sălile de cinema din Baakho și din alte cîteva orașe o serie de conferințe pe teme religioase, fără prea mare succes. Conferința lui se intitula „Și tu poți găsi fericirea“, dar rolanzii considerau pesemne că o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ar fi știut În ce direcție să apuce. De aceea, poate și ușor confuză. O provincială conformistă pînă În măduva unghiilor din așa-zisa specie Domestica. Încă nu se hotărîse să ia un taxi. Fiindcă nu se grăbea, Întîlnirea cu misionarul american era programată abia peste o oră și jumătate, iar vremea plăcută Îndemna la plimbare. Uneori e bine să mergi pe jos, măcar pentru a trage aer În piept și a te gîndi În voie la tot felul de lucruri
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]