213 matches
-
ochi arzători. Cânta pe limba lui și nici dinii nu mai lătrau în mahala când începea. Se suia pe schele dimineața cu oamenii lui, negri de soare, cu piepturile pline de un păr creț ca de miel, ținând în mâini mistrii ușoare și dălți de scobit piatra. El cioplea marmura și pe ceilalți îi avea de ajutor. Unii legau bucățile mari, lustruite de lanțurile macaralei, alții o așezau pe bile și el le meșterea. Întâi au potrivit niște ciubucuri și flori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strigând "Sparg la lemn, sparg la lemn, sparg la lemn". Stere La amurgit, lucrătorii se întorceau de la fabrică. Aveau sufertașele goale. Nevestele, în păr la porți, să le ia sculele. Tot atunci veneau și zidarii, și meșterii. Lăsau ferăstraiele și mistriile și intrau în curți, lătrați de câini. Femeile aduceau ligheane pline de apă. Ei își adânceau tălpile crăpate și negre, să se răcorească. Peste Cuțarida se lăsa o ceață ca scama de păpădie. Mirosul mămăligii abia răsturnate umplea mahalaua. Prin
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ocărau. Fiecare pe-a lui: - Îți arde pipota, ai? îți dau eu ție! - Te omor dacă te mai prind! îți miroase a bărbat? - Cățea! Semeni cu mă-ta! Nu scăpa una nebătută. Aveau mână grea meșterii. Loveau cum așezau cu mistria. Spre primăvară, toată mahalaua era un țipăt. S-aprindea jarul în fete. Lepădau trențele groase de iarnă și le jucau țâțele în bluzele de atică. Se ridicau mereu altele. Creșteau lungi în picioare ca berzele, cu mijlocul subțirel, firave de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ani erau galbeni și necrescuți. Mușca oftica din pieptul lor. Mai mureau, asta era viața. Dar aveau o zi a lor meșterii, sâmbăta, când puteau să petreacă, să risipească, să cânte și să se îmbete. Erau împărați! La patru lăsau mistriile, se spălau, își îmbrăcau cămășile peticite și se adunau sub schele, așteptând banii pe care-i împărțeau meșterii. Hârtiile albastre foșneau plăcut și miroseau bine. Le împătureau și le ascundeau în buzunare. Treceau pe la frizer, își dădeau bărbile jos și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai umplea cârciuma ca altădată. Unora li se tăiaseră lefurile, pe alții îi dăduse afară stăpânirea, le plângeau copiii de foame. Lume săracă, nu se ajungeau. Parcă zidarii erau mai pricopsiți? Treceau uneori luni întregi până să se uite la mistrii. Ce să le dea de mâncare copiilor? Abia ieșiți din iarnă, oamenii se treziseră cu perceptorii trimiși de stat, să strângă dările. Erau trei: un roșcovan adus de picioare, lung de-l uitase Dumnezeu, cu hainele atârnând de pe el, o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
serios problema, să vadă ce vă zboară prin crieier, și p-ormă la facultate. Așa, uite ce face cu tine, te bagă în belea fără să știi... Ia să fi făcut tu un an, doi de șantier, la roabă și mistrie, la șaiba patriei noastre care a luptat generațiili de eroi s-o scape de mizerie și burghezie, și p-ormă să te mai văd ce zici? Nu erai tu acu’ om cu minte la cap și nu te mai gândeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și de jertfă în slujba neamului, fără a urî alte neamuri, dar și fără a accepta să fie nedreptățit, umilit și exploatat neamul nostru. Recunoscând statutul metafizic al neamului în lumina adevărurilor creștine, nu se pot accepta simulacrele istorice ale mistriei, echerului și ale Marelui Arhitect. Aici este miezul problemei legionare și din această perspectivă trebuie să se vadă cine și de ce ne-a prigonit până acum mai mult de șapte decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
biserică. Rărea silabele ("Mă b gîndeam la o anchetă despre cultura elevului...") și intra în stare de atac: "Mă Dana, formulează zece întrebări shocking. Hai să mai zguduim b tîrgul". La început, luptase să le îndepărteze pe godzilele staliniste ca Mistrie, ca Andru, ca Scarlat Carp. Mai scriau după șablon: 1. Conținutul de idei al operei; 2. Măiestria artistică. "Le lua cineva în serios?" s-a interesat Șichy, atunci cînd înregistram cartea-dialog. "Șabloanele? Dacă nu le luai în serios, îți pierdeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de idei al operei; 2. Măiestria artistică. "Le lua cineva în serios?" s-a interesat Șichy, atunci cînd înregistram cartea-dialog. "Șabloanele? Dacă nu le luai în serios, îți pierdeai pîinea. Era fapt de rușine mare, Șichy, să-ți pierzi pîinea". Mistrie, Carp, Andru