181 matches
-
-și arăta reversul negativ. Un grup de autori șaizeciști, "primii veniți", salutați de critica și ea regenerată și bucurîndu-se de simpatia publică, s-au văzut în scurt timp instituționalizați, introduși în manuale, mai mult: extrapolați în zona unei "nomenclaturi" culturale. Mitizarea lor, reflex, pînă la un punct, al cultului căpeteniilor regimului, a dus la apariția unei ierarhii "de fier", intangibile. Exegeza scriitorilor în cauză nu putea fi decît univocă. Criticii care "călcau cu stîngul", îngăduindu-și rezerve, riscau a nu fi
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
-i-se cu "Domnule Profesor" sau "Domnule Doctor". Dincolo de incontestabila sa cultură și de îndelungatul exercițiu, care i-au ascuțit sensibilitatea și intuiția, Eliade și-a exersat și simțul critic. Mă refer la cazul Arghezi. Dacă are dreptate atunci când contestă mitizarea unui poet care nu debutase încă în volum, ce se mai poate spune despre rânduri ca acestea: "Un zeu care înjură mult, face poezie pură, urăște editorii și visează o vilă la Sinaia. Un zeu fecund în fantezii și pornografie
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
sînt nelimitate, nefiind obligați să-și aleagă "românul" neapărat din sfera culturii, ci din orice altă zonă considerată plauzibilă. Faptul acesta a lărgit substratul și finalitatea anchetei. Topul final a adus în atenție nume previzibile: au funcționat miturile românești (sau mitizările), împletind scriitorii noștri de aur cu politicienii (și voievozii) noștri de diamant, ca să folosesc o metaforă de bijutier. Am să dau, în continuare, nu doar primele trei, ci primele opt locuri de la fiecare categorie, așa cum au fost stabilite și calculate
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
către o istorie socio-culturală în plină prefacere. Spre deosebire de criticii care n-au a schimba o virgulă în texte scrise cu treizeci de ani în urmă, ca și de adepții revizuirilor al căror principiu de lucru constă în demitizarea clasicilor și mitizarea "alternativă" a autorilor de plan secund, Eugen Negrici citește altfel, acum, o literatură pe care o parcursese (și despre care se pronunțase) deja. Există diferențe nu numai în raport cu cărțile mai vechi, anterevoluționare, ci și față de Literatura română sub comunism, proiect
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
ar fi fost un vânzător oarecare. Ca milioanele anonime de trădători, pierdute în istorie, s-ar fi bucurat de favoruri și de înmulțirea arginților primiți drept răsplată. El întoarnă răsplata fără să știe că vânzarea a fost primul pas spre mitizarea celui trădat. Mitul l-a întreținut mulțimea, iar "când gloata îmbrățișează un mit - spune Cioran, învățat de istorie - așteptați-vă la... ivirea unei noi religii". Totul vine din nevoia de mituri. Eseul lui Papini este subtil animat de un sentiment
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
și acțiuni se articulează și formează, grație legăturilor lor, un fel de plasă în care, pe cale de consecință, întreaga materie a experienței umane trebuie să se prindă și să se distribuie". Incantația poetei virează spre tonalitatea adorației, atît de favorabilă mitizării, de altminteri indicată ca atare: "Laudă ție laudă chip negru/ la picioarele tale cad/ idol înzăpezit în mijlocul pămîntului/ îți sărut gura care a vorbit cu haitele de lupi/ mîinile linse de limba înghețată a lupilor/ adorat păzitor al sălbaticei haite
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea spre care ne îndreptăm este, prin firea ei, potrivnică mitizărilor. Este o lume mai înțelegătoare, relativistă, nu în sensul rău al cuvîntului. Există la noi un soi de prejudecată împotriva relativismului. Dar relativismul moderat are și el meritele lui. Implică spiritul critic, o anumită distanță, refuzul angajărilor iraționale. Nu cred
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului". O carte blînd-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: "iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist va lăsa cuiva impresia idilizării ori a mitizării, mă voi simți de-a dreptul flatat".
