164 matches
-
categorie cu pielea (CIL, VI, 820). În cultul adus pentru fratres Arvales În epoca imperială, sângele era gătit și mâncat; poate din el se făcea sângerete (Henzen, 1874; Wissowa, 1923, p. 378). Cu toate acestea, În chiar aceeași perioadă, În misteriile lui Mitraxe "Mitra" sângele capătă o semnificație soteriologică. O inscripție din mitroeumul de la Santa Prisca (Roma, Aventin), afirmă: „Servasti nos eternali sanguine fuso”. 2. În ritualul lui Cato părțile și subdiviziunile lor formează aproximativ cincizeci de unități cultuale. Prin unitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi aparțin și a semnificației pe care a căpătat-o religia pentru opera și persoana lor. În opera lui Apuleius din Madaura (Africa de Nord, a doua jumătate a secolului al II-lea d.Hr.), filozofia platonismului mediu intră În compunere cu misteriile lui Isisxe "Isis"; la sfârșitul cărții a XI-a din Metamorfoze, el se prezintă ca un „myst” și un preot al lor. Este sigur că L. Annaeus Seneca (cca 4-65 d.Hr.), un intelectual experimentat În politică, cu toate că a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nesatisfăcător definită doar prin termenii „romantică” și „restauratoare” (RD fr. 2a; În Augustin, De civitate Dei, 6, 2). Nu știm dacă a aparținut unuia dintre marile colegii sacerdotale 1. Așa cum se poate deduce din interesul său deosebit, era inițiat În misteriile din Samotracie (Cichorius, 1922, p. 195; Kerényi, 1955, pp. 157 sqq.). A murit În anul În care fiul Divinului Iuliusxe "Iulius" și-a luat titlul de Augustus (27 Î.Hr.) și, cu toate că a fost un academician, ca și Cicero, a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Imaginile de cult, chiar și cele ale religiei de stat, nu oferă o „adevărată” imagine a divinității, pentru că aceasta nu are formă omenească, nici sex; dar teologia naturală o poate justifica pe cea politică „printr-o interpretare fizică”. Acestea sunt „misteriile” teologiei lui Varro 4. 3. Teologia mistică a) Ideea de Zeuxe "Zeu" proprie lui Varro este (a) romană, legată de cultele cetății Roma, (b) universală și (c) mistică (așa cum se poate constata În exemplul triadei capitoline). Jupiter Capitolinul, În ce privește imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că există o relație „teritorială” Între Jupiter și cultele lui Martexe "Marte", Terminusxe "Terminus" și Iuventasxe "Iuventas", deja instalate pe Campitoliu (I frr. 40-42). Acest episod istoric propune un punct de plecare pentru teologia mistică, pentru că Tarquinius era inițiat În misteriile din Samotrace. În acest mod, cultul triadei capitoline dobândește o nouă profunzime geografică, istorică și speculativă. b) Întreagă această concepție istorico-mitologică a lui Varro este apoi transmisă de eruditul și teologul neoplatonic Macrobius (către anul 400 d.Hr.)1. Tarquinius
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o nouă profunzime geografică, istorică și speculativă. b) Întreagă această concepție istorico-mitologică a lui Varro este apoi transmisă de eruditul și teologul neoplatonic Macrobius (către anul 400 d.Hr.)1. Tarquinius, fiul lui Demaratos din Corint, ar fi primit În cadrul misteriilor din Samotrace Învățătura că Minervaxe "Minerva" ar fi cea mai Înaltă culme a eterului, Jupiter eterul din mijloc, iar Iunonaxe "Iunona" aerul cel mai de jos și pământul. Speculația cosmologică este acceptată pe plan antropologic, cultual și istoric. Prin acești
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
argumentele și asocierile pe care le-a elaborat Varro ca să explice sub aspect teologic cultul fundamental al republicii romane; vrem doar să punem În evidență angajamentul personal ce pare să se afle sub orice speculație erudită. Varro a vorbit despre misteriile din Samotrace În multe opere 3; probabilitatea ca și el să fi fost inițiat În „faimoasele misterii ale samotracilor” (fr. 206) este, așadar, destul de mare. 4. Istoricizarea istoriei romane a) Farmecul răspândit de speculația subtilă și angajată a lui Varro
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
republicii romane; vrem doar să punem În evidență angajamentul personal ce pare să se afle sub orice speculație erudită. Varro a vorbit despre misteriile din Samotrace În multe opere 3; probabilitatea ca și el să fi fost inițiat În „faimoasele misterii ale samotracilor” (fr. 206) este, așadar, destul de mare. 4. Istoricizarea istoriei romane a) Farmecul răspândit de speculația subtilă și angajată a lui Varro nu trebuie să ne facă să uităm munca depusă de erudit, sârguința și abilitatea lui narativă. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o elenizare precedentă mai mult sau mai puțin profundă, astfel Încât, atunci când au fost propuse populațiilor Occidentului latin, ele erau purtătoarele unor conținuturi și valori religioase oarecum noi față de acea facies originară a lor. Acest fapt este valabil mai ales pentru misteriile lui Mithraxe "Mithra", care joacă un rol important În panorama religioasă a lumii din jurul Mediteranei de la sfârșitul secolului I până În veacul al IV-lea d.Hr. (Cumont, 1896-1899; Vermaseren, 1956-1960, CIMRM I-II; Bianchi, 1979). Deși nu a dobândit niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca pe o imagine În actualitatea rituală, iar pe de altă parte, credincioșii obișnuiți, bărbați și femei, Îl celebrează atât În forme publice, cât și prin rituri cu caracter rezervat sau clar ezoteric. În perioada imperială este atestată practica unor misterii În care Attisxe "Attis" deține o parte importantă În cazul În care credinciosul, la capătul unui iter inițiatic, se proclamă „myst al lui Attis” (Firmicus Maternus, De errore profanarum religiorrum, 18). În epoca elenistică, În lumea greacă sursele Îi atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În care se celebrează riturile sacre (òrgia) În cinstea zeului, rituri care apar caracterizate În sens „mistic”, altfel spus cu aspecte rezervate și În legătură cu istoria divină, chiar dacă nu este posibil să știm dacă erau Înzestrate și cu elementul inițiatic propriu misteriilor. De altfel, misterii ale Cybelei sunt atestate În diferite localități ale lumii grecești Încă din secolul al III-lea Î.Hr., la Trezen, la Argos, unde o inscripție amintește o „comunitate de mysti”, la Minoa În Amorgo, În timp ce la Lebadeea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celebrează riturile sacre (òrgia) În cinstea zeului, rituri care apar caracterizate În sens „mistic”, altfel spus cu aspecte rezervate și În legătură cu istoria divină, chiar dacă nu este posibil să știm dacă erau Înzestrate și cu elementul inițiatic propriu misteriilor. De altfel, misterii ale Cybelei sunt atestate În diferite localități ale lumii grecești Încă din secolul al III-lea Î.Hr., la Trezen, la Argos, unde o inscripție amintește o „comunitate de mysti”, la Minoa În Amorgo, În timp ce la Lebadeea pe o placă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o „comunitate de mysti”, la Minoa În Amorgo, În timp ce la Lebadeea pe o placă de marmură este Înfățișată o scenă cu o trimitere inițiatică indubitabilă. O inscripție unică de la Sardi, În Lidia, din secolul al IV-lea Î.Hr., menționează misteriile lui Agdistisxe "Agdistis", alt nume al Cybelei, În vreme ce o serie de documente din epoca imperială le atestă existența În alte așezări răsăritene (Sfameni Gasparro, 1985, pp. 64-83). Prezența dimensiunii ezoterico-inițiatice În cultul Marii Mamexe "Mame" este corelată cu problema, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Istoria divină, care contemplă suferința și moartea, dar și soluția pozitivă a „reînsuflețirii” lui Osirisxe "Osiris", care Își recapătă propria suveranitate, fie și În regatul morților, a devenit În ochii unui grec, conștient de experiențele religioase ale cultelor grecești cu misterii, un model exemplar care poate găsi În ea, dacă ea este tradusă În termeni rituali (teletài), motiv de speranță pentru o depășire asemănătoare a greutăților și chinurilor propriei existențe. Aici se deschide o perspectivă de prim interes istorico-religios. Dacă În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al unui cult misteric. Cu toate că Herodot, atunci când vorbește despre riturile lui Osirisxe "Osiris", este reținut de scrupulul religios de a le dezvălui conținuturile, În măsura În care ele sunt relative la o istorie funebră analoagă cu aceea care În Grecia intra În orizontul misteriilor, astfel Încât să poată defini ca atare „pătimirile” (pathe) zeului egiptean evocate ritual În ceremoniile de la Sais (Istorii, II, 170, 1-171, 1), Întreaga documentație exclude legitimitatea unei asemenea definiții pentru riturile osiriene, Întrucât ele nu prevedeau componenta inițiatică și ezoterică. O
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
direct cu zeitatea Într-un cadru de dimensiuni cosmice și asumarea de către inițiat a unor caracteristici solare, exprimate În veșmântul sacru cu care este Îmbrăcat și oferit spre venerare credincioșilor, care evocă un scenariu astral. Zeița la care fac referire misteriile Îi făgăduiește credinciosului reușită și bunăstare pentru viața prezentă și, În calitatea ei de „regină a celor morți”, o ședere fericită În Împărăția infernului, În care se va bucura de vederea ei glorioasă, strălucitoare În „Întunericul Acheronului” (Metamorfoze, XI, 6
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
