2,085 matches
-
de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cineva! Cine să-l fugărească? izbucni fricoasă Ilinca. Păi... Și Tomiță nu mai avu putere să continue. Îl și vedea pe Napoleon fugărit de o namilă de urs... ori de Nicanor... ori de o haită de lupi... ori de niște mistreți înrăiți... ori... ce mai, Tomiță se răci de-a binelea. Ce-l poate fugări, bre, fricosule? se năpusti spre el Virgil. Dacă știi, spune! Tomiță nu mai deschise gura. Se mulțumi să ridice neputincios din umeri. Ia, ia tăceți, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
intrigat doctorul, are nu-i mai termina de povestit lui Matei cum l-a operat de apendicită, într-o cabană din munți, pe pădurarul Mitrică, pentru că altfel se ducea pe copcă și cum acesta i-a adus după aceea un mistreț întreg făcut pastramă și un butoiaș de băbească nemaipomenit de bună. Păi eu am spus că nu-i bine pe unde-am por-por-pornit-o de cînd am plecat, începu iar să se bîlbîie Nuțu, dar cînd am vrut să vă arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
avea posibilități mai mari de mișcare și pentru a nu-și murdări hainele de noroi. Drumul pînă la marginea pădurii se scurse repede, fără nimic deosebit. Cei mari mergeau în urmă, discutînd despre desene rupestre, filoane de aur, pastramă de mistreț și Băbească, despre schelete de mamuți și vampiri, iar cei mai tineri mergeau cu cîțiva pași înainte, în următoarea formație: Ilinca, avîndu-l în dreapta pe Virgil și în stînga pe Vlad, Tomiță, cînd în dreapta, cînd în stînga celor trei fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
al nuanței lui Dominique. — Rusule, să mânânci tu asta! Îți spun că e genial! Dă-mi creta să scriu! — Nu mai avem cretă! — Cum nu mai avem cretă? — Uite-așa, ai folosit-o pe toată alaltăieri, când cu aspicul de mistreț și limbă de capră. Știi. Ăla cu capere. — Incredibil, făcu Ivan, lovindu-și fruntea cu palma care-i acoperea fără efort și jumătate din nas. — Îți mai iau o cutie la prânz, când mă duc să-mi iau bicicleta de la
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dar avea nevoie să întîlnească ființe care i-ar fi putut oferi informațiile necesare. "Din toate greșelile înveți", mormăi Lupino consolîndu-se, nu prea satisfăcut că nu se gîndise la asta de la început. Fie că ar fi fost vorba de cerbi, mistreți, căprioare, vulpi animale de care nu avea a se teme, fie că întîlnea urși sau rîși redutabili adversari, Lupino trebuia să le facă față. Nu căuta să provoace necazuri nimănui; nu urmărea să înfrunte pe nimeni; și de cîtă diplomație
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
agresivitate nu se descifra în comportamentul acestui străin. Atunci pentru ce să-și bată capul? Îi întoarse spatele și-și văzu, agitată, de treburi. Venise primăvara și avea atîtea de făcut! Undeva, în față, Lupino desluși grohăitul înăbușit al unor mistreți. În sfîrșit! Începuse să creadă că avea să-l prindă înserarea fără să fi avut ocazia să schimbe o vorbă cu cineva. Se îndreptă într-acolo, călcînd apăsat pentru a-și anunța apropierea. Grohăitul încetă ca prin minune. Avertizate de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
zgomot, animalele așteptau. Lupino le ieși înainte, lipind mai strîns urechile de cap. Sper că nu deranjez, începu, hotărît să le cîștige încrederea din prima clipă. Se opri și făcu o pauză lungă, timp în care își studie, curios, interlocutorii. Mistreții erau cel puțin hilari. Porniți în căutarea hranei, scormoniseră cu rîturile prin aluviunile purtate de torente. Cu puțin noroc, te poți alege cu o captură frumoasă în urma unui asemenea demers. Apele scotocesc, răscolesc, dezgroapă și transportă inimaginabile comori. Un mistreț
