310 matches
-
Și așa era ude, toate! Ne era teamă să mai facem vreo câțiva pași, ca să nu nimerim în vreo bulboană adâncă, săpată de valurile înfuriate... Doamne, ce noroc pe noi! De pe malul celălalt, doi călăreți, care-și plimbau harmăsarii de la Mitoc, ne-au zărit și ne-au salvat. Ne-au săltat dintr-o mișcare bruscă pe cai și ne-au lăsat pe ulița noastră, aproape de casă. Cât le-am mai mulțumit! Unul dintre ei ne-a zis afirmațiile lui Vergiliu: "Pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în apă". Nu m-au lăsat până nu le-am povestit toată întâmplarea. Paznicul de câmp Pentru ca recolta sătenilor să fie în siguranță, primăria Costișei a angajat câțiva paznici de câmp, distribuiți pe anumite sectoare (Haraiț, Țahanău, Întrepăreie, Hlineț, Șvarac, Mitoc, Topicean, Lan etc.). Avram Olinici, răspundea de ogoarele din "Întrepăreie", unde și noi aveam un hectar. Pământul era deosebit de bun, cernoziom și recoltele obținute nu se lăsau așteptate. Era socotit unul din cele mai roditoare sectoare ale satului. Paznicul era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu satul Iaz (din componența comunei Dornești), la Sud și Sus-Vest separat de râul Suceava de satele Mâneuți și Frătăuții Vechi, satul Costișa se înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
teritoriului administrativ al satului este de peste 2000 ha, din care 1150 în proprietate privată și obștească a locuitorilor din Costișa, circa 300 ha în proprietatea "străinașilor" din localitățile vecine, mai ales din Frătăuții Vechi și peste 600 ha, proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la articolele publicate: D.R. Ioanițescu, Ilie Tabrea, Laur Tomoioagă, dr. Euseb. Hotinceanu, I. Chirumanov, G. Ciupărcă, Șt. Moldovan, P. Jitariu, Mircea Sârbu, dr. Ioan Dumitrescu, I.I. Stoican, M. Cernescu. Deseori articolele apăreau sub nume ca acestea: Artemie Holban, gospodar din Mitocul Dragomirnei, Neculai Dănilă ori Iacob Vagola, tot de acolo; mai mulți locuitori din Câmpulung; un participant din Sirete; mai mulți oameni veniți la târgul de la Câmpulung, Nae Necăjitu, mai mulți vicoveni ori pur și simplu Godacul de la Cernăuți. Pseudonimele, deci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
9/1943) * „La Rîmnicul Vâlcea apare vechea Candela, anul 53-54, 19421943, volum comemorativ (256 pagini) sărbătorind vârsta de 60 de ani împliniți la 1iulie 1942.” (Revista Bucovinei nr.7/1944) * Dr. Silvestru Morariu - Andrievici, fiu de preot născut în comuna Mitocul Dragomirnei la 14 noiembrie 1818, cu numele de botez Samuil. Părintele său s-a chemat Gherasim, iar mama sa Zamfira, fiica preotului Grigorovici din Mitocul Dragomirnei. A făcut studiile la Școala normală din Suceava, iar gimnaziul și teologia la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Revista Bucovinei nr.7/1944) * Dr. Silvestru Morariu - Andrievici, fiu de preot născut în comuna Mitocul Dragomirnei la 14 noiembrie 1818, cu numele de botez Samuil. Părintele său s-a chemat Gherasim, iar mama sa Zamfira, fiica preotului Grigorovici din Mitocul Dragomirnei. A făcut studiile la Școala normală din Suceava, iar gimnaziul și teologia la Cernăuți. După terminarea anului al treilea s-a căsătorit cu Elena, fiica preotesei văduve Cehovschi din Ceahor. În anul 1843 a terminat studiile și la 29
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
către Moldova în județul Botoșani instalându-ne în satul Dungeni. Deoarece se făceau tot mai auzite zvonurile că vor veni americanii și vor elibera Basarabia, familia mea cu fratele mamei Derevenciuc Constantin și bunicul Bobutac, ne-am mutat cu toții la Mitoc pe malul Prutului pentru a fi mai aproape de “casă” (18 km), atunci când vor veni americanii. Tot așteptându-i pe aceștia, tata a fost reclamat că face propagandă în acest sens și fără a fi judecat a făcut 6 luni de
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
km), atunci când vor veni americanii. Tot așteptându-i pe aceștia, tata a fost reclamat că face propagandă în acest sens și fără a fi judecat a făcut 6 luni de pușcărie. Reclamantul a fost, de fapt, directorul școlii din satul Mitoc care nu este altul decât tatăl fostului ministru de apărare din anii 90 Victor Babiuc, cu care în acea vreme ne jucam în curtea școlii împreună cu fratele său mai mare. Dacă americanii nu mai veneau au început întovărășirile, uvertura colectivizării
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
nu este altul decât tatăl fostului ministru de apărare din anii 90 Victor Babiuc, cu care în acea vreme ne jucam în curtea școlii împreună cu fratele său mai mare. Dacă americanii nu mai veneau au început întovărășirile, uvertura colectivizării. La Mitoc ca și la Gheorghe Lazăr am fost primiți cu căldură de localnici, am primit cu titlu gratuit o casă de locuit cu dependințe și grădină mare din partea familiei Caprosu Ion, nume de care ulterior, peste ani, ne-am apropiat regăsindu
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
de cununie și de botez al fiului meu Adrian. În toamna anului 1949 am început școala primară unde am frecventat până în clasa a treia. În primăvara anului 1952, din motive lesne de înțeles colectivizarea și comunismul familia mea a părăsit Mitoc-ul îndreptându-ne spre Iași unde, într-o locuință submodestă, am trăit până în vara anului 1960. Între timp, am terminat 11 clase la Liceul Costache Negruzzi. În această perioadă părinții mei au lucrat în diferite locuri, mama la o țesătorie
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
meu s-a stins din viață, deasemenea și soția mea, răpusă de timpuriu de o boală necruțătoare. Pentru a avea aproape pe cei care în viață m-au crescut și educat bine, am adus osemintele bunicului Bobutac Costache decedat la Mitoc în 1952 și a tatălui meu Nicolaie decedat la Iași în 1990, aici în cavoul familiei la Onești, unde odihnește de veci și soția, mama copiilor. Acum, ajuns la vârsta când scriu aceste rânduri sunt stăpânit de un puternic sentiment
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
dimpotrivă, caricaturale); dar faptele rămân fapte. Mai modestă, o știre din județul Ialomița denunța trei tone de pește mort la Jilavele. Cauza invocată? În ambele cazuri, proliferarea fără măsură a algelor, care consumă noaptea oxigenul din apă. Tot atunci, la Mitocul Dragomirnei, În acumularea ce aprovizionează cu apă Suceava, proliferau algele. De la sud la nord, aceeași cauză. Iar dacă nu le-aș fi văzut eu Însumi În sticla cu apă uitată câteva zile pe pervazul geamului Într’un institut din București
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
le-au fost închinate documentate monografii. A manifestat pasiune și dragoste duhovnicească în reconsiderarea valorilor arhitectonice și înfrumusețarea bisericilor ieșene, din care amintim: Sfântul Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi, Golia, Albă, Curelari, Vovidenia, Galata, Frumoasa, Bărboi, Sf. Sava, Ioan Botezătorul, Banu, Mitocul Maicilor, Sf. Haralambie, Buna Vestire, Sf. 40 de Mucenici, Podgoria Copou, Sf. Andrei, Sf. Dimitrie Balș, Sf. Constantin și Elena și Sf. Treime. A susținut opera editorială a Bisericii Ortodoxe Române și a publicat lucrări personale: Mitropolitul Iacob Putneanul, făclier
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu bunurile evreiești intrate în patrimoniul statului, din județul Dorohoi: în total au fost preluate 1328 ha. Au fost expropriate 50 ha de la Saul Swartgartz din Adășeni, 19 ha în Drăgușeni au fost date lui Gh.Gheorghiu; 310 ha în Mitoc de la Leon și Carol Fischer, au fost date lui Iordache; au mai fost preluate 320 ha în Ibănești de la Fox Lipovici și alte 18 mici proprietăți evreiești din Sânești, Mihăileni, Văculești, Suharău, Hudești, Mileanca, Rădăuți, Șendriceni. La 8 octombrie 1940
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nedreptățit, care a plătit cu prețul vieții libertatea de spirit și atitudinea sa umanitară, conformă cu etica profesiunii sale hipocratice. S-a născut în ziua de 10 noiembrie 1893, în comuna Știubeieni, județul Botoșani. A urmat școala primară în comuna Mitoc, județul Botoșani și un an la gimnaziul din orașul Dorohoi. Ca bursier a urmat opt clase la Seminarul Veniamin Costache din Iași, pe care l-a absolvit în 1915. După echivalarea diplomei de la seminar cu cea de la liceul clasic-modern, a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
era puternic atâta timp cât atingea pământul natal.” La Iași basarabenii și bucovinenii formau un procent Însemnat din populația orașului. Sărbătorile de peste an aduceau grupuri numeroase la biserica Frumoasa - paroh Pr. Leonida Sava (jud. Lăpușna), biserica Albăparoh Pr. Grigore Năvroteanu (jud. Orhei), Mitocul Maicilor - Pr. Mircea Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str. Ștefan cel Mare - Pr. Loghin Țurcanu (jud. Bălți). Casa pr. Sava devenise sală de concerte. Aici, zeci de ani, vocile basarabenilor și pianul care a aparținut compozitorului Alex Cristea reuneau foști
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
alți refugiați În țară. În memoria sa Instituții de Cultură au ridicat monumente În Basarabia, la Zaim și Chișinău, au organizat adunări omagiale și reuniuni În care s a subliniat actualitatea poetului. La Iași Ginta Latină a evocat la Biserica Mitocul Maicelor personalitatea luptătorului pentru românitatea Basarabiei iar În anul 1991 Împreună cu Filiala Ginta Latină din Chișinău a fost ridicată o troiță În parcul Catedralei Mitropolitane În locul Stelei funerare așezată În anul 1923 și distrusă de autoritățile de ocupație. Refăcută și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au păstrat și s-au dezvoltat În localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia În sec. XVII-XVIII În urma reformelor religioase introduse de Patriarhul Nifon al Moscovei. Ei Își păstrează credința de rit vechi În satele Mitocul Drogomirnei unde au venit În anul 1774 și În Satul Climănți (din 1777). În Întreaga Bucovina sunt 8 obștii de ruși lipoveni. Germanii au populat peste 22 sate și toate orașele din Bucovina. La Începutul celui de al doilea război
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la troița noastră din fața Sălii Sporturilor din Iași unde au păstrat un moment de reculegere și au depus o coroană de flori la statuia lui Al. I. Cuza din Piața Unirii. 24.II a) Parastas pentru eroii neamului, la biserica Mitocul Maicilor din Iași. b) La Anticariatul din strada Lăpușneanu a avut loc lansarea volumului „Educația noastră cea de toate zilele” autori: Dorina Mărgineanțu, Ion Drăgan, Pavel Petroman (Timișoara). 1.III Spectacol la Căminul de bătrâni din Str. Codrescu, PANGRAN și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
grup de elevi basarabeni care studiază la Iași. Acțiunile au fost coordonate de Prof. Oțel Ecaterina. Despre semnificația zilei Mărțișorului a vorbit doamna Cecilia Oiescu. 5.III Aceleași spectacole la Tehnoton. 27.III Parastas În memoria luptătorilor unioniști la Biserica Mitocul Maicilor. 28.IV Filiala din Sângeorz - Bistrița Năsăud având ca președinte pe D-l profesor V. Mute și sub coordonarea D nei profesor Maria Diaconu s-a organizat un transport cu ajutoare În cărți și Îmbrăcăminte destinate elevilor școlilor din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Puternicii nobili glumind, au dat comanda să se înalțe înapoi la credinciosul și minunatul sfînt Zoei să-și doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo, cetatea geților. Baico trebuie să mergi fuga la Sfîntul pentru un adăpost a cenușii tale în mitocul cetății”. Pirostriile menționate pe tăblițe sînt în fapt acele care solare pe care se in-cinerau trupurile decedatului iar cenușa era luată de neamul său și păstrată în urnă. Pentru memoria strămoșilor este foarte importantă precizarea că obiceiul incineră- rii se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spre comerț o întâlnim câteva secole mai tarziu, la 19 august 1926, cănd Leizer Barat, unul din numeroșii negustori evrei, își înscrie firma de comerț cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
JUDEȚUL BOTOȘANI cu reședința în municipiul BOTOȘANI A. ORĂ��E: ───────── I. BOTOȘANI (municipiu) ÎI. DOROHOI B. COMUNE: ────────── 1. Adaseni │47. Manoleasa 2. Albești │48. Mihaileni 3. Avrameni │49. Mihalaseni 4. Baluseni │50. Mileanca 5. Blindesti │51. Miorcani 6. Borzesti │52. Mitoc 7. Braesti │53. Mînăstirea Doamnei 8. Broscauti │54. Minastireni 9. Bucecea │55. Movila Ruptă 10. Călărași │56. Nicseni 11. Cîndești │57. Nicolae Bălcescu 12. Concesti │58. Oneaga 13. Copalau │59. Oroftiana 14. Cordareni │60. Păltiniș 15. Corlateni │61. Poiana 16
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]