208 matches
-
să dăm un răspuns la întrebarea formulată anterior: Chaucer este un susținător al femeilor, chiar dacă aparent puteam crede contrariul, cu precădere în poemul pus în discuție. Obiectul ironiei rămâne în Legenda femeilor cinstite tradiția antifeministă, naratorul îmbrățișează cu totul masca misogină pentru a-și realiza satira.721 Chaucer este un autor cu o deschidere uimitoare, dorește evident să înlăture, pe cât posibil, misoginismul epocii, imaginea femeii nu mai constituie un simplu aspect despre care se vorbește, dar, după părerea Elainei Tuttle Hansen
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dă crezare unei femei, dar soția îi arată că autoritatea nu vine din percepția colectivă asupra unui lucru, ci ea este darul celor puțini și înțelepți. Melibeus consideră apoi de cuviință să ignore spusele femeii, bazându-se pe instituita concepție misogină a epocii, potrivit căreia femeia nu reprezintă decât răul și niciodată nu va exista una cu adevărat bună, după cum proclamase și regele Solomon. Dar Prudenția nu se bazează pe declarații abstracte, ci vine cu exemple concrete: Dumnezeu s-a întrupat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai este permanent ironizată.780 și chiar dacă nu apar defecte, subtil inserate sau deduse, ale acestei donna angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile, în timp ce Grizildei, eroina din Povestirea diacului (sau Griseldei din Decameronul, X. 10), îi 777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881 Laudele închinate femeii, în acest început al povestirii, trebuie privite cu suspiciune, deoarece părerea naratorului pelerin din precuvântarea sa era de-a dreptul misogină, toate imnele glorificatoare nu reprezintă decât impresiile greșite ale bătrânului dornic de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 376. 879 Ibidem, p. 377. 880 Ibidem, p. 378. 881 Ibidem. 237 însoțire: „Vedeți de-aici că pentru om muierea/ E
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
voluntare ca simple capricii trecătoare. Alteori donnele demonicate sunt triviale, vulgare (de exemplu soția hangiului, cel care însoțește călătorii în pelerinajul spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
francezul courbache care desemnează o cravașă, un bici, reliefând astfel faptul că romanul se dorește un pamflet.1026 Probabil că acest apelativ se referă și la personajul feminin ce devine o anti eroină în această satiră și care determină diatribele misogine, ocupând o bună parte din conținutul cărții. Naratorul operei suferă din cauza unei iubiri neîmpărtășite pentru o văduvă, are un vis în care se părea că se plimba pe o cărare frumoasă, ce treptat devine țepoasă și inaccesibilă. Se pierde în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie dragostea tragică a lui se transformă în dragostea tragică a ei, astfel și în Corbaccio, nobilele consecințe ale iubirii și lauda închinată femeilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeile- scriitoare (ca Mite sau Veronica) chiar n-au nicio șansă, unica lor menire fiind aceea de a stârni și de a întreține pasiunea erotică și, o dată cu ea, imaginația creatoare. Criticul de la Sburătorul făcea, în ultimii ani ai vieții, observații misogine de genul: "Știința ne arată că creierul femeii are o lipsă de mai bine de 200 de gr. față de creierul bărbatului, precum și un număr mai mic de circumvoluțiuni"148 . Romancierul, în schimb, relativizează un pic lucrurile, și concede femeii o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sale anticalofile. Cât privește misoginia sa, am mai amintit că, până la punerea în scenă a piesei Suflete tari (1922), el a tot nutrit speranța că își va întâlni mama. După acest moment, consideră că orice căutare este zadarnică. Puseele sale misogine se reflectă pregnant în Mioara (1923), Act venețian (1926) și, mai ales, în construcția personajului Emilia Răchitaru. Dacă la Sadovenau, tensiunile generate de aroganța tatălui, care vede în mamă o femeie de rang social inferior, sunt cauza certă a revoltei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
consonanță cu natura, explicația constând, credem noi, nu doar în deplina maturizare artistică a lui Eminescu, ci și despărțirii ireversibile de Mamă. Măcar descrierile de natură devin din ce în ce mai rare după 1876. însă tot după această dată, apar din ce în ce mai des accentele misogine, care culminează cu figura Dalilei din Scrisoarea V. Este ceea ce am constat și în cazul orfanului Camil Petrescu. Emilia Răchitaru pare o transpunere analitică mult mai nuanțată, mai elaborată, a acestui personaj biblic din creația eminesciană. Capitolul al III-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
