180 matches
-
structurile derivate cu ajutorul miturilor, care, la rândul lor, se pot încadra în mai multe serii, după anumiți factori. În funcție de referința lor, pot fi: generale (cosmogonice și ontologice) și particulare − miturile istorico-ideologice, grupate și ele în două sub-categorii: proiectiv-programatice (spre exemplu, mitizarea lui Constantin I în perioada imperiului lui Constanțiu II, fiul său, sau a lui Ștefan cel Mare, încă de la sfârșitul perioadei sale de domnie) și retroproiective (de tipul mitizării în perioada pașoptistă a lui Mihai Viteazul). În funcție însă de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
miturile istorico-ideologice, grupate și ele în două sub-categorii: proiectiv-programatice (spre exemplu, mitizarea lui Constantin I în perioada imperiului lui Constanțiu II, fiul său, sau a lui Ștefan cel Mare, încă de la sfârșitul perioadei sale de domnie) și retroproiective (de tipul mitizării în perioada pașoptistă a lui Mihai Viteazul). În funcție însă de categoria temporalității, pot fi interpretate ca: mituri arhetipale (atunci când arhetipurile se individualizează în narațiunile civilizării lumii) și inaugurale (cele strict referitoare la geneza cosmosului), continue (ontologice: aventura inițiatică a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipul celei a lui Dionisie Ecclesiarhul (Hronograful) și a lui Gherasim Putneanul de la Roman (Cuvânt de îngropare vechiului Ștefan voievod ce s-a numit Mare) sau scrierile lui Vartolomeu Măzăreanu, Naum Râmniceanu, Grigore Calimachi sau Nicolae Mavrocordat; ele tind către mitizarea trecutului și a figurilor istorice, reprezentative atât pentru istoriografia cultă, cât și pentru imaginarul popular. Preluarea de către Grigore Ghica și Constantin Mavrocordat a "programelor de cârmuire" ale înaintașilor, refacerea unor construcții înălțate de domnitorii anteriori, cu mult timp în urmă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de mesaj. Discursul oficial (iconografia sau exegetica religioasă, chiar și istoriografia, "formulă" livrescă de mitizare și de memorare a trecutului și a valorilor identitare) este cultivat ca o formă sacră a unei tradiții sacre și servește în primul rând nu atât prozelitismului ortodox, cât "prozelitismului" puterii creștine și programelor sale politice și ideologice. În baza
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de îndată ce sunt confruntate cu violențele și penuria ce caracterizează aceste momente de dezorganizare generală. Față cu demobilizarea, chiar cu respingerea, noile elite se găsesc atunci obligate să reactiveze patima revoluționară, credința în posibilitatea unui viitor mai bun, cu scenarizarea revoluției, mitizarea acțiunilor și a protagoniștilor ei, amplificarea opoziției prieten-dușman, dar și instrumentalizarea utopiei ca mijloc de propagandă*. în 1918, pentru prima oară, comunismul bolșevic se oferă ca pagină albă diverselor aspirații utopice. Pe acest teren fertil, înfloresc cetăți, palate, comunități diverse
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poet într-o manieră uimitoare, dacă avem în minte așezarea, de către Maiorescu, a poetului în istoria literaturii române, încă din timpul vieții (vezi Direcția nouă...). Dar Eminescu n-a avut geniu, spune acest Grama, ...geniul poetului este un rezultat al mitizării orchestrate de către Junimea și Titu Maiorescu. lată, așadar, punctul de pornire către o nouă sacrificare a poetului (începută cu cea a ființei fizice!). În acest context, nici contemporaneitatea noastră nu este mai brează, ne spune Theodor Codreanu. Și acum se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai interesanți critici ai generației sale", Adrian Marino îi estimează "nivelul metodologic", George Munteanu "imprevizibilul relaționărilor", Mihai Cimpoi "inteligența" și "focul polemic", Constantin Călin "independența atitudinii, imprevizibilul analogiilor, pasiunea dialectică", Dan C. Mihăilescu "spiritul analitic asociativ" etc. Nici vorbă de... "mitizarea" lui Theo, pe mine mă încântă contrastul dintre prezența molcomă și scrisul polemic sprinten, spiritul critic moldovenesc și hărnicia ieșită din comun.] Discutând despre mitul Eminescu, automat exegetul intră în dispută cu demitizanții de diverse categorii și vârste, dar are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
idolatria nătângă, precum și cultul "oficial", contrafăcut și interesat anexionist. Mitul este viu, reformator, iar sacrificarea are cel puțin o dublă conotație: de autosacrificiu, cu diverse nuanțe, și de victimizare, sacrificarea de către ceilalți, tot în diferite ipostaze, de la obsedata respingere a mitizării, până la cea mai joasă demolare. Evident, nu orice reacție critică echivalează cu o denigrare. Hagiografia stă față în față cu blasfemia și mitul se află dincolo de ele. Unii defăimători nici măcar nu o fac din spirit, de frondă, ci, pur și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se citește cu sufletul la gură, chiar dacă sunt dezvoltări "tehnice" nu pentru toată lumea agreabile și lipsește orice urmă de romanțare. E, totuși, vorba de Eminescu și de o perioadă tragică din existența sa lumească. Toată demonstrația converge consecuția sacrificării și mitizării. Nu intru în amănunte. Potrivit mecanismului numit de Ralea "deviere logică", efect de precaritate a inteligenței, care duce la confuzia punctelor de vedere, excepția Eminescu e pusă de adversari pe seama nebuniei. Theodor Codreanu, în ton cu numeroase minți luminate, începând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
decembrie, ora 0,39, Bîrlad, în parcul teatrului, doi Eminescu la cîteva zeci de metri, al lui Irimescu donat de un medic și al lui Marcel Guguianu donat de artist, expresie mai dramatică, mai realist al primului, prin poezie și mitizare, mai frumos că sînt doi, problemă de ritm, la oraș oaza natură cultura, echilibrul ecologic noaptea, cînd ne acoperă căldura iernii. Ora 1,53, în sala de așteptare a gării Bîrlad, moșule, de unde ești matale? lovituri cauzatoare de moarte, procuror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării naționale. Deși încurajat de programa școlară (pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul pe care o asemenea abordare deconstructivistă îl poate avea la adresa identității naționale. Totuși, chiar dacă prin interzicerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
momentul său de dizidență care-l transformă într-un rezistent, într-un individ care și-a conservat umanitatea. Discursul politic de culpabilizare al opoziției anticomuniste dintre 1990 și 1996 a făcut, în opinia mea, foarte mult rău. A accentuat acestă mitizare a trecutului, oamenii au fost obligați să investească mai multă pasiune, mai mult afect în idealizarea trecutului lor. Nostalgia este accentuată într-o polemică pe care strada o poartă cu puterea politică actuală. Partidele istorice au venit în prima campanie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vede și nu se poate da în vileag nu există. Prestigiul știrilor „tari“ (breaking), supralicitarea scandalului, voluptatea de a arăta chiar și ce nu se arată de obicei dovedesc în ce măsură televiziunea trăiește din căderea voalurilor, din de secretizare și de-mitizare. Vraja televiziunii stă în capacitatea ei de a dezvrăji, de a „descoperi“ lucruri ascunse, dove dind că ele n-au nimic de ascuns. Putem spune, de aceea, că televiziunea e „apocaliptică“, în sensul pe care termenul îl avea în grecește
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în mod absolut, oriunde și, mai ales, oricînd. De îndată ce el (categoria de copii din care face parte) va căpăta educația necesară, izolarea nu mai are nici un rost și nici educația în afara familiei. Prin pledoaria pentru întoarcerea la natură și prin mitizarea vieții "primitive", Rousseau "nu vroia să atenteze la existența civilizației, ci doar să-i arate slăbiciunile și racilele. Doctrina lui consta în denunțarea faptului că civilizația modernă, cu toată cultura, artele și științele ei, nu poate aduce omului noblețea și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
le califice drept fapt național. Începînd cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, moartea fizică sau cel mai adesea simbolică a regilor a constrîns pe "noii politicieni" să găsească un substitut, un liant ideologic bazat pe ideea de Națiune și pe mitizarea acesteia. Acesta a fost numai începutul dar, aproape imediat, revoluția industrială a impus necesitatea omogenizării unui popor pînă atunci fracționat și în mare parte analfabet. În locul țărănimii imobile de odinioară acum era necesară mîna de lucru interschimbabilă. Astfel, rațiunea economică
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
destinul unei științe sociale în condițiile regimului comunist", prin apel la avatarurile prin care a trecut sociologia nu doar până la momentul reabilitării sale, ci și după ce acest moment a avut loc. De fapt, Zoltan Rostaș vizează, în special, efectul de mitizare a acestui proces, mitizare pusă la cale din rațiuni politice. Fiind, odată cu 1948, "excomunicată", ba chiar "condamnată" - prin dispariția domeniului din programa universitară și prin epurarea profesorilor care susțineau cursuri în acest domeniu - sociologia a fost "reabilitată" în mai multe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în condițiile regimului comunist", prin apel la avatarurile prin care a trecut sociologia nu doar până la momentul reabilitării sale, ci și după ce acest moment a avut loc. De fapt, Zoltan Rostaș vizează, în special, efectul de mitizare a acestui proces, mitizare pusă la cale din rațiuni politice. Fiind, odată cu 1948, "excomunicată", ba chiar "condamnată" - prin dispariția domeniului din programa universitară și prin epurarea profesorilor care susțineau cursuri în acest domeniu - sociologia a fost "reabilitată" în mai multe etape, care au combinat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
in Communist Romania, Editura Enciclopedică, București, 2013. Petrescu Dan, Cangeopol Liviu, Ce-ar mai fi de spus: Convorbiri libere într-o țară ocupată, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Nemira, București, 2000. Sorescu Sorina, "Scris-cititul printre rânduri, între mitizare și demitizare. Studiu de caz: romanele lui Augustin Buzura", în Daniela Micu, Petrișor Militaru (coord.), Condiția intelectualului disident în România comunistă. Colocviile "Mozaicul", ediția a XV-a, 26-27 octombrie 2012, Editura Aius, Craiova, 2012. Ștefan Adelina, "Consiliul Culturii și Educației
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se prevedea ca în cadrul Festivalului Național "Cântarea României" să se organizeze concursuri pe genuri literare (poezie, proză, dramaturgie, reportaj) la care vor participa atât scriitori consacrați, cât și amatori. Ibidem, p. 209. 18 Vezi Sorina Sorescu, "Scris-cititul printre rânduri, între mitizare și demitizare. Studiu de caz: romanele lui Augustin Buzura", în Daniela Micu, Petrișor Militaru (coord.), Condiția intelectualului disident în România comunistă. Colocviile "Mozaicul", ediția a XV-a, 26-27 octombrie 2012, Editura Aius, Craiova, 2012. 19 Dorin Tudoran, Frig sau frică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Marko Kraljevic sau Dieu-donne de Gozon. Dar se întâmplă că textele găthâ, considerate de către majoritatea savanților ca opera lui Zarathustra, să conțină câteva detalii autobiografice care confirmă istoricitatea autorului lor. De altfel, ele sunt singurele; ele au supraviețuit procesului de mitizare, activ în întreaga tradiție mazdeană, grație inserției lor în imnurile compuse de Zarathustra. Se pot utiliza aceste câteva detalii biografice pentru o primă schiță a vieții și activității religioase a lui Zarathustra. Cercetările și completările ce par să se impună
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
într-un templu al focului. O sursa târzie precizează că ucigașii se deghizaseră în lupi26. Legenda exprimă admirabil semnificația destinului lui Zarathustra; căci "lupii" erau membri ai "societăților de bărbați" ariene, atât de curajos atacate de către Profet. Dar procesul de mitizare s-a prelungit de-a lungul a cel puțin cincisprezece secole. Am reamintit mai sus câteva exemple de apoteozare a lui Zarathustra în tradiția mazdeană (§ 101). În lumea elenistică, Zoroastru este exaltat ca mag exemplar, și tot în calitate de Magus îl
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
memorialistică: hrănindu-se din textul literar se lasă influențată de acesta, face eforturi să încadreze literatura în tipare "științifice", să impună interpretări, clasificări, distincții fundamentate pe metode, teorii consacrate sau nou împrumutate/reinventate din alte domenii, în realitate, se ficționalizează. Mitizările unora conduc inevitabil la un cortegiu de adulatori sau la furia demitizantă a altora. Evident furie e adesea mult spus, dar există desigur și o tendință firească a oamenilor de a verifica dacă nu cumva lucrurile nu sunt exact invers
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sunt și Tendința (Bacăul, XX, 17 noiembrie 1942), Divertisment (Preocupări literare, decembrie 1942), Golful liniștilor (Viața, 4 februarie 1943). Ca în cazul oricărui scriitor a cărui viață refuză să se lase cunoscută și în ceea ce-l privește pe Constant Tonegaru mitizările și demitizările s-au produs aproape inevitabil. Barbu Cioculescu rememorând perioada în care îl întâlnește pe Tonegaru notează, în final: "Am tot mai mult impresia că l-am cunoscut puțin; întrebându-mi prietenii comuni, răspunsul lor a fost sfiit, evaziv
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
boem, erant și frondeur. Gabriel Dimisianu îl evocă așa cum îi apăruse atunci când l-a întâlnit în redacția revistelor Uniunii Scriitorilor din Ana Ipătescu 15222. În ceea ce privește opera poetului, se poate observa că Dimitrie Stelaru dezvoltă un discurs al reveriei, e o mitizare a existenței, mai aproape de Radu Stanca și de ceilalți reprezentanți ai grupării Cercului Literar de la Sibiu. E o căutare a sinelui și a sensurilor universului proiectată într-un discurs care dilată contururile autoportretului, poza este însă voită, accentuată astfel încât aparenta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ei într-un mediu al regnurilor inferioare ("ferigile ochilor"). Atracția erotică presupune căutarea idealului și pierderea în instinctual, dualitatea ei e subliniată de altminteri prin evidențierea contrariilor ("în fiecare clipă îți duc sufletul în palme/ și hoitul important în spinare"). Mitizarea și demitizarea iubirii au loc succesiv, imaginile denigratoare reflectă și ele teama de a fi copleșit de necunoscut, dar și teama de a se pierde într-un univers poetic fad din punct de vedere expresiv. De altfel, e de precizat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]