1,480 matches
-
actori, repertoriu. "Ne părea că suntem romantici și tunam împotriva romantismului" - mai notează I. Negoițescu, identificând o a doua contradicție. Scrisorile nu o relevă. Dimpotrivă. Atât I. Negoițescu, cât și Radu Stanca mărturisesc admirația pentru marii romantici europeni (poeți, dramaturgi, mistici). Prin "resurecția baladei", teoretizată de Radu Stanca, neoromantismul rămâne o pecete a Cercului, în prima lui fază, pecete de sub care nu poate să iasă decât târziu. Antidotul clasicist nu e radical sau exclusivist. În euphorionism, I. Negoițescu imaginează o combinație
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Negoițescu imaginează o combinație între clasic și romantic, între spiritul grec și cel faustic. Ne atrăgea filosofia existențialistă, dar tunam și fulgeram împotriva existențialiștilor" - ar fi a treia contradicție explicită. Scrisorile celor doi arată, într-adevăr, că-i preferau pe mistici, iar în această ecuație existențialiștii nu putea fi decât repudiați. Aviditatea noastră de clasicism era legată, teoretic, de repudierea celor două curente literare: sămănătorismul și tradiționalismul" - a patra contradicție. Tradiționalismul și sămănătorismul sunt, în fond, false forme de clasicism. Dar
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
tensiunea se realizează în accord cu tăcerea, se situează în orizontul ei de așteptare. Personajele nu vorbesc nu pentru că nu au ce spune, ci din contră, pentru că au prea mult de spus. Aici Reygadas reinvestește tradiția bergmaniană trecută prin filtrul "misticii" tarkovskiene, eliminînd în mod clar suportul instrumentarului psihanalitic în rapelul către interioritate. Regizorul nu dezbate o problemă de moralitate, chiar dacă moralitatea ca temă apare invocată în comunitatea menonită de către tatăl lui Johan, în calitate de predicator. Rolul pastoral este însa lăsat deoparte
Lumina tăcută a lui Carlos Reygadas by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8151_a_9476]
-
glasul ceresc proclamând demnitatea de Fiu (Marcu 1, 9-11). Pe drumul Damascului, Pavel e împresurat de un cerc de lumină orbitoare și interpelat de o voce celestă: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?” (Faptele Apostolilor 9, 3-9). Așadar, amândoi au fost mistici. Și unul, și celălalt, au dus o viață itinerantă, înconjurați de discipoli, trăind din primirea care li se făcea. Urmând obiceiul rabinilor, fiecare practica o meserie manuală: Iisus pe cea de teslar sau de cioplitor în piatră, precum tatăl său
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
în studiul darsanei yogice în particular. Ea va interesa temeinic pe toți cei ce se ocupă de doctrinele indiene sau de spiritualitatea comparată."8 " Importanța acestei cărți care trebuie să fie citită de toți cei care se interesează de istoria misticii și de sentimentele mistice în lume"9... "Yoga este o carte ce trebuie să se afle în toate bibliotecile".10 Asemănătoare sunt și paginile din publicațiile de istoria religiilor, orientalistică și filozofie: Revue des sciences philosophiques et théologiques, Asiatica și
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
și adevărul de legendă pentru fiecare enigmă care a intrigat, uimit sau vrăjit omenirea, de-a lungul secolelor. Enciclopedia este formată din paisprezece capitole mari, acoperind o gamă largă de subiecte de interes: Misterele lumii de dincolo, samanii, spiritismul și misticii, Fenomenele religioase, Religii și culte misterioase, Societăți secrete, Magie și vrăjitorie, Profeție și divinație, Obiecte cu puteri tainice, Locuri cu puteri tainice, Spirite și fantome, Creaturi misterioase, Mistere ale minții, Superstiții și mituri, Invadatori din spațiu. După fiecare capitol o
Enciclopedia Gale a fenomenelor neobişnuite şi inexplicabile () [Corola-journal/Journalistic/69841_a_71166]
-
Kușadasi - combinația perfectă între mistic și modern l Turiștii sunt atrași de paradisul cumpărăturilor Kușadasi, Insula Păsării - oraș-port la Marea Egee, este una dintre cele mai importante stațiuni din Turcia. Marcată la nord de Izmir, iar la sud de Bodrum, este gazda ospitalieră a celor care
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
locuri precum Efes, Didim și Milet, iar împătimiții sportului extrem își pot ocupa timpul cu surf, schi acvatic sau scufundări. Timp de 300 de zile pe an plajele din Kușadasi sunt scăldate de razele soarelui. Aici găsim combinația perfectă între mistic și modern. Acesta este unul dintre motivele pentru care orașul Kușadasi este considerat un paradis al cumpărăturilor. Seara, terasele, restaurantele și bulevardele cu palmieri devin neîncăpătoare astfel că orașul pare că nu doarme niciodată, iar comercianții, mai ales cei care
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
erau demne de vizitat. Într-o zi, împreună cu prietena mea pornii să vizităm Castelul din Charlotteburg, în al cărui mausoleu dormeau somnul de veci regele Wilhelm și încântătoarea regină Luiza, îmărații Wilhelm I și Frederic cu împărătesele lor. Era ceva mistic în felul cum lumina cădea peste marmurele albe împărătești, când mov, când roz, când de un galben șters. Toate aceste efecte de lumină erau datorită vitrourilor mari colorate. Castelul propriu-zis nu prezenta prea mare interes de ordin artistic. Dar unele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
îi apare altcumva decât ca un „gest lipsit de orice autenticitate”. Ceea ce e logic, dacă utilizezi un astfel de sistem de referințe și de idiosincrazii... Și, până la urmă, de ce ar fi neadevărată formula găsită de Marino lui N. Steinhardt: un mistic livresc? La prima vedere, asta și pare să fie. Și, pe deasupra, și adversar al sistemelor de orice fel (și implicit al structuralismului care nu ar face altceva decât să „încețoșeze” demersul hermeneutic), rezervat în fața erudiției și al „supradoctoratelor”, dacă acestea
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
gradelor și treptelor de conștiință. Nu e mai logic să presupunem că Nae Ionescu a „plagiat“ unul dintre manualele după care își alcătuia cursul de psihologie? Sau trebuie să credem că și pentru acesta se pregătea tot după cartea asupra misticii a autoarei engleze? Mai mult chiar. În prelegerea inaugurală Funcțiunea epistemologică a iubirii (1919) el scrie - în sintonie cu Max Scheler - că psihologia contemporană concordă cu ideea lui Augustin după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
1928). Dintre toate instanțele de împrumut pe care le dă Marta Petreu pentru acest capitol, una singură se verifică. E vorba de exemplele ce ilustrează că extazul mistic sau îngustarea câmpului conștiinței pot fi obținute prin mijloace fizice, mecanice: mantrele misticilor indieni și cazurile lui Böhme, Ignațiu de Loyola și Kant, citate de Underhill. Dar dorința ei de a găsi împrumuturi cu orice preț o împinge la afirmații care se apropie infinitezimal de falsul intelectual. Iată un exemplu (dar fără croșetele
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
începe prin a face distincție între mistică și magie, și în ultimul capitol al primei părți a acesteia, intitulat chiar „Mysticism and magic“. Marta Petreu susține că începutul prelegerii lui Nae Ionescu e împrumutat din primele pagini ale capitolului „Caracteristicile misticii“. Dar avem de-a face acolo cu o afirmație de cea mai mare banalitate, care explicitează chiar tema prelegerii: distincția dintre cele două atitudini spirituale. Cum altfel ar fi putut începe și unul și altul? Apoi ea face lista caracteristicilor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
face acolo cu o afirmație de cea mai mare banalitate, care explicitează chiar tema prelegerii: distincția dintre cele două atitudini spirituale. Cum altfel ar fi putut începe și unul și altul? Apoi ea face lista caracteristicilor - antinomice - ale magiei și misticii din cursul lui Nae Ionescu, declarându le un „rezumat selectiv și simplificat“ al celor două capitole menționate din cartea lui Underhill. Judecata aceasta poate părea justă la o primă privire, mai ales că Nae Ionescu își recunoaște debitul atunci când afirmă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
corespund decât parțial celor aleși de Underhill. O corespondență, fie și parțială, era inevitabilă dat fiind că e vorba de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
reducerea echilibrării noastre în mijlocul realității sensibile și esențiale, prin cunoașterea pură a acestei realități, prin înglobarea realității acesteia în noi înșine“ - care definesc egocentrismul. Underhill nu folosește acest termen și nici nu îl pune în ecuație antinomică cu teocentrismul caracteristic misticii. Individualismul de care vorbește ea nu înseamnă numaidecât și în mod obligatoriu egocentrism - chestiune elementară de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ar fi cercetat, fie și minimal, formarea intelectuală a lui Nae Ionescu, ar fi aflat originea acestei idei mai adânc, la filozofii germani care au premers și inspirat Lebensphilosophie. Nu mai puțin stupefiantă este următoarea afirmație: atunci când Profesorul spune că misticul urmărește identificarea cu absolutul și că fundamentul atitudinii mistice este postulatul transcendenței, el reia idei formulate și reformulate continuu de Underhill. Ar fi putut spune că reia idei formulate de când lumea de către toți cei care au scris despre mistică. Lăsăm
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
scris despre mistică. Lăsăm la o parte faptul că nici una dintre paginile pe care le indică nu conține ideea formulată în acest fel. Același lucru este valabil cu privire la afirmația că mistica este realistă și la considerațiile asupra limbajului special al misticilor. În plus, în cazul din urmă Nae Ionescu vorbește de analogii și simboluri, în timp ce Underhill se ocupă de simboluri și imagini. Abia următoarea instanță se verifică, și anume exemplul despre muzică din Didascalicon de studio legendi al lui Hugo de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
numeroase tratări anterioare ale subiectului. E suficient să numim celebra carte a lui William James, The Varieties of Religious Experience (1902), cunoscută de amândoi. Dacă în privința magiei, Underhill luase cele trei axiome fundamentale ale acesteia de la Eliphas Lévi, în cazul misticii propune înlocuirea celor patru „semne“ stabilite de William James cu alte patru reguli precizate de ea însăși. Nu regăsim această nouă taxonomie la Nae Ionescu, dar Marta Petreu, consecventă efortului ei de a-l încărca cu împrumuturi, susține că două
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
semne“ stabilite de William James cu alte patru reguli precizate de ea însăși. Nu regăsim această nouă taxonomie la Nae Ionescu, dar Marta Petreu, consecventă efortului ei de a-l încărca cu împrumuturi, susține că două dintre ideile lui asupra misticii sunt variațiuni pe regulile 2 și 3 ale lui Underhill. Ca în cazurile precedente, textele nu sunt puse în paralel. Le vom pune aici pentru a putea vedea oricine dacă ele își corespund sau nu: N.I.: „Că această viață [mistică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Prin urmare, experiența mistică nu este propriu-zis o atitudine a conștiinței noastre, ci ea este necesitate a existenței ființei noastre, ea este implicată în chip necesar în existența noastră spirituală.“ Și regula 2 din Underhill: E.U.: „Scopurile sale [ale misticii] sunt în întregime transcendente și spirituale. Ea nu este nicidecum preocupată să adauge, să exploreze, să rearanjeze sau să îmbunătățească prin ceva universul vizibil. Misticul nu ia în seamă acel univers, nici măcar în manifestările lui supranormale. Deși el nu-și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
necesar în existența noastră spirituală.“ Și regula 2 din Underhill: E.U.: „Scopurile sale [ale misticii] sunt în întregime transcendente și spirituale. Ea nu este nicidecum preocupată să adauge, să exploreze, să rearanjeze sau să îmbunătățească prin ceva universul vizibil. Misticul nu ia în seamă acel univers, nici măcar în manifestările lui supranormale. Deși el nu-și neglijează, așa cum declară dușmanii săi, datoria față de cei mulți, inima sa este dedicată întotdeauna neschimbătorului Unu.“ Ce spune Nae Ionescu? Scopul vieții mistice nu este
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
un element constitutiv al ființei noastre, și exercitarea iubirii nu decurge din necesitatea de cunoaștere și nu este în funcție de necesitatea de a cunoaște, ci decurge din însăși existența iubirii.“ Și regula 3 din Underhill: E.U.: „Acest Unu este, pentru mistic, nu doar realitatea a tot ceea ce este, ci și un obiect viu și personal al iubirii; niciodată însă un obiect al cercetării. El aduce acasă întreaga ființă a misticului, dar întotdeauna sub îndrumarea inimii.“ Din nou, ce spune Nae Ionescu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Și regula 3 din Underhill: E.U.: „Acest Unu este, pentru mistic, nu doar realitatea a tot ceea ce este, ci și un obiect viu și personal al iubirii; niciodată însă un obiect al cercetării. El aduce acasă întreaga ființă a misticului, dar întotdeauna sub îndrumarea inimii.“ Din nou, ce spune Nae Ionescu? Iubirea nu este doar un instrument de cunoaștere, ci o lege a ființei noastre. Ea nu decurge din nevoia cunoașterii, ci din propria-i existență. Ce spune Evelyn Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
contrariul lor. De aici și ideea finală a prelegerii că morala și viața religioasă se mișcă în planuri diferite de realitate și nu se implică reciproc, după cum, dimpotrivă, susține autoarea anglicană drept corolar al celei de-a patra caracteristici a misticii. Putem conchide deci că ideile principale și sensul acestei prelegeri sunt diferite, ba chiar opuse celor ale capitolului din care Marta Petreu ar vrea să decurgă, bazându-se pe faptul că a găsit un exemplu luat din Underhill și o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]