389 matches
-
cu succes” a colectivizării întregii agriculturi din comună. În zonă, doar tatăl său și unchiul Stoica care mai mult stătea ascuns pe la vie decât acasă, nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși. Dar să-l ia odată, dă-l Doamne de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
tot avutul moștenit. Mulți hulesc „bogătașul”. Acesta este însă bogat pentru că muncește spre a da altora posibilitatea de a muncii. Asta aduce într-adevăr un plus de bogăție care trebuie investit în noi locuri de muncă. Posedând fabrici, magazine sau moșii ca Nana nu înseamnă practic că ai bani de buzunar din belșug. Adevăratul milionar este muncitor. El nu are concediu nici 8 ore de muncă normate. Zi și noapte, 365 zile pe an este preocupat cum să poată plătii salariile
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
comic. Pentru mine creația era un act absolut discret, unic, singular! Nu putem să fim nici Ilf și nici Petrov... - Dacă ne vom implica cu toții, și vom tot discuta în contradictoriu, vom fi ca niște moașe care nu știu să moșească un copil și care... va muri sub ochii noștri!”. Cred că asta am spus, oripilat de ideea de a scrie cu cineva, la comun, o piesă de teatru. - Atunci scrie tu piesa, deșteptule!, s-a rățoit un student dintr-un
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
fi lăsat? Că-s toate cu rostu lor: unele râle de trăznet, altele de foc, altele de gadini, de șerpi, de pureci, de mână, de dială... Ahăia ce șciu iei? Că noi ase le-am pomenit din bătrâni și din moși strămoși! Și să țâni minte de la minie că aheștea-s mai rele că hele bisericești. Că pe hele din călindari dacă nu le țâni îi cu păcat, și te spovedi și te cumineci și ți să iartă. Da dint-aheștea nu te
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
îi scrie Moșului ce își doresc, de anul acesta formatul este unul nou. Copiii au fost sfătuiți să scrie în scrisoