5,723 matches
-
stea ca lumea. Mînca iute, aplecată în farfurie." Ciudată și totuși nu atît de nebănuită fața aceasta a scriitorului de teatru absurd (pe care, mărturisește și aici, ar fi vrut să-l numească, simplu, teatrul nou). Folosesc oarecum reținut cuvîntul mistic. E un misticism netrăit și nedescris pînă la autorul Cîntăreței chele, hrănindu-se, în chip bizar, din propria-i negare. Sacralizant să fie oare tocmai gestul profanator al negării? 15.08.1986: "Sîntem, cu toții, unul. Micile deosebiri, micile accidente care
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
împăratul, țarul, kaiserul, la un bal al Curții, la o aniversare mondenă și, de-o parte și de alta a trecerii lui, se înclină cu devotament și cu bucuria că sînt părtașii unui asemenea moment�. Urmează reacția babei, prea puțin mistică, dar de un haz nebun: "Baba Saveta s-a uitat uluită pe geamul mărunt al bucătăriei și atît a apucat să spună: "Iu, maica mea, da' de unde o apărut cînocu' ăsta la mine", atîta a apucat să spună și s-
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
Paradisul interzis (Grădina zeilor în teologia comună a Orientului Apropiat, Anamorfoza mozaică a mitului grădinii, Escatologia ebraică de la Moise la Isus Cristos, Promisiunea escatologică a lui Isus Cristos, Paradis terestru / Paradis celest în tradiția patristică, Trei tipuri de questă: fizică, mistică și alegorică) la Questa călugărilor din deșert (Localizarea Paradisului terestru, Primele tentative de întoarcere în Paradis, Questa Sfîntului Macarie, Questa ratată și problemele contemplației mistice) și apoi la Questa lui Alexandru (Indiile fabuloase, Altundele monstruos, Saga lui Alexandru), pentru a
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
lui Isus Cristos, Paradis terestru / Paradis celest în tradiția patristică, Trei tipuri de questă: fizică, mistică și alegorică) la Questa călugărilor din deșert (Localizarea Paradisului terestru, Primele tentative de întoarcere în Paradis, Questa Sfîntului Macarie, Questa ratată și problemele contemplației mistice) și apoi la Questa lui Alexandru (Indiile fabuloase, Altundele monstruos, Saga lui Alexandru), pentru a încheia (deocamdată) cu un capitol despre Misionari, diplomați și aventurieri în Imperiul Preotului Ioan (Preotul Ioan - moștenitor al Indiilor lui Alexandru cel Mare, Cucerirea imaginară
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
ale cărei interese le reprezint aici.ť. N-am mai insistat, era clar și am schimbat subiectul, vorbind despre viitorul său curs de la Facultate. Curios acest om, Nae Ionescu, un amestec de inteligență satanică, de filozofie compozită, jumătate raționalistă, jumătate mistică, de talent real de vorbitor, fascinând tineretul, cu apetituri mari politice și de Ťjouisseurť". Și, într-adevăr, o știm bine astăzi - și prin prisma modului cum își construia discursul filozofic, reproducând uneori cuvânt cu cuvânt, fără însă a o mărturisi
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
din ținutul lui Flaubert!). Sărutul dat leprosului în Vestirea Mariei de Claudel este un alt exemplu de acest fel. E vorba aici de un sărut de pace, dat cu solemnitate de către Violaine, sărut de iertare și de elecțiune. Erotică și mistică Yannick Carré rezumă cele trei elemente care iau parte la săruturile salvatoare și care sunt cele trei stări ale materiei: solidul prin atingere, lichidul prin salivă, gazosul prin suflu. Dacă sărutul pe gură are o asemenea importanță în interacțiunea socială
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
carnea și face sensibil spiritul, ia uneori în mistică aspecte care pot să mire pe profanul de astăzi. Visul abatelui Rupert de Deutz, care s-a văzut sărutat pe gură de către Hristos este dintre cele mai extraordinare în acest erotism mistic. ,Cum intrasem cu mare grabă, l-am apucat pe Cel iubit de sufletul meu și L-am ținut, L-am strîns în brațe, L-am sărutat îndelung pe gură. Am simțit cît de mult aproba el acest gest de dragoste
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