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Mistreții erau cel puțin hilari. Porniți în căutarea hranei, scormoniseră cu rîturile prin aluviunile purtate de torente. Cu puțin noroc, te poți alege cu o captură frumoasă în urma unui asemenea demers. Apele scotocesc, răscolesc, dezgroapă și transportă inimaginabile comori. Un mistreț isteț nu lasă să-i scape printre degete ocazia unei mese îndestulătoare pentru care nici măcar nu trebuie să alerge prea mult. Erau doi și amîndoi se transformaseră în două imense gogoloaie de nămol din care nu se distingeau decît rîturile
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a-și elibera ochii din strînsoarea pămîntului uscat. Pentru că ăsta era cel mai amuzant aspect toată masa de nămol adunată și suprapusă în straturi generoase pe corpurile lor se uscase, în bătaia vîntului și în căldura soarelui, și le făcea mistreților imposibilă orice altă mișcare, exceptînd-o, firește, pe cea a maxilarelor. Acum se străduiau să se elibereze. Un animal pe-aproape putea să însemne orice: iritare, ceartă, pericol. Dar, variantă de-a dreptul îngrozitoare, nu era exclus să aibă de-a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
trebuie să fie șeful, făcea eforturi disperate să-și zărească interlocutorul. Da, nu merită să vă apropiați! Plecați, domnule, salvați-vă pielea! ... Sau blana! Sau ce veți fi avînd... neînglodat... Spre ușurarea lui, în cele din urmă izbuti. Era rîndul mistrețului să-l studieze pe Lupino. Un lup? Hm... neplăcut. Periculos? ... N-ar fi putut infirma. Puternic? ... De bună seamă, privește ce de mușchi! De ignorat? În nici un caz! Nu-și amintea dacă lupii mănîncă ghinde, sau alune, sau alte bunătăți
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
seamă, privește ce de mușchi! De ignorat? În nici un caz! Nu-și amintea dacă lupii mănîncă ghinde, sau alune, sau alte bunătăți de felul ăsta; oricum, nu era dispus să riște. Și nimic, domnule, nimic de mîncare pe-aici! Celălalt mistreț, care în tot acest timp mestecase zgomotos, lăsîndu-i șefului întreaga plăcere a tratativelor, se înecă cu îmbucătura. Să-mi sară ochii dacă am mîncat ceva de trei zile încoace! Să nu mă mai ridic de aici! Lupino se abținu cu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
aici, în balta asta colcăind de tritoni, în care cu amar ne ducem existența nefericită! Atîta noroc avem și noi în viața asta, să trăim de azi pe mîine, la mila crudei sorți! Vino, confrate, adăugă îndreptîndu-se țeapăn către celălalt mistreț, vino să ne pierdem în negura pădurii; ca mîine ne vom sfîrși, hămesiți, și nimănui nu-i va păsa de două suflete chinuite care au trăit pe-această lume... Stupoarea luă locul rîsului. Pînă să apuce Lupino să înțeleagă ce
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ne pierdem în negura pădurii; ca mîine ne vom sfîrși, hămesiți, și nimănui nu-i va păsa de două suflete chinuite care au trăit pe-această lume... Stupoarea luă locul rîsului. Pînă să apuce Lupino să înțeleagă ce se petrecea, mistreții se făcuseră nevăzuți. La urma urmelor, pădurea era plină de trufandale cărate de ape. Nimeni și nimic... Absolut nici o grăunță de mîncare... mai distinse, pierdut, printre copaci. Așa ceva nu i se mai întîmplase. Gogoloaiele de pămînt dispăruseră fără urmă înainte
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să-i tresalte spasmodic, mult timp după ce Lupino se afundă într-un vis adînc, odihnitor. CAPITOLUL 9 ... și urm\toarele N ici nu și-ar fi imaginat Lupino atunci, în prima seară, că, mai tîrziu, avea să catalogheze istoria cu mistreții ca fiind una dintre cele mai izbutite întîlniri ale debutului călătoriei sale! Căci, dacă ar fi știut, ar mai fi dormit, oare, liniștit în acea noapte?! Zorii celei de-a doua zile l-au găsit, așadar, odihnit și plin de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc specii de reptile precum gușterul și șarpele de pădure. În apele râurilor și în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1. 