6,924 matches
-
să ajung la Cariera Boulbon, la Lever de soleil al lui Bartabas. Acolo unde, acum exact zece ani, Danaidele lui Purcărete și-au spus istoria. Povestea este specială în sine, inedită și, evident, de neuitat. Sculatul, plecatul, luna, vîntul, cloșarii, mizeria din oraș, frigul încă al nopții, călătoria pînă acolo, ascensiunea în liniște, vorbitul în șoaptă. În arenă, tot noapte și tot liniște. Odată ochiul obișnuit cu întunericul poate să intuiască siluetele. Un om și un cal. Bartabas și calul lui
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
ochi albaștri". Nu știu în ce măsură un astfel de apel poate fi urmat. Nu știu cât de profund sunt modificați cei trecuți prin experiența "simpozioanelor" cu ofițerii de Securitate. știu, însă, că decât să se lase torturați în continuare de dosarele pline de mizerii, dușul rece, chiar înghețat, al ieșirii la suprafață e preferabil. Cu cât vom ști mai multe detalii despre metodele de lucru ale Securității - și ele trebuie aflate de la cei care le-au trăit pe propria piele, nu din savante tratate
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
însă dacă patru milioane de semeni dragi nouă și-ar da sfârșitul, distruși de un virus aviar mutant, alte patru milioane ar părăsi țara, nemaisuferind modificarea climei, încă patru s-ar duce datorită scăderii natalității, iar alte patru din pură mizerie posttranzițională, cărora li s-ar adăuga iar patru milioane plecați să muncească prin străinătăți, în patrie n-ar mai rămâne nimeni, cu excepția celor din închisori sau detenție preventivă. Asta către anii 2020-2030. Cei vârstnici se bucură că nu vor prinde
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
peste ani, cronicarul ei s-o altoiască, să-i exhibe putreziciunea burgheză. Și un îndreptar de lume literară, încheiat la Capșa, la o masă. Capșa dintotdeauna, titrată în glumă subțire și-n aer tare. Călcată de "frați întru vis și mizerie". Și păstrînd "amintiri - cînd vesele - cînd triste...". Ca și viața numitului Stan (nu importă care...). Iscălită de Isac Peltz.
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
că-i plac animalele, de ce nu și-a luat un pechinez în locul dogului german? Asta da, perfidie. Din cauza asta, eu nu sînt doar perversă, ci și fascistă!" în opoziție cu Crohmălniceanu și compania "realist-socialiștilor", prozatoarea evocă la un mod tușant "mizeria sordidă a acestor intelectuali care au preferat să renunțe la scris decît să scrie la comandă. Mizeria care nu se aude, nu atrage atenția asupra ei, mizeria vieții minate de foame, de boală, de singurătate, uneori de bătrînețe, mereu de
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Din cauza asta, eu nu sînt doar perversă, ci și fascistă!" în opoziție cu Crohmălniceanu și compania "realist-socialiștilor", prozatoarea evocă la un mod tușant "mizeria sordidă a acestor intelectuali care au preferat să renunțe la scris decît să scrie la comandă. Mizeria care nu se aude, nu atrage atenția asupra ei, mizeria vieții minate de foame, de boală, de singurătate, uneori de bătrînețe, mereu de teamă și de disperare". "Mizerie", să recunoaștem, încă insuficient cercetată, insuficient conștientizată la treapta unei istorii literare
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
în opoziție cu Crohmălniceanu și compania "realist-socialiștilor", prozatoarea evocă la un mod tușant "mizeria sordidă a acestor intelectuali care au preferat să renunțe la scris decît să scrie la comandă. Mizeria care nu se aude, nu atrage atenția asupra ei, mizeria vieții minate de foame, de boală, de singurătate, uneori de bătrînețe, mereu de teamă și de disperare". "Mizerie", să recunoaștem, încă insuficient cercetată, insuficient conștientizată la treapta unei istorii literare în care petele albe alternează cu complezența circumstanțelor atenuante pentru
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
care au preferat să renunțe la scris decît să scrie la comandă. Mizeria care nu se aude, nu atrage atenția asupra ei, mizeria vieții minate de foame, de boală, de singurătate, uneori de bătrînețe, mereu de teamă și de disperare". "Mizerie", să recunoaștem, încă insuficient cercetată, insuficient conștientizată la treapta unei istorii literare în care petele albe alternează cu complezența circumstanțelor atenuante pentru indenegabilii vinovați... Odată cu scrierile Lenei Constante și Oanei Orlea (născută Cantacuzino), luăm cunoștință de "experiența carcerală" a scriitorului
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
realizat de Editura Polirom: C. Rogozanu scrie despre cartea lui Vasile Ernu, apărută la Polirom, iar Doris Mironescu despre romanul lui Richard Wagner, apărut la Polirom. Scriu de bine sau de rău cei doi cronicari? Întrebarea, din păcate, e retorică. Mizerii În revista focșăneană Saeculum, se continuă publicarea unor fragmente din jurnalul intim al lui Eugen Barbu din anii '70, fără să se indice sursa. Chiar dacă este autentic, jurnalul nu conține decît niște mizerii, care astăzi s-ar numi turnătorii. Toți
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
doi cronicari? Întrebarea, din păcate, e retorică. Mizerii În revista focșăneană Saeculum, se continuă publicarea unor fragmente din jurnalul intim al lui Eugen Barbu din anii '70, fără să se indice sursa. Chiar dacă este autentic, jurnalul nu conține decît niște mizerii, care astăzi s-ar numi turnătorii. Toți scriitorii, apropiați maestrului sau dușmani ai lui, sînt securiști, imorali, netalentați, bețivi, afemeiați. Singurul impecabil moral este autorul jurnalului. Nicio idee, nicio imagine plastică, niciun portret, nicio descriere. Eugen Barbu plătește polițe. Unele
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
pe ei, scutiți să ne mai asculte și să ne mai înregistreze! După 30 de ani de la însemnările patronului revistei Săptămîna (și după 20 de la unele precizări și adaosuri), jurnalul din revista Saeculum nu produce decît niște triste și infinite mizerii. Locul într-o istorie a literaturii al autorului Groapei este asigurat: în capitolul pe care Eugen Barbu însuși l-ar fi intitulat (vezi Istoria polemică) Niște soldați. Nu de la Ministerul Forțelor Armate, ci de la Departamentul Securității Statului.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
domnului Președinte Traian Băsescu la Institutul "Martin Nasta". Cine l-o fi pus, încă nerefăcut complet după spitalizarea de la Viena? Putea face un șoc și să rămânem fără președinte, fiindcă iacă ce spune domnia sa despre spital: -E o stare de mizerie care, dacă ar fi într-o școală, aceasta n-ar fi autorizată... Și mie mi se pare că președintele a vorbit în hieroglife și metafore și de aceea, domnul ministru al sănătății ne lămurește ca pe niște telespectatori tâmpiți, cum
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca un echivalent al infernului:, "lanțurile de fier" ale robiei rusești, uciderea oricărui gând (prin cenzură și oprimarea manifestărilor naționale), instalarea deplină a întunericului. Tablourile mizeriei se succed ilustrativ. La Chișinău, înfățișat ca "un mare centru militar", are Nicolae Iorga imaginea cea mai cutremurătoare a stăpânirii rusești: "Toată zarea e prinsă de mulțimea mișcătoare, străbătută de fiorul baionetelor. și această oaste, acești Muscali, cum li se
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
de kaki verziu, lucios; merg mândru, zvârlind din cale pe oricine" etc. etc. Observația martorului e pătrunzătoare, paleta pictorului pune culori păstoase, prozatorul are sagacitate în trăsăturile experte de portrete derulate într-o rapidă succesiune. Nu-i scapă prozatorului suferințele, mizeria, moravurile, amprenta deprimantă a rusificării. La Chișinău, în 1905, "totul e ca la Petersburg și Moscova"(p. 126). Tribunalul, palatul guvernului, școlile sunt "clădiri publice mărețe", care înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
lucru care putea fi îndeplinit cu brio. S-a încheiat turul, iar Iașiul abia și-a dublat zestrea de puncte, confirmând că o prinde excelent rolul de Cenușăreasa, pe care doar un prinț ar mai fi putut-o scoate din mizerie. Când președintele clubului, Florin Prunea, a anunțat că va pune destinul echipei în mâinile lui Nicolo Napoli, probabil că mulți dintre noi au fost sceptici. De ce? Italianul părea genul de antrenor care promite că face ceva și te lasă când
Grazie, Napoli! [Corola-blog/BlogPost/94606_a_95898]
-
Traian Ștef Trecere clandestina Nu mi s-a arătat de mult Poate vrea să-mi spună că îndoielile mele Din aceste zile neputințele uituceala Au un loc de trecere Să nu mă dau cu capul de pereți că limită Mizeriei nu este periferia nici a bucuriei Sufletul luminat de fulger Parcă ar vrea să-mi spună Dar acestea sînt vorbele mele care vor Sa inteleaga tăcerile lui Și deodată se arătă lîngă părul mare sîntamaresc Cam răscolit de drum cu
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
Ioan Lascu Motto: E meglio sedere che camminare, Giacere che sedere, dormire che vegliare e la morte e meglio di tutto. (Dante) 1. Încântarea cu durerea, miracolul cu mizeria - a te înălța la un punct al cerului pentru a stropi pământul cu sângele amar și fierbinte al grozavelor făpturi văzute în vis. 2. A mea e luna și cerul simplu, albastru și simplu. ( Da´ de unde, domnilor, ele n-au
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
pot rămâne multă vreme treaz teroarea obișnuinței Obișnuința ocupă și apoi inoculează Imperativele letale. Graba e o reacțiune a mea: vreau Să răspund imediat. Mă umple o trepidație sterilă. Aceasta E forma nebuniei mele. Un bou încălțat prin odăi: simt mizeria pe copite Praf, nisip, pe alocuri pete umede calendar, martie, 99 Joi până târziu brambura prin alcooluri Vineri după-amiază bezmetic prin alcooluri Sâmbătă ore multe histeric prin alcooluri Azi până-n prânz umflat de alcooluri Mâine și-n toate zilele nu
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
tatălui meu, Vladimir Streinu. Ileana Iordache-Streinu O, de-am putea... Doamne, când va fi lumină-afară! Ploaia zuruie prelung si doare, Pe sub ochii lumii fără zare Lacrimile albii își săpară. De la soare așteptăm, în ploae, Un alint melodios de șaluri, Din mizeria fiertelor gunoae -Să se'nvoalte clare idealuri. Ce e'n noi decât un lut de țintirim? Unde - gând și unde - tină? Ca ferești prin care să privim Nici o clipă n'avem de lumină. O, de-am putea ca trupul, în
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
două lucruri în viața mea pe care le credeam curate și le iubeam nebunește, cu nebunia unuia care și-a dorit, dar nu a reușit el însuși să fie curat... Unul dintre ele mi-a arătat o fațetă de o mizerie inimaginabilă. Încotro, Doamne? Care e următorul meu loc pe lumea asta? Cum voi putea trăi departe de tot ce mai am pur, neîntinat? Știind că Diavolul se va întinde să agațe și asta. Nu ai o lume în care să
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/6258_a_7583]
-
concepută în arhitectura meticulos-grandioasă tipică imperiului austro-ungar. Mariana avu un mic fior de mîndrie rănită - venise la un castel sau conac despre care știa că-i cu totul altceva; un lagăr, o pușcărie... Mariana Nădăban, un fir de nisip în mizeria acestui univers al morții, descindea în Treiskirchen, cerîndu-și fără să știe dreptul la propria moarte în acel miez de noiembrie din anul 1987. Tot fără să știe și fără vorbe ea se ruga ca Dumnezeu să se îndure de noi
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și își petrecuse toată tinerețea prin temnițe, sub regim de exterminare, din care cauza pierduse peste jumătate din greutatea să corporală. Norocul lui că avusese de unde. Supraviețuise printr-un miracol și trăise apoi sub strictă supraveghere a „organelor“, îngropat în mizerie și-n uitare. Până la aparrfia sa publică, mai marii zilei nu avuseseră prea multe motive de îngrijorare. Cei de dinaintea lui, unii reveniți în țara de peste mări și țări, fuseseră fie santajafi, fie intimidați, fie cumpărați. Seniorul se dovedise de neclintit
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
înalte cercuri ale politicii si-ale economiei lumii libere? Cine altcineva, decât cei care au intrat în războiul eel mare, pretextând salvarea Poloniei, dar lasind apoi Polonia, ca și România, ca și multe alte țări, la discreția unor descreierați. În mizerie Și-n năpasta comunistă. Fără să clintească un fir de păi pentm a le sări în ajutor. Ba dimpotrivă, intrând în cârdășie cu cei care ne stăteau cu bocancii pe grumaz și cladin-du-si nemsinata lor bunăstare prin vânzarea și abandonarea
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
slujbele, transformate în obligații de rutină, de către preoți din ce în ce mai plictisiți și mai preocupați de cele lumești) au îndepărtat enoriașii de adevăratele valori ale spiritualității ortodoxe. Lipsită de suportul spiritual, societatea românească a tranziției se scufundă tot mai adînc într-o mizerie materială și morală (munții de gunoaie care riscă să ne sufoce, corupția generalizată, tîlhăriile la drumul mare, prostituția, chipul și formele Nicoletei Luciu intens mediatizate, emisiunile de divertisment tip „Vacanța Mare” și filmele ultraviolente au devenit actele de identitate ale
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
și orbirii arătate de pesedei. Mare prost trebuie să fii să ignori avertismentele Occidentului, bazându-te doar pe șmecheria tradițională și pe experiența limitată a coruperii sau a “împrietenirii” cu unii funcționari de la Bruxelles ori din alte capitale europene. Dincolo de mizeria morală a unora dintre ei (vezi cazul Matser), regulile și instituțiile funcționează în cele din urmă. Să te consideri cu sacii în căruță și, simultan, să te îneci la mal, e, în sine, o performanță. N-am, însă, nici o bucurie
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]