acest text spunînd că el arată importanța capitală a sărutului, ,stadiu ultim" pe care îl poate atinge metafora sexuală - dacă vrem să rămînem în limitele decenței și ale castității impuse de către dogmă - și act de deschidere al Cîntării cîntărilor, ,breviarul mistic" al secolului al XII-lea. 1 Yannick Carré, Le Baiser sur la bouche au Moyen Age. Rites, symboles, mentalités, Xie-XVe, Paris, Le Léopard d'Or, 1993. 2 Herodote, Histoire, t I, cap. 134. 3 Guillaume Durand, Rational des divins offices
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
sufletului în care nu mai lucrează decât puterea Duhului. Dar cărei stări psihologice îi corespunde aceasta? Poate că această stare e cea numită „somnul veghetor”. În somnul obișnuit sufletul e smuls din sine însuși și e supus viselor, însă somnul mistic supune sufletul realității suverane a prezenței Duhului Sfânt. Aceasta e, în același timp, o trezire, fiindcă sufletul e așezat în fața unicei realități adevărate 2. „Rana sufletului”, a cărei imagine Sfântul Grigorie ne-o prezintă foarte des, este expresia iubirii ridicate
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
și Marsilia imensitatea albastră a mării și lumina plină a dimineții întîlnirea pe fundalul războiului ploii deznădejdii el îi face un inel din belciugul de aramă al grenadei germane de calibrul 77 imaginea clară trăinicia spiritului Vittoriei Colonna și ardoarea mistică a Sfintei Tereza Războiul drama nudă a descompunerii metereze de carne vie mireasmă de înger plutind peste un nor negru de fum un coupe papier făcut din grenada germană un nasture de uniformă aripă sclipitoare de fluture mireasmă de înger
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
Sfântului Ignatie Teoforul († 107) prefigurează, așa cum vom vedea și pe parcursul studiului, acel mare avânt teologic care, cu Părinții Capadocieni și îndeosebi cu Sfântul Maxim Mărturisitorul, apoi cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet, Mistica bizantină, Traducere de Eugen Constantin Jurca, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. II, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 22. 4 Norman Russell, Fellow Workers with God: Orthodox Thinking on Theosis, St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood, New York, 2009, pp. 13-14. Această carte a ajuns cunoscută teologilor români și prin recenzia alcătuită
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un ton mistic, acesta provine din intensitatea pe care martiriul iminent al Sfântului Ignatie îl conferă argumentelor sale. Și totuși, el este mai interesat de solidaritatea creștină, decât de destinul personal. În concepția Sfântului Ignatie, Biserica este aceea prin care putem dobândi mântuirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
25 și „îl au pe Dumnezeu în ei”26. Totuși, aceste expresii nu implică decât că subiecții lor sunt creștini autentici, supuși voinței lui Dumnezeu, exprimată prin episcop. Ele poartă adevăratul sens al relației calde cu Dumnezeu. Însă, posibilitățile lor mistice, după cum spune Schoedel 27, nu sunt exploatate de S Putem regăsi căldura și fervoarea personală în pasajele exprimând urmarea lui Dumnezeu și primirea Lui în suflet, în special acolo unde Sfântul Ignatie aplică acești termeni propriei persoane 28. Totuși, cazurile
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
poată atinge pe Dumnezeu, el solicită rugăciunile magnezienilor 36. Astfel de realizare este fructul adevăratei ucenicii 37, o ucenicie pe care speră să o demonstreze în arenă. S-a scris că nici chiar cei care sunt înclinați să maximizeze latura mistică a Sfântului Ignatie nu îl consideră un susținător al îndumnezeirii 38. În mod sigur, are prea puține în comun cu intelectualii de factură platoniciană ai Alexandriei. El se situează în tradiția Sfântului Apostol Pavel, dar există și derogări de la gândirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