toate acestea oferă Esterházy în rețeta sa narativă, euro-americană și maghiară totodată, provocatoare fără să fie pur comercială, confesiv-colocvială, rod al unor experiențe la persoana întâi (autorul avea pe-atunci 45 de ani). Naratorul este totuși un sentimental cu tendințe misogine bine temperate, ce are grijă să-și trateze pulsiunile sadice (ca și Picasso, să zicem, față de modelele sale) printr-un necontenit rol de compoziție. O femeie este o tentativă reușită a autorului de a-și devizaja și imortaliza haremul, personajele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
soțul ei, pe care il excită prin cochetării frivole: Îl est bien plus bête, quand on a une femme légitime, d'aller payer des cocottes" [Maupassant, Au bord du lit, în La parure, p.393]. Duroy ajunge la o concluzie misogina: "Toutes le femmes șont des filles, îl faut s'en servir et ne rien leur donner de soi" [Maupassant, Bel-Ami, p.193]. Decepționat, nici Olivier Bertin nu are despre contesă de Gulleroy o impresie mai bună: "Elle était pareille aux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
maghiară, dar născut în România Bela Lugosi, potrivit cărora "Femeile iubesc teroarea. [...] Subconștientul lor tânjește după îmbrățișarea morții. Moartea, ultimul iubit triumfător" (Sullivan, 1986: 274). Sexualitatea obsesivă (în Frigul, melanjată, previzibil, cu pagofobia, în alte nuvele însă, nelipsită de reflexe misogine, care proiectează actantul feminin în sursă a terorii masculine, precum se întâmplă și în cazul prozatorului american Fritz Leiber) străbate practic fiecare filon al operei lui Mihăescu. Aceasta își găsește corespondentul, în literatura universală, în supranaturalul erotic al victorienei Mary
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
valabil și azi), nici de modificările ulterioare aduse acestuia, cu atât mai mult cu cât sursa de inspirație pentru juriștii români a fost de sorginte napoleoniană - Codurile Civil și al Familiei, despre care nu puțini au afirmat că sunt profund misogine. La nivelul secolului al XIX-lea spațiul românesc a înregistrat și tentative legislative reparatorii. Primele încercări legislative care au luat în discuție afirmarea principiului egalității dintre sexe au fost exprimate odată cu proiectul de constituție a Moldovei din anul 1822 (constituția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
legăturile delicate dintre intelect și plăcere. Falia psihologică, lărgita deja de conflictul din Nopțile precedente, devine încă mai amenințătoare. În același timp, gestul lui Urizen de a înșfacă pletele Ahaniei traduce un gest intens falocratic, ce dezvăluie o atitudine patriarhala, misogina, adoptată de rațiune în raport cu hedone. Cititorul nu poate omite valoarea expresiva a epitetului "puternic", aplicat protagonistului scenei: "His visage changd to darkness & his strong right hand came forth / To cast Ahania to the Earth he siezd her by the hair
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ce e. Problema lui Bladesey e că Încearcă să intelectualizeze totul. Nu posă faci asta când Îi vorba de futut. Or i-o bagi n gaură or nu. — Heterosexualitatea și nevoia de sex anal nu implică de fapt o atitudine misogină, spune el În șoaptă. E doar o activitate lipsită de valoare Între două părți consensuale. Da, există o moștenire culturală misogină atașată, ca și În versurile muzicii rap, dar În esență e neutră. Pe oameni mai curând Îi Îngrijorează subiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
funcționează, prin aluzii și lungi citate, pe spații extinse, de la M. Eminescu, Mateiu Caragiale, I. Barbu, la Mallarmé, Lampedusa, Flaubert, Wilde, Eco etc. M., personajul care domină acest eterogen material, este din speța romanticilor faustici, contaminat de orgolii egolatre și misogine, pur și intransigent, vital și reflexiv, aflat În stadiul estetic de afirmare a subiectivității. Educația sentimentală ocupă În cele două jurnale un loc inegal; la M., performanțele senzoriale sunt subordonate reflexivității și distanțării; la A. (Aura, Aurora), patinatoare și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