particulară În interiorul unui cadru politeist (Nock, 1974), exprimă totuși o experiență religioasă destul de diferită, prin intensitatea și calitatea angajamentului personal, față de cea trăită În practicile tradiționale ale cultelor publice naționale și, după câte se pare, chiar și față de cea a misteriilor din perioada clasică. De fapt, deoarece era rodul unei alegeri personale, participarea la acestea din urmă nu implica adeziunea la o comunitate și nici asumarea unor speciale exigențe de conduită, Întrucât experiența de familiaritate cu zeii titulari ai misteriilor rămânea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a misteriilor din perioada clasică. De fapt, deoarece era rodul unei alegeri personale, participarea la acestea din urmă nu implica adeziunea la o comunitate și nici asumarea unor speciale exigențe de conduită, Întrucât experiența de familiaritate cu zeii titulari ai misteriilor rămânea circumscrisă ambientului de cult. c) Serapisxe "Serapis": o creație elenistică O tradiție credibilă În substanță, transmisă de Plutarh (Despre Isisxe "Isis" și Osirisxe "Osiris", 28-29) și de Tacit (Historiae, IV, 83-84; cf. Clement din Alexandria, Protrepticos, IV, 48, 1-6
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale elenismului vor frecventa serapeum-urile și se vor face purtătorii de cuvânt și propovăduitorii cultului zeităților gata să sară În ajutorul oamenilor, la nivel individual și cosmic, zeități pe care le-au cunoscut din inițiativa bătrânului preot din Memphis. 3. Misterii grecești și misterii orientaletc "3. Misterii grecești și misterii orientale" S-a făcut deja aluzie, atunci când a fost nevoie, la asumarea, la o dată mai mult sau mai puțin antică, după caz, a unor structuri misterice de către unele culte de origine
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
frecventa serapeum-urile și se vor face purtătorii de cuvânt și propovăduitorii cultului zeităților gata să sară În ajutorul oamenilor, la nivel individual și cosmic, zeități pe care le-au cunoscut din inițiativa bătrânului preot din Memphis. 3. Misterii grecești și misterii orientaletc "3. Misterii grecești și misterii orientale" S-a făcut deja aluzie, atunci când a fost nevoie, la asumarea, la o dată mai mult sau mai puțin antică, după caz, a unor structuri misterice de către unele culte de origine orientală, În special
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se vor face purtătorii de cuvânt și propovăduitorii cultului zeităților gata să sară În ajutorul oamenilor, la nivel individual și cosmic, zeități pe care le-au cunoscut din inițiativa bătrânului preot din Memphis. 3. Misterii grecești și misterii orientaletc "3. Misterii grecești și misterii orientale" S-a făcut deja aluzie, atunci când a fost nevoie, la asumarea, la o dată mai mult sau mai puțin antică, după caz, a unor structuri misterice de către unele culte de origine orientală, În special cel al Marii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
purtătorii de cuvânt și propovăduitorii cultului zeităților gata să sară În ajutorul oamenilor, la nivel individual și cosmic, zeități pe care le-au cunoscut din inițiativa bătrânului preot din Memphis. 3. Misterii grecești și misterii orientaletc "3. Misterii grecești și misterii orientale" S-a făcut deja aluzie, atunci când a fost nevoie, la asumarea, la o dată mai mult sau mai puțin antică, după caz, a unor structuri misterice de către unele culte de origine orientală, În special cel al Marii Mamexe "Mame" și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Isisxe "Isis". Acest fapt pune o problemă de o considerabilă importanță istorico-religioasă, Întrucât este vorba despre identificarea circumstanțelor și motivațiilor fenomenului, odată ce În respectivele lor țări de origine aceste culte nu cunosc acea componentă ezoterică și inițiatică ce definește tipologia misteriilor În relație cu riturile de la Eleusis, numite tocmai mystèria Încă din veacul al V-lea Î.Hr. și cele din Samotrace. Este vorba despre culte ce le impun participanților o abilitare rituală (tocmai „inițierea”) ca să fie admiși la celebrarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
exista mântuire de suferințe” (De errore profanarum religionum, 22, Turchi, no 269). Formula În cauză este recitată În greacă, ea confirmând astfel, În această rămășiță din secolul al IV-lea d.Hr., faptul că limba sacră a atâtor culte cu misterii a rămas cea a originilor lor elenistice. Situația este valabilă și pentru acel cult misteric ce a marcat În profunzime viața religioasă a lumii antice târzii și care, deși Într-o continuitate de netăgăduit, arată mai limpede diferențele de conținut
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În stare să contopească În unitate elemente ale străvechii tradiții iranice și aporturi anatoliene și grecești, propunând o ideologie complexă de inspirație cosmozofică și, totodată, o etică severă de angajament activ În viața socială, după exemplul „zeului neînvins” titular al misteriilor (Bianchi, 1979; Bianchi-Vermaseren, 1982). Dacă marile tradiții religioase orientale pe model grec asumă fizionomia ezoterică și inițiatică, În perioada elenistică și romană misteriile grecești de tradiție antică, așa cum sunt cultele de la Eleusis și din Samotrace, rămân esențiale și atrag la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]