citato, p. 410. 47 Către Autolic, 2.24, p. 415. 48 Către Autolic, 2.27, pp. 417-418. 49 PG VI, col. 1024-1036; a se vedea și Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 285. 8 murdărie, la fel precum se scoate albeața de pe un ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
din toate vremurile. Din contra, supunîndu-l, pe jumătate în joacă pe jumătate în serios, unei priviri aparent paradoxale, așa cum Călinescu însuși o face în celebrul său eseu, "Domina bona", cu lumea lui Caragiale, Jiquidi poate fi socotit o adevărată conștiință "mistică", un creator de tipuri exemplare și un spirit a cărui dominantă este devoțiunea. Focalizîndu-și privirea exclusiv asupra omului, în singurătatea sa ori în grup, descriindu-i comportamentul tipic și analizîndu-i pas cu pas existența, el se transformă dintr-un martor
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un joc livresc și paradoxal, pornit din strălucitorul paradox călinescian, este, de fapt, o obligație de lectură pe care o impune artistul însuși. Stăpîn peste o lume diversă și profundă, peste o umanitate
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
de uman încât face plauzibilă o astfel de atitudine, exercițiu dificil, mai ales dacă e să ne gândim la baia de sânge de la începutul carierei de traficant de droguri a lui Tony, din care el emerge ca dintr-o experiență mistică. De data aceasta însă, violența cadrează cu cea descrisă de teoreticienele franceze: "înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și la noi cu procedeul tehnic al filmării
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
Sfântului Ignatie Teoforul († 107) prefigurează, așa cum vom vedea și pe parcursul studiului, acel mare avânt teologic care, cu Părinții Capadocieni și îndeosebi cu Sfântul Maxim Mărturisitorul, apoi cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet, Mistica bizantină, Traducere de Eugen Constantin Jurca, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. II, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 22. 4 Norman Russell, Fellow Workers with God: Orthodox Thinking on Theosis, St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood, New York, 2009, pp. 13-14. Această carte a ajuns cunoscută teologilor români și prin recenzia alcătuită
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un ton mistic, acesta provine din intensitatea pe care martiriul iminent al Sfântului Ignatie îl conferă argumentelor sale. Și totuși, el este mai interesat de solidaritatea creștină, decât de destinul personal. În concepția Sfântului Ignatie, Biserica este aceea prin care putem dobândi mântuirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
25 și „îl au pe Dumnezeu în ei”26. Totuși, aceste expresii nu implică decât că subiecții lor sunt creștini autentici, supuși voinței lui Dumnezeu, exprimată prin episcop. Ele poartă adevăratul sens al relației calde cu Dumnezeu. Însă, posibilitățile lor mistice, după cum spune Schoedel 27, nu sunt exploatate de S Putem regăsi căldura și fervoarea personală în pasajele exprimând urmarea lui Dumnezeu și primirea Lui în suflet, în special acolo unde Sfântul Ignatie aplică acești termeni propriei persoane 28. Totuși, cazurile
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
poată atinge pe Dumnezeu, el solicită rugăciunile magnezienilor 36. Astfel de realizare este fructul adevăratei ucenicii 37, o ucenicie pe care speră să o demonstreze în arenă. S-a scris că nici chiar cei care sunt înclinați să maximizeze latura mistică a Sfântului Ignatie nu îl consideră un susținător al îndumnezeirii 38. În mod sigur, are prea puține în comun cu intelectualii de factură platoniciană ai Alexandriei. El se situează în tradiția Sfântului Apostol Pavel, dar există și derogări de la gândirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
citato, p. 410. 47 Către Autolic, 2.24, p. 415. 48 Către Autolic, 2.27, pp. 417-418. 49 PG VI, col. 1024-1036; a se vedea și Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 285. 8 murdărie, la fel precum se scoate albeața de pe un ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]