închise și scutură din cap. - Oricând aș prefera procesul unui bigot unei întâlniri cu cei de la asigurări. Bine, agent, va fi nevoie să îți faci poză pentru legitimația permanentă. Se gândi la ceva, apoi adăugă precaut: Nu e o chestie misogină, nu mă înțelege greșit, dar îmi place mai mult la femei părul strâns la spate. Nu lăsat în jos și așa mai departe, ci lăsat în jos punct. Mi se pare că arată mai dur. Ai vreo problemă cu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu putință, în fața morții chiar dată de oameni, să câștigi o tandră nepăsare față de lume... Dar atunci nu râdeam, Petrică mi se părea bătrân și uzat în stările lui contradictorii, de la umilință și adorație față de Matilda, la perorație sceptică și misogină, tot împotriva ei, din motive care îmi scăpau, căci cele relatate de el mie până atunci apăreau meschine în fața noii lui stări de spirit. Ne-am băut cafeaua în biroul lui și conversația a urmat mai potolită pe tema celor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
numit "The Rat Pack" (pe lângă Sinatra, Dean Martin și Sammy Davis Jr. fiind cei mai cunoscuți "șobolani" din "haită"). Grupul crea un tip de umor, în bună măsură improvizat, de personaje relaxate, ușor euforice, un umor cu conotații rasiste și misogine, și care acum pare depășit pentru spectatorul contemporan, dar care se bucura de succes în anii șaizeci (în Gorlinski: 213). Haita lui Sinatra era însă un grup de bărbați bine, îmbrăcați la costum, păstrând o distanță și o prestanță care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
legi noi, dar în egală măsură trebuie să respecte tradiția laică și religioasă. Basilikon Doron a fost concepută ca un manual de instruire a prințului Henric care, la data apariției lucrării tatălui său, avea doar patru ani. Cu excepția unor pasaje misogine - de exemplu„un rege ar trebui să evite compania femeilor, care nu sunt altceva decât irritamenta libidinis” - lucrarea este scrisă coerent, fiind considerată de mulți cercetători ca o dovadă a abilităților literare ale regelui. Basilikon Doron nu a fost scrisă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nimeni nu poate povesti, iar și veselie ce s-au făcut la Iași, la Moldova ... cu anevoie este a să povesti. (Cronica anonimă despre Brâncoveanu 307) Pentru noi, astăzi, imaginarul medieval redă "prezența" feminină ca fiind produsul unei ideologii creștine misogine și injuste, pe care o respectă întreaga lume ortodoxă, precum și al unor prevederi din codurile de legi, riguros elaborate cu privire la căsătorie și la interdicțiile sexuale. Interesant este faptul că rolul de soție ajunge totuși la un statut juridic aproape egal
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin fabulosul și rolurile specifice basmului; pe de altă parte, elementul creștin suprapus peste cel păgân adaptează materia narativă la exigențele unei lumi guvernate de ortodoxia "înaltă", sub imperiul pattern-ului biblic. Ca proiecție în fantastic, compensatorie față de imaginarul regalității misogine (sub influența bisericii), cărțile populare ar fi trebuit să aibă ca subiect mai degrabă o lume feminină, a interiorității sensibile, eliberate de obsesivele coduri ale eroicului. În parte, așa se și întâmplă. Însă, fiind ei înșiși autori/traducători și lectori
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipul: Femeile sunt creaturi menite să fie iubite, nu înțelese. (Oscar Wilde); Femeia e o suprafață care simulează adâncimea. (Friedrich Nietzsche); Femeia este un animal cu păr lung și idei scurte. (Arthur Schopenhauer)). Am conștientizat apoi o serie de atitudini misogine care, deși nu m-au vizat direct (decât rareori), m-au deranjat. Deși cele mai mari note le-au avut câteva fete, printre care mă număram, atitudinile unora dintre cadrele didactice m-au făcut să realizez pentru prima dată condiția
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
angajeze femei". Am fost admisă la examenul de intrare pe postul de preparator și apoi la doctorat, intrând într-un mediu universitar prin excelență masculin (încă) la începutul anilor '90, în care m-am mai confruntat cu atitudinile cu tendințe misogine și cu dublul standard. Din acest motiv în 1996, la o conferință internațională de psihologie socială la care am prezentat primul meu studiu pe teme de gen: Statutul de cadru didactic al femeii în câmpul universitar, publicat ulterior în volumul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]