5 5p. 2. Podișul Moldovei 5p. 3. iulie 5p. 4. Crivăț 5p III. a. 502,3 6p. b. - iunie 4p. c. - februarie 4p. d. - iarna 4p. IV. a. - iarna își pierde frunza; 2p. b. - fag, stejar, carpen 6p. c. - mistreț, căprioară, vulpe 6p. d. - oferă un aer mai curat; 6poferă adăpost și hrană animalelor sălbaticeoferă omului materie lemnoasă V. a. 4p. b. 4p. c. - Marea Neagră 4p. 10 p. din oficiu Numele: Prenumele: Clasa a VIII-a Test 10 puncte din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe când voia cu orice preț să devină deputat pe circumscripția Văleni, unde și locuia, în garsoniera repartizată de președintele sfatului după o vânătoare reușită în pădurea Piciorul Porcului, când a fost primul care a recunoscut cine nimerise cel mai mare mistreț vânat în ziua aceea... Se înțelege, nu putea fi decât „secretarul unu”! A dorit atât de mult deputăția încât a obținut-o. Procedeul a fost simplu: înaintare pe extremă, fără intenții ofensive evidente (ca să adoarmă vigilența adversarului), după care a
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Așa l-am tradus eu, și m-am așezat pe scaunul din fața mesei. Îl observ mai de aproape: cu părul des și ondulat, sârmos, adus spre spate fără drept de apel, cu unele smocuri rebele întoarse peste urechi, pare un mistreț aplecat cu pasiune asupra unei băltoace. Stă așa, nemișcat, apăsat, desigur, de povara răspunderii, ca un Atlas modern, încadrându-se la modul onorabil în mitologia timpurilor noastre. Aș putea merge mai departe cu analogiile, dacă nu m-ar interpela pe
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
multe ori. După ce oboseau, stăteau trântiți în iarba necălcată, cu mâinile sub ceafă, imaginându-și tot felul de scenarii în care tot ei erau personajele pozitive și visau la tot ceea ce aveau să facă în viitor. Apăruse de niciunde un mistreț și fusese cât pe ce să-l pună jos și să tragă colții ascuțiți prin burta lui. Trecuseră anii, dar auzea și-n somn acel grohăit înspăimântător, urmat de un pocnet. Când se dezmeticise, mistrețul stătea lungit pe o parte
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
viitor. Apăruse de niciunde un mistreț și fusese cât pe ce să-l pună jos și să tragă colții ascuțiți prin burta lui. Trecuseră anii, dar auzea și-n somn acel grohăit înspăimântător, urmat de un pocnet. Când se dezmeticise, mistrețul stătea lungit pe o parte, iar în ochi avea o sclipire de sânge. Pădurarul, moș Zgârci, îl mângâiase pe creștet, îi adunase pe toți roată în jurul său și le spusese cu blândețe să nu mai ia pădurea în derâdere. Le
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
le spusese cu blândețe să nu mai ia pădurea în derâdere. Le mai povestise el și altele, atunci, făcuseră și un foc, fusese altfel decât în celelalte zile. Se speriaseră rău, însă atunci când povestea moș Zgârci uitai repede și de mistreți, și de spaimă, și de seara care se apropia pe aripi de lilieci. Când plecaseră spre casele lor, moș Zgârci le făcuse cu mâna, de lângă mistrețul cu ochi lipsiți de viață. Se spuneau multe prin sat despre fostul pădurar. Că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
celelalte zile. Se speriaseră rău, însă atunci când povestea moș Zgârci uitai repede și de mistreți, și de spaimă, și de seara care se apropia pe aripi de lilieci. Când plecaseră spre casele lor, moș Zgârci le făcuse cu mâna, de lângă mistrețul cu ochi lipsiți de viață. Se spuneau multe prin sat despre fostul pădurar. Că era zgârcit din naștere și de-aia îi ziseseră oamenii Zgârci. Că-i plăcuseră femeile și odată trăsese cu arma după unul care-i făcea curte
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
tată: acesta Îi oferi un glob cu totul și cu totul din aur. Curgea vinul din butii, muzicanții ziceau neîntrerupt cântece de veselie, jocul era În toi.Cei mai buni bucătari din Dacia aduceau pe talere de argint hălci de mistreț ori cerb fript. La aniversarea fetei lui, Decebal Îl invită și pe cel mai bun prieten al său, Împăratul Traian, care veni Însoțit de feciorul lui, un tânăr chipel, Îndrăzneț și cu maniere alese. Ospățul durî o săptămână și toată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]