au practicat frazele goale. Mistrie rima cu tărie. De tărie (și cu grade, și fără!) a avut mereu nevoie. Calchia perfect limbajul violent al lui Mișa Novicov: Înlocuiește, tovarășe poet, condeiul cu spada și cu el drept în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Le lua cineva în serios?" s-a interesat Șichy, atunci cînd înregistram cartea-dialog. "Șabloanele? Dacă nu le luai în serios, îți pierdeai pîinea. Era fapt de rușine mare, Șichy, să-ți pierzi pîinea". Mistrie, Carp, Andru au practicat frazele goale. Mistrie rima cu tărie. De tărie (și cu grade, și fără!) a avut mereu nevoie. Calchia perfect limbajul violent al lui Mișa Novicov: Înlocuiește, tovarășe poet, condeiul cu spada și cu el drept în inima dușmanului de clasă". Cornel Șoitu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
strecurasem și o poezie de dragoste a lui Ovidiu Genaru, unde poetul băcăuan își exprima cam așa sentimentul: "Ard ca Jan Pálach, mistuit de viu, în focul..." Or, protestatarul Jan Pálach devenise tot peste noapte, ca și onirismul, indezirabil. Suficientul Mistrie, insuficient informat, își făcuse din nou apariția în coloanele revistei, în adînca înțelegere a realismului socialist. Și reportajele lui Gil Briceag, Cristoase! Despre Roman-oraș deschis ca un solar, despre Fălticeni sau Florența nordului, despre pescarii din Deltă, "consumați de aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
scris: Teme-te de restrîngeri de activitate. Se mai numeau și raționalizări, chiar dacă n-aveau nici o rațiune; erau făcute, însă, din varii rațiuni. Dictatura hard din Institut mi-i greu s-o rememorez. Cu scaunul de director sub... bip, Vladimir Mistrie pupa statutul PCR ca pe Evanghelie. "Sînt un poet realist-socialist care se dăruiește total crezului nostru", scria în presa anilor cincizeci. Pentru ca, după '90, să se dăruiască doar Crezului: Cred într-unui Dumnezeu...". Evanghelia i-o fi dat impuls să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se dăruiește total crezului nostru", scria în presa anilor cincizeci. Pentru ca, după '90, să se dăruiască doar Crezului: Cred într-unui Dumnezeu...". Evanghelia i-o fi dat impuls să-l propună, ca prim ministru, pe mitropolit? Oricum, faptul că tocmai Mistrie s-a găsit să facă rechizitoriul comunismului e unul dintre paradoxurile post '89. Pe vremea ailaltă, obișnuia să repete (l-am auzit și eu spunînd asta) cu modestie jucată și trăgînd dintr-o țigară "Carpați fără": "Ieu nu sînt decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
modestie jucată și trăgînd dintr-o țigară "Carpați fără": "Ieu nu sînt decît marxist". "Marxist pi o sutî șî șin'zăși di santimi", îi viza fostul decan Scarlat Carp statura: "o țîrucă piști on metru șî juma'". Fuseseră amîndoi, și Mistrie, și Carp, sovietiști‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Cu ochiul și cu urechea la privilighenția de la răsărit. Dar Mistrie lustruise cizmele nemuritorului și după ce murise. "Nu, Stalin n-a murit", își intitula un lu-u-u-ng poem, pe care zice-se îl recita viforos în cenaclul "A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Marxist pi o sutî șî șin'zăși di santimi", îi viza fostul decan Scarlat Carp statura: "o țîrucă piști on metru șî juma'". Fuseseră amîndoi, și Mistrie, și Carp, sovietiști‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Cu ochiul și cu urechea la privilighenția de la răsărit. Dar Mistrie lustruise cizmele nemuritorului și după ce murise. "Nu, Stalin n-a murit", își intitula un lu-u-u-ng poem, pe care zice-se îl recita viforos în cenaclul "A. Toma". Absolvise seminarul (ca și Stalin) și avea voce amplă. "Salvarea e contactul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și-n dialect proletcult. Pe eventualii sovietofobi îi mustra rigid, dar previzibil: "Creiațîia din URSS e in-su-fi-cient popularizată în "Iașul nou"". Scarlat Carp s-a orientat altfel: s-a despărțit de comunismul sovietic și a trecut la neaoșism, în timp ce Vova Mistrie mai aniversa în octiabrî. Lui, steaua de pe Kremlin în cinci colți îi arăta "o singură cale, nu două". Dogmatismul kominternist nu se vindecă lesne. "Gata cu soldățelul Tiorkin", nu l-a mai răbdat, pe cale de consecință, Carp, după ce Stalin a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu l-a mai răbdat, pe cale de consecință, Carp, după ce Stalin a fost scos din mausoleu (1961, vă rog!), iar Mișa Novikov încetase să mai personifice buzduganul vîjîind, aruncat de Traian Șelmaru spre provincie. Și ce bine-și începuse urcușul Mistrie! De răsfățat îl răsfăța Aronsohn, șef secție-critică, dar și cenzorul șef, Bluthal, Horovitz, Lesner, pe-aici, nu-mi aduc aminte cum îl chema. Mai mult, Vova era prieten cu "tovarășul Iași", primul ilegalist al urbei. Vitner însuși îl recomanda "poet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
revista "Flacăra", chiotele pentru electrificarea satului, pentru spărgătorii de norme, pentru escavatoriștii fruntași și șoferii sutamiiști, fără reparații la motor. Era un fel de clonă a lui Jebeleanu: îi lua la refec Jebe pe "călăii din Wall-Street", îi lua și Mistrie; se încăiera Jebe cu tito-fasciștii, sărea de-un cot și Mistrie; trăgea alarma Jebe contra războiului bacteriologic, alarma o declanșa și Mistriuță, la Iași. Capitalismul nu se lăsa făcut praf? "Seiceas-seiceas, tavarișci, puțintică răbdare: i-o chestiune de scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
escavatoriștii fruntași și șoferii sutamiiști, fără reparații la motor. Era un fel de clonă a lui Jebeleanu: îi lua la refec Jebe pe "călăii din Wall-Street", îi lua și Mistrie; se încăiera Jebe cu tito-fasciștii, sărea de-un cot și Mistrie; trăgea alarma Jebe contra războiului bacteriologic, alarma o declanșa și Mistriuță, la Iași. Capitalismul nu se lăsa făcut praf? "Seiceas-seiceas, tavarișci, puțintică răbdare: i-o chestiune de scurtă durată pînă-l farîmăm". Avea dreptate Beluțu Zilber: comunismul românesc e un amestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Iliescu n-a numărat morții "revoluției" ca Pristanda steagurile, să-i iasă peste mie? Campaniile pentru colectivizare îi terminaseră, în '62, pe "chiaburani": "Să fie bătuți la buci de miliția populară". Am citat dintr-o "dare pe față" executată de Mistrie sub pseudonimul lui Ilici, Iacob Richter. Sintagma "viermii de chiaburani" nu era decît copia celei leniniste: "viermii de kulaci". "O tradus poemul Harașo di Maiacovski? Ei șî? Ne-am săturat de sovlimba lu' Mistrie". Și Scarlat Carp l-a atenționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o "dare pe față" executată de Mistrie sub pseudonimul lui Ilici, Iacob Richter. Sintagma "viermii de chiaburani" nu era decît copia celei leniniste: "viermii de kulaci". "O tradus poemul Harașo di Maiacovski? Ei șî? Ne-am săturat de sovlimba lu' Mistrie". Și Scarlat Carp l-a atenționat, în coloanele revistei literare unice, la fel ca Partidul: "Fază de creație depășită. Se bate pasul pe loc. Poetul nu trebuie să repete monoton cuvinte ca dîrzenie muncitorească și caznă minerească. Adjectivul hîd e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
atenționat, în coloanele revistei literare unice, la fel ca Partidul: "Fază de creație depășită. Se bate pasul pe loc. Poetul nu trebuie să repete monoton cuvinte ca dîrzenie muncitorească și caznă minerească. Adjectivul hîd e prea des pus lîngă burghez". Mistrie a sărit de doi coți: "Da, tovarășe Carp, burghezul este hîd. Și cînd doarme, tot cum să ne strîngă de gît visează. N-am să mă las rătăcit artisticește de indicațiile unor intelectuali șovăitori, prea puțin acizi față de putredul occident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Da, tovarășe Carp, burghezul este hîd. Și cînd doarme, tot cum să ne strîngă de gît visează. N-am să mă las rătăcit artisticește de indicațiile unor intelectuali șovăitori, prea puțin acizi față de putredul occident. De cei ai căror opinii (Mistrie rata orice acord) duc la diversiuni. Așa a arătat, just, tovarășul Paul Georgescu la Congresul Scriitorilor din '56. Dumneata vrei să evadezi de pe platforma realismului socialist". "Găozul ista vedi piști tăt numa' diversiuni șî evaziuni!", s-a îmbățoșat și Carp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Așa a arătat, just, tovarășul Paul Georgescu la Congresul Scriitorilor din '56. Dumneata vrei să evadezi de pe platforma realismului socialist". "Găozul ista vedi piști tăt numa' diversiuni șî evaziuni!", s-a îmbățoșat și Carp. Conform lozincii mișanovicoviene, DOCUMENTARE și TIPIC, Mistrie a continuat să scrie răzbit despre Mîinile montatorilor (titlu de poemă), a intrat În cazangerie (alt titlu), a văzut cum Cresc orașe noi. Se toarnă fonta!, șșșșt! Mureau de invidie capitaliștii din cauza Casei de nașteri din Boureni. Iel îi tăiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]