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
una „rațională”: salvarea de prigonitorii și exterminatorii etniei iudaice. Ce rămâne atunci din Sebastian - omul fară convingeri ideologice? Oportunismul? Oricum, cartea de debut a lui Mihai Iovănel, remarcabilă și prin acribia documentar-bibliografică, și prin echilibrul judecăților situative (transgresarea, deopotrivă, a mitizărilor și a demitizărilor pasionale), este plină de provocări și merită dezbateri mai ample. Chiar dacă nu satisface și apetitul expresiv al cititorului, problematizând aseptic și încercând să convingă la nivelul rece al gândirii, studiul criticului literar de la Cultura oferă, în schimb
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
doi-trei patrioți din ăștia, și putem să ne luăm adio de la conturul țării pe harta Europei) sunt tot atâtea provocări la adresa democrațiilor occidentale. Și totuși, de unde obsesia Antonescu la atâția dintre politicienii și intelectualii români? Să fie permanenta nevoie de mitizare, în afara căreia românii par să nu poată trăi? Să fie de vină incapacitatea de-a renunța la �excepționalismul românesc", la poziția de victime absolute și de eroi absoluți? Să fie vorba de-o deturnată nostalgie după Ceaușescu, al cărui nume
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
reproduce comentarii ale criticii din Franța (am reprodus și noi unul mai demult), care sunt politicos rezervate asupra valorii romanului Vizuina. Norman Manea merită mai mult decât analizele complezente de care are parte la noi. Ce ar fi dacă, în locul mitizării, i-am discuta cărțile cu obiectivitate, așa cum au fost discutate înainte ca autorul să emigreze. Citiți lista participanților la festivitatea omagială organizată de ICR la New York și numărați prezențele românești. Doi editori (unul cu veleități de critic și, nu întâmplător
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
Eminescu e neașteptat de cărtărescian. 3. Hagi e un mare fotbalist, dar și un orgolios care a stricat coeziunea echipei tinere. E bineînțeles de admirat curajul lui Cristian Tudor Popescu de a-și păstra bunul simț în ditamai procesul de mitizare, dar e și retorica găsirii unui țap ispășitor cît mai ilustru. 4. Decizia CIO în cazul Andreea Răducan suferă doar de hipercorectitudine, în timp ce publicul român enervat omenește de buclucașul Nurofen suferă de mania victimizării, boală veche și despre care poți
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
Florin }urcanu. Dacă celelalte excelau prin stil și prin umor, volumul Mircea Eliade. Prizonierul istoriei se detașează net printr-o obiectivitate foarte greu de pus în scenă dacă ne gândim la prea acidele dispute privitoare la Eliade. Nu întâlnim nici mitizarea indigestă, de manual, a istoricului religiilor, nici viziunea unilaterală și malițioasă a "uitării fascismului" (după Alexandra Laignel-Lavastine). Am putea vorbi despre o anume "uitare a maniheismului" în cazul lui Florin }urcanu. Prezentarea Ioanei Pârvulescu nu lasă nici un dubiu. Ba, mai
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
social și politic (dată de proprietatea pământului), gustul pentru revoltă (indus de opoziția față de regimul fanariot), rigorismul etic, cultul tradiției și frugalitatea. Potrivit lui Pandrea, acestea sunt și trăsăturile care structurează fenomenul brâncușian. Trăind într-o epocă în care fenomenele de mitizare sunt privite cu mefiență, e greu de spus dacă interpretarea lui Petre Pandrea va fi sau nu acceptată de brâncușiologi. Este dificil de estimat și dacă această interpretare „etnopsihologică" a Olteniei (incluzând elemente de sociologie, psihologie, economie și istoriografie) va
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
Haralampy, că și Gora, celebrul personaj din romanul cu același titlu de Rabindranath Tagore, era cam greu de găsit...în orice caz, guru-ul nostru devine încet-încet un personaj de legendă, o materie primă pentru cei care nu cred în mitizări... - Auzi, îmi zice moldoveanca lui Haralampy, matali nu-ți împare că dânsa cu dânsu� îș dau cam prié mult dreptate?
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
București 15 ani și rezultatele sunt, din acest punct de vedere, mai degrabă dezamăgitoare...". Paginile dedicate lui Nicolae Bălcescu - Un martir al exilului și posteritatea lui - impun prin tonul echilibrat, prin obiectivitate, și sancționează astfel, în linia adevărului istoric, deformarea, mitizarea figurii cărturarului revoluționar devenit, în timpul regimului comunist, un simbol legitimator, promotor al ideologiei marxiste, al luptei de clasă ș.c.l. După istorici ca Roller, comuniștii nu ar fi decât "cei care desăvârșesc opera inițiată de el", de Bălcescu. Disponibilitatea
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
fel s-a întâmplat și cu postmodernismul, în anii '80. Iar după Revoluția din 1989, interfața cu modelul cultural american a crescut exponențial. Aceasta înseamnă, pe de altă parte, că literatura română și-a dezvoltat - în pofida tuturor iluziilor și a mitizărilor cu care o "blindează" inutil apărătorii din oficiu - o conștiință proprie. Ea își creează anticorpi critici și își dă ținte ce par imposibil de atins. Când Istoria îi oferă momente și perioade de respiro, reacționează cu o mobilitate și o
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
Când regimul socio-politic se închide și devine rigid, acest organism viu al culturii și literaturii naționale reacționează din nou, dar într-un sens opus, de rezistență și ripostă subterană. Își fortifică Pantheonul spiritual, galeria de valori și repere, supraînălțându-i prin mitizare pe acei Scriitori pe care autoritățile i-ar dori radiați din conștiința publică. Treptat, oficialitățile îi vor accepta (Eminescu, Arghezi, Blaga, Maiorescu, Lovinescu, Voiculescu, Eliade, Cioran...). Când regimul se liberalizează (situația din anii '60), "viclenia" subsistemului cultural e de a
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
Lovinescu, Voiculescu, Eliade, Cioran...). Când regimul se liberalizează (situația din anii '60), "viclenia" subsistemului cultural e de a-i scoate la suprafață și a-i reîntări canonic pe toți autorii excluși ori marginalizați. Recuperări nu întotdeauna cu spirit critic, supralicitări, mitizări contemporane. Prin consecință, neomodernismul "șaizecist" este și mai bricolat decât modernismul interbelic pe care îl recuperează masiv și ostentativ, fără nici o anxietate a multiplelor, divergentelor influențe. Când totalitarismul sucombă și pericolul reactualizării lui este îndepărtat, cu totul abstract (situația din
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
este îndepărtat, cu totul abstract (situația din prezent), ironia și autoironia, critica și autocritica, persiflarea, deriziunea au feu vert. N-aș vrea să verific cu tot dinadinsul valabilitatea acestei foi de parcurs, așteptând o altă epocă de gheață, cu noi mitizări și curente spirituale subterane. E suficient să spun că, așa cum i-a integrat pe Maiorescu, Caragiale, Paul Zarifopol, Lovinescu, B. Fundoianu, Eugen Ionescu, Cioran, Geo Bogza, Geo Dumitrescu, I. Negoițescu, Alexandru George, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, H.-R. Patapievici, Mircea
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
marele ei ochi albastru, de sprinceana ei încruntată, care mă umplea de teroare. Apoi se ridica și se-ndepărta spre apus, dărâmând cu părul sârmos și fosforescent avioane poștale și sateliți artificiali de pe cerul plin de sânge... Ce era cu mitizarea asta a mamei mele? Nimic, niciodată, nu mă apropiase de ea, nu-mi stârnise interesul pentru ea. Era femeia care-mi spăla rufele, care-mi prăjea cartofi, care mă trimitea la facultate chiar și când aș fi vrut să chiulesc
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Marilor Leneși. (Un domn bine) Când poetul își propune să lupte împotriva "lenei", o face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și demitizării, așteptări frustrate, ființe real-himerice, povești animaliere, conformația imaginativă a lumii, stereotipia, răceala sau blândețea, nimic din toate acestea și altceva nu există! nu sunt soluții practice la totala înstrăinare de sine, la cufundarea în lene și desfrâu mintal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
trei ori șapte“, al cărui scop este obținerea unui număr de 21 de puncte. Truco. Joc de cărți cu mărire a mizei, practicat În Argentina, Paraguay și Uruguay, pentru care Borges și prietenii săi aveau un adevărat cult (dus până la mitizare) și În care șiretenia și prefăcătoria sfidează hazardul. Despre el scriitorul argentinian a spus că „este jocul unor oameni care au foarte puține sau nimic de făcut; e jocul câmpiilor, cuțitelor și al moșiilor. Eu l-aș compara cu ceaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pătrunde oricând în viscerele unui personaj, fără să săvârșească un sacrilegiu. În celebrul său roman Muntele vrăjit, Thomas Mann îl înfățișează pe Hans Castorp studiind cu tandrețe radiografia iubitei lui, doamna Chauchat, iar această demitizare (de fapt, nouă și originală mitizare) nu îl oripilează pe cititor. Adrian Georgescu nu reușește însă să treacă un examen atât de greu. Cititorul are momente când înclină să-i dea nota cinci, dar până la urmă, edificat, îi dă patru. Despre necomunicare Intitulată, cu o modestie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Urmuz, cu un „portret sintetic” al idolului, reprodus în clișeu, fără ca desenatorul să-și fi văzut modelul Contimporanul, dar mai ales Punct, începuseră deja de cîțiva ani recuperarea/publicarea scrierilor urmuziene, cu excepția „Fuchsiadei” și a bucății „Puțină metafizică și astronomie”. Mitizarea avangardistă, anunțată deja în Contimporanul, programatică în revista Urmuz a lui Geo Bogza (1928) și amplificată în revista unu condusă de Sașa Pană, însoțește prima editare în volum a textelor sale (în 1930, sub titlul Algazy & Grummer, la Editura Unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]