310 matches
-
domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Cahul, satul Pelinei. (1.960/2003) 8. Badiu Natalia, fiica lui Andrei și Vasilisa, născută la data de 20 februarie 1988 în localitatea Puțintei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Orhei, satul Mitoc, Str. Păcii nr. 20. (2.070/2003) 9. Badiu Vasilisa, fiica lui Țurcan Vladimir și Ana, născută la data de 12 februarie 1959 în localitatea Dîșcova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Orhei, satul Mitoc, Str. Păcii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
Orhei, satul Mitoc, Str. Păcii nr. 20. (2.070/2003) 9. Badiu Vasilisa, fiica lui Țurcan Vladimir și Ana, născută la data de 12 februarie 1959 în localitatea Dîșcova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Orhei, satul Mitoc, Str. Păcii nr. 20. (2.070/2003) 10. Bahnaru Ghenadie, fiul lui Ion și Nina, născut la data de 14 noiembrie 1980 în localitatea Micleușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Strășeni, satul Micleușeni. (430/2003) 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
orașul Bălți, Str. Tiraspolului nr. 9, ap. 69. (107/2003) 72. Cosoi Ana, fiica lui Grejdean Fiodor și Valentina, născută la data de 20 decembrie 1960 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Orhei, satul Mitoc. (961/2003) 73. Cosoi Vasile, fiul lui Antonii și Ana, născut la data de 13 ianuarie 1985 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Orhei, satul Mitoc. (961bis2/2003) 74. Covrig Nicolae, fiul lui Feofil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Orhei, satul Mitoc. (961/2003) 73. Cosoi Vasile, fiul lui Antonii și Ana, născut la data de 13 ianuarie 1985 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Orhei, satul Mitoc. (961bis2/2003) 74. Covrig Nicolae, fiul lui Feofil și Iulia, născut la data de 18 septembrie 1980 în localitatea Călimănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Călimănești. (17.038/2003) 75. Cristea Alexandru, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
și Tarsită, cu domiciliul actual în Austria, 5026 Salzburg, Ferdinand Raimundstr. 19/12, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Viorele nr. 4, bl. 22, ap. 108, sectorul 4. 133. Aghiorghiesei Costel, născut la 31 august 1952 în localitatea Mitoc, județul Botoșani, România, fiul lui Gheorghe și Aglaia, cu domiciliul actual în Austria, 5026 Salzburg, Ferdinand Raimundstr. 19/12, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Viorele nr. 4, bl. 22, ap. 108, sectorul 4. 134. Ioniță Marinela Cristiana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
str. Albișoara nr. 16, ap. 43. (3.840/2008) 26. Băietrău Ion, fiul lui Iacob (fiul lui Băetrău Filip, născut la 10.11.1921 în localitatea Breanova, raionul Orhei) și Nina, născut la data de 11 septembrie 1983 în localitatea Mitoc, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mitoc, raionul Orhei. (3.766/2008) 27. Bejan Vladimir, fiul lui Bejan Vasile (fiul lui Simion, născut la 18.04.1932 în localitatea Popeștii de Jos, raionul Drochia) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
fiul lui Iacob (fiul lui Băetrău Filip, născut la 10.11.1921 în localitatea Breanova, raionul Orhei) și Nina, născut la data de 11 septembrie 1983 în localitatea Mitoc, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mitoc, raionul Orhei. (3.766/2008) 27. Bejan Vladimir, fiul lui Bejan Vasile (fiul lui Simion, născut la 18.04.1932 în localitatea Popeștii de Jos, raionul Drochia) și Tamara, născut la data de 17 iulie 1985 în localitatea Zgurița, raionul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
1960 în localitatea Lăpușna, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cogălniceanu nr. 61, ap. 1/B. (3.126/2006) 30. Golovițchi Valentina, fiica lui Supelnic Vasile (născut la 9.09.1933 în localitatea Mitoc, raionul Orhei) și Elena, născută la data de 12 mai 1961 în localitatea Pelivan, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 7, bl. 3, ap. 111. (3.907/2008) 31. Gotișan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
Coțușca, aflandu-se la 12 km distanță de sediul Primăriei acestei comune. Localitatea Crasnaleuca se marginește la nord cu râul Prut și cu satul Cotu Miculinți, aflat la 4 km distanță în linie dreaptă; la sud se învecinează cu satul Mitoc la distanță de 12 km; la răsărit cu râul Prut și cu satele Tețcani și Bogdănești de pe malul stâng al râului, precum și cu satul Horia (Curt) de pe malul drept al Prutului, distanță 5 km, iar la vest satul Ghireni, component
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Spalax microphtalmus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), bizamul ("Ondatra zibethica L."), iar dintre carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
din veacul al XIV-lea, fiind precedat de o așezare de veac XIII. Prima atestare documentară a târgului Botoșanilor este realizată de pisania bisericii armene din centrul târgului, aceasta datând din 1350. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt niverașului a fost un
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
în biserica amintită, se află la Muzeul Bucovinei din Suceava și are următoarea inscripție în limba slavonă: "În anul 7000 și 20 (1512( a murit robul lui Dumnezeu, pan Ioan Drăgoiu, pârcălab, luna octombrie 16" La Drăgoiești-Fora, în punctul "La Mitoc", au fost descoperite, în perioada anilor 1850-1880, urmele unei "incinte cu turnuri", care au aparținut unei foste mănăstiri, piatra de aici fiind folosită la ridicarea bisericii din Vornicenii Mari. În apropiere de acest loc, pe "Dealul Fora", un locuitor a
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
Biserica „Cuvioasa Parascheva” (Mitocul Maicilor) din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în anul 1819 de către postelnicul Mihail Pascu, pe locul unor biserici mai vechi cu același hram. Lăcașul de cult este situat în centrul orașului Iași, pe
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
orașului Iași, pe str. Pasajul Trianon nr. 1, în spațiul dintre Bulevardul Independenței și strada Lăpușneanu, lângă fosta reședință domnească a lui Alexandru Ioan Cuza (astăzi Muzeul Unirii din Iași). Ea are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie). Numele de „Mitocul Maicilor” provine de la faptul că în chiliile din jurul bisericii au locuit o perioadă călugărițele mutate de la Mănăstirea Socola, în 1803, la înființarea seminarului teologic. Pe timpul domniei lui Alexandru Moruzi, maicile sunt mutate la Mănăstirea Agapia. Biserica mai este cunoscută și
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
la înființarea seminarului teologic. Pe timpul domniei lui Alexandru Moruzi, maicile sunt mutate la Mănăstirea Agapia. Biserica mai este cunoscută și sub numele de „Biserica lui Cuza” pentru că a făcut parte din curtea palatului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (Mitocul Maicilor) din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În secolul al XVII-lea, târgul Iași avea în partea dinspre nord o mahala ce se numea Muntenimea de Sus
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
În imediata apropiere a bisericii au fost construite două clădiri scunde cu cerdac larg, unde au locuit o perioadă un număr mare de maici. Călugărițele viețuitoare în jurul bisericii, cu metanie la Mănăstirea Văratec din Ținutul Neamțului, au denumit această biserică „Mitocul Maicilor”. Maicile au locuit aici o perioadă scurtă, ele fiind mutate de către domnitorul Alexandru Moruzi (1792, 1802-1806, 1807), printr-un hrisov din 1 septembrie 1803, la Mănăstirea Agapia (din Ținutul Neamțului), iar chiliile au rămas ca metoace în stăpânirea mănăstirilor
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
că chiliile din centrul Iașului nu reprezintă un loc potrivit pentru o mănăstire. În anul 1819, biserica a fost refăcută, din nou, de postelnicul Mihail Pascu. Unii autori susțin că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Biserica Mitocul Maicilor s-ar fi aflat în curtea palatului domnitorului Al.I.Cuza (astăzi „Muzeul Unirii”), căruia i-a slujit drept capelă. Din acest motiv, ea ar mai fi fost cunoscută și sub numele de „biserica lui Cuza”. Cercetătorul Sorin Iftimi
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
Până la secularizarea averilor mănăstirești (decembrie 1863), acest lăcaș de cult s-a aflat în administrarea Mănăstirii Văratec. În perioada 1864-1892 a fost trecut sub administrația orașului Iași, care îi plătea pe preoții slujitori. Prin legea clerului mirean din 1892, Biserica Mitocul Maicilor a revenit în patrimoniul Mitropoliei Moldovei, care a declarat-o de sine stătătoare, având personal permanent de slujire. În 1925, prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Mitocul Maicilor a devenit filială parohială a Bisericii Banu, îndeplinind
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
preoții slujitori. Prin legea clerului mirean din 1892, Biserica Mitocul Maicilor a revenit în patrimoniul Mitropoliei Moldovei, care a declarat-o de sine stătătoare, având personal permanent de slujire. În 1925, prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Mitocul Maicilor a devenit filială parohială a Bisericii Banu, îndeplinind acest rol și în prezent. În chiliile bisericii au locuit maici, elevi seminariști, studenți etc. În jurul bisericii se afla un cimitir. Fiind deteriorat, lăcașul de cult a fost reparat în 1936
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
Petre Semen (din 2001). Se pare că biserica a avut un timp și hramul “Cuviosul Părinte Antonie cel Mare” (17 ianuarie). Pe peretele exterior al absidei altarului a fost amplasată o tăbliță cu următorul text: "„România. Monument de artă. Biserica Mitocul Maicelor. 1792”". În partea de nord-vest a bisericii, lângă gardul împrejmuitor, a fost înălțat Monumentul victimelor regimului comunist, turnat la Arad și amplasat în anul 2010. Biserica Mitocul Maicilor este construită din cărămidă și piatră, în plan treflat, cu acoperișul
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
fost amplasată o tăbliță cu următorul text: "„România. Monument de artă. Biserica Mitocul Maicelor. 1792”". În partea de nord-vest a bisericii, lângă gardul împrejmuitor, a fost înălțat Monumentul victimelor regimului comunist, turnat la Arad și amplasat în anul 2010. Biserica Mitocul Maicilor este construită din cărămidă și piatră, în plan treflat, cu acoperișul în șarpantă. Ornamentația exterioară este bogată și constă în câteva motive decorative minimale, de inspirație neoclasică sau barocă. Intrarea se face printr-un pridvor adăugat pe latura sudică
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
mp. În afară de expoziția permanentă de la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei administrează, de asemenea, următoarele obiective muzeale: Expoziția de bază prezintă piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică, unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
culturi arheologice. Numai la Ricipeni au fost identificate 16 niveluri de locuire. Toporul din piatră cu două fețe este considerat una dintre uneltele cele mai reprezentative ale Paleoliticului inferior românesc. Pe râul Prut sunt găsite numeroase unelte din silex. La Mitoc și la Ciutulești, pe malul râului Răuț, au fost descoperite primele vetre de foc.În peștera Climente II-Dubova a fost găsit un sanctuar în care era depus un schelet uman, în poziție chircită și acoperit cu strat de ocru roșu
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
peștera cu pereți pictați fiind cea de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe unul dintre pereți fiind reprezentate un cal și o felină. Au fost descoperite și podoabe-scoici marine, dinți de animale sălbatice, amulete din piatră și os găsite la Lapoș, Mitoc, Brînzeni, grota Duruitoarea Veche din Duruitoarea și Cosăuți, ce reprezintă mărturii ale unor credințe religioase. La Anina, în Peștera cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia homo sapiens sapiens din Europa, Ion de la Anina, ale
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
la vioară și la pian și avea o bibliotecă impresionantă și posedă o amplă colecție de discuri cu muzica clasică. Mama sa, Victoria Săhleanu (născută Ignătescu), descindea din patru generații succesive de preoți (bunicul lui Victor a fost preot la Mitocul Dragomirnei, lângă Suceava). Victor a crescut alături de fratele Alexandru și sora Melita (copii din prima căsătorie a tatălui său). Copil plin de curiozitate, era filatelist, ‘’se exersă” la pian (între 6 și 16 ani), visa răsfoind atlasele geografice, învață istoria
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]