214 matches
-
va fi mai ușor să învățăm o limbă romanică (franceza, italiana, spaniola etc.Ă. 4. Motivația actuală pentru memorare, interesul pentru materialul de memorat, atitudinea optimistă pentru acțiunea de memorare, voința de a atinge scopul amplifică substanțial capacitatea de performanță mnezică. 5. Tensiunea afectivă a subiectului aflat în situația de memorare, scăderea tonusului afectiv, lipsa de interes, plictiseala, pot reduce semnificativ eficiența memorării după cum emotivitatea crescută, anxietatea, agitația o pot frâna sau bloca. 6. Vârsta subiectului înaintarea în vârsta scade în
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
învățătorul trebuie să conducă elevii spre însușirea cunoștințelor teoretice generalizatoare precum regula, principiul de rezolvare al problemei respective. Nerealizarea unei legături interne, de continuitate între acțiunea practică și reflecția teoretică asupra regulii de a efectua rațional acțiunea, generează două evenimente mnezice izolate, care își rămân exterioare ducând la o învățare mecanică din partea elevilor. „Sincronizarea acestor două elemente duce în plan didactic la realizarea unor efecte pozitive: așezarea matematicii pe temeiul gândirii logice; scurtarea termenelor învățării; eliberarea unor rezerve de timp pentru
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
memoriei, în special una dintre cele trei benzi nivel existente sau o combinație între acestea: banda de bază (nivel 1) bogată în structuri + detalii în descrieri, în strategii aplicate, cu specificitate experiențială cunoscută ; banda intermediară (nivel 2) - în care liniile mnezice sunt activate repetitiv pentru a crea corespondențe între structură și funcții; banda de nivel înalt (nivel 3) în care apar, e drept mai rar și mai puțin repetitiv obiective noi, strategii comparative complexe, construcții inovative, competențe transversale (Minsky, 1998). d
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
neurofiziologice, roluri importante, atestate experimental, s-au dovedit a avea: funcționalitatea substratului morfofuncțional, definită prin: capacitatea de engramare a neuronului (stabilită pentru experiențe ce transcend o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale, în elaborarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale, în elaborarea și fixarea comportamentelor învățate; cortexul implicat în programarea activităților, în reglarea, selectarea, control inhibarea proceselor psihologice, în conduitele de răspuns mnezic, motor, cognitiv, imaginativ, emoțional și decizional; capetele corticale ale analizatorilor situate în neocortex, ariile senzoriale, cu funcții în prelucrarea și stocarea informațiilor referitoare la mediul ambiant, extern,. în sintezele informaționale realizat de funcțiile mentale ; calitatea și dimensiunile potențialului relativ asimetric
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
procesarea și elaborarea informațiilor în echilibrul unor stări afectogene ce declanșează sau însoțesc învățarea la diferite discipline de învățământ (Neacșu, 1990, pp. 27-35) ; calitatea modificărilor electrofiziologice, diferențele de biochimism (vezi neurotransmițătorii), dinamica și reversibilitatea mecanismelor fizico-chimice, cu rol în fixarea mnezică de scurtă durată și, prin modificări structurale, în fixarea mnezică de lungă durată ; calitatea modificărilor sinaptice, modificările moleculare în neuronii model implicați în activitatea reverberatorie (teoria sinaptică interneuronală reverberatoare sau a rețelelor reverberante), modificările din organizarea glială, responsabile pentru transferul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
declanșează sau însoțesc învățarea la diferite discipline de învățământ (Neacșu, 1990, pp. 27-35) ; calitatea modificărilor electrofiziologice, diferențele de biochimism (vezi neurotransmițătorii), dinamica și reversibilitatea mecanismelor fizico-chimice, cu rol în fixarea mnezică de scurtă durată și, prin modificări structurale, în fixarea mnezică de lungă durată ; calitatea modificărilor sinaptice, modificările moleculare în neuronii model implicați în activitatea reverberatorie (teoria sinaptică interneuronală reverberatoare sau a rețelelor reverberante), modificările din organizarea glială, responsabile pentru transferul de ARN în neuroni, de transferul învățării sau de barajul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de învățat, deoarece ritmul prea alert nu poate fi urmărit, iar cel prea lent duce la dispersarea atenției. Fixarea sau repetarea necesită un ritm mai rapid decât cel necesar prezentării inițiale a respectivului conținut. II.1.6. Memorarea și procesele mnezice de învățare Din literatură se cunoaște că învățarea prin memorare permite reținerea a 10% din ce este citit, 20% din ce este auzit, 30% din ce este văzut, 50% din ce este văzut și auzit simultan și circa 90% din
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mai face un experiment de punere în evidență a dependenței forței electromagnetice de unghiul dintre direcția conductorului și cea a câmpului magnetic, fără a obține dependența exactă, dependența în sinus fiind acceptată ca rezultând din măsurători mai precise. Urmează procese mnezice de întipărire, păstrarea și reactualizarea informației, ce permit utilizarea acestor cunoștințe la aplicații în rezolvarea problemelor, sau la explicarea altor fenomene. Procesul de învățare nu poate fi disociat de cel de predare, încât și structurile informaționale pe care și le
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cel mai redus „bagaj” de instincte și care totuși, într-o perioada de dezvoltare îndelungată, reușește să depășească net toate celelalte specii tocmai datorită marii sale capacități de a învăța. Învățarea este, în esență, o asimilare activă de informație (retenție mnezică) însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi;este deci o activitate care duce la achiziții relativ stabile în sfera comportamentală. Învățarea are o latură informațională și una operațională (formativă); se aplică oricărei forme de activitate, inclusiv cea motorie (a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
memorie sunt indispensabile ca bază de plecare în diversificarea și aprofundarea procesului de învățare, dar, în nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): • pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
psihică și biologică sunt neliniare, înregistrând diferențe transversal și vertical. Diferențele sunt consecința terenului biologic individual, solicitărilor și experiențelor de viață personale. Așadar, se înregistrează diferențe interindividuale și la același individ de-a lungul vieții privind evoluția și degradarea proceselor mnezice, cognitive, potențialul de sănătate ș.a. Suntem rezultatul trinomului ereditate, mediu, educație. Îmbătrânirea diferă de la individ la individ, de la o arie geografică la alta, fiind multifactorial determinată, astfel că acest înainte/după 60 de ani are mai mult un scop didactic
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu amintiri traumatice rămîn "blocate" în inconștient și somatizate în simptome isterice și în reprezentări. Scopul sugestiilor și manipulărilor verbale și fizice (mîinile puse pe fruntea pacientului) ale terapiilor catartice este acela de a favoriza descărcarea emoțională a acestor urme mnezice și a imaginilor relaționate pentru a putea, într-un al doilea timp, să favorizeze rememorarea și lucrul prin limbaj asupra a ceea ce a generat traumatismele și a condus la răul psihic. Psihodrama și narcoanaliza (prin mijloace medicamentoase), ca și raportarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
atrage atenția către așteptările cu care cititorii prelucrează narațiunea. În consecință, am inversat ordinea în care am prezentat cele trei nivele fabula, povestirea textul în condițiile anterioare. Prin intermediul textului cititorul are acces la povestire, a cărei fabulă este o urmă mnezică ce rămîne cu cititorul după terminarea lecturii. "Remarcile și sursele" de la sfîrșitul fiecărui capitol sînt o noutate absolută în această ediție. 1997 Introducere Naratologia este teoria narațiunilor, a textelor narative, a imaginilor, a spectacolelor, a evenimentelor; constructe culturale care "spun
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cont de faptul că una dintre calitățile bunului mincinos este a avea o foarte bună memorie. Altfel i s-ar putea întîmpla precum în cazul lui Huckleberry Finn să-și uite propriile sale minciuni. Activarea acestei speciale puteri de fixare mnezică a fost favorizată dintotdeauna de existența a două canale complementare: • canalul obscurului "inconștient colectiv" postulat de Carl Jung, care face de exemplu ca inocenta față a copilului mic să fie suficient de mobilă pentru a exprime, adesea, informații false; în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
convingător, și să manifeste emoția pe care să o comunice partenerului său și publicului totodată. Arta sa rezidă în capacitatea de a retrăi afectele trecute sau de a și le rememora pe cele observate la alții, de a regăsi urmele mnezice pe care le-au depus în el. Această emoție este controlată căci este legată de afecte vechi, al căror caracter dureros s-a șters cu timpul. "O persoană care, în viața reală, este în plin centrul unei drame afective sfâșietoare
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
invers, credeau că ascultă caseta pentru îmbunătățirea imaginii de sine, în realitate ascultând-o pe cea pentru îmbunătățirea memoriei). După cinci săptămâni de ascultare, rezultatele au demonstrat că nu a existat nici o îmbunătățire a stimei de sine sau a abilităților mnezice. La cealaltă jumătate a subiecților, care ascultau casetele cunoscând corect eticheta lor, s-au obținut îmbunătățiri în ambele sensuri, însă nesusținute. Subiecții din ambele categorii au fost tentați, chiar încântați să creadă că astfel de îmbunătățiri s-au obținut datorită
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
frecvente în limbajul subiectului". Cuvintele cele mai frecvente din limbaj sunt recunoscute cel mai repede în prezentarea tahistoscopică, ca și cum schema perceptivă care permite recunoașterea ar fi mai disponibilă atunci când este folosită mai des; această ipoteză subliniază întrepătrunderea proceselor perceptive și mnezice. Iată următorul experiment realizat de J.Hall în 1954 care confirmă această ipoteză: Patru grupe de subiecți au de învățat câte o listă de 20 de cuvinte formate din 7 litere fiecare. Listele nu sunt identice: prima este compusă din
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
memoriei de scurtă durată și cea de lungă durată. Unii bolnavi păstrează o amintire clară a trecutului lor îndepărtat dar nu au nici o urmă a evenimentelor petrecute în minute precedente. Psihologii lucrând împreună cu psihiatrii pot preciza natura și importanța tulburărilor mnezice ale unui bolnav realizând aceasta folosind teste ale căror modalități de aplicare sunt bine precizate și sunt raportate la rezultate obținute de subiecți normali. 4.2. Memoria de scurtă, de medie și de lungă durată Un model puțin diferit utilizează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
inițial, imediat după prezentarea ei. În felul acesta s-a demonstrat capacitatea memoriei vizuale de a păstra un mare volum de informație așa cum aceasta a fost prezentată. Pentru a determina și durata memoriei vizuale el a întârziat declanșarea sunetului; urma mnezică se șterge după 300 milisec. Pentru ca memoria senzorială să-și îndeplinească funcția esențială este necesar să îndeplinească anumite cerințe: • starea informației să fie într-o formă veridică, pentru a reflecta cu exactitate ceea ce se întâmplă la nivelul receptorilor senzoriali; • să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
proceselor intelective, la maturitate vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în diverse etape ontogenetice, a cunoscut în ultimii ani o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar cealaltă rămâne performantă și în continuare. Mai apoi, abilitatea mnezică în ceea ce privește informația verbală atinge apogeul între 50 și 60 de ani (Schaie et al., apud Lefrançois, 1996). Memoria primară (pe termenscurt) înregistrează deteriorări evidente, comparativ cu memoria secundară (pe termen lung), care este mai puțin expusă la patina corozivă a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proceselor intelective, la maturitate vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în diverse etape ontogenetice, a cunoscut în ultimii ani o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar cealaltă rămâne performantă și în continuare. Mai apoi, abilitatea mnezică în ceea ce privește informația verbală atinge apogeul între 50 și 60 de ani (Schaie et al., apud Lefrançois, 1996). Memoria primară (pe termenscurt) înregistrează deteriorări evidente, comparativ cu memoria secundară (pe termen lung), care este mai puțin expusă la patina corozivă a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o premisă, condiție pe care se sprijină învățarea, ci un scop al învățării, un obiectiv care trebuie realizat cât mai bine. „Memoria nu poate fi disociată de operațiile de gândire, de dezvoltare a inteligenței. Pe măsură ce operațiile logice se cristalizează, codul mnezic se apropie de exigențele gândirii” apreciază P. Popescu - Neveanu. Activitatea de învățare oferă micului școlar un nou status - rol (cel de elev) ceea ce provoacă restructurări importante în planul proceselor și fenomenelor psihice cu rol reglator și stimulativ în învățare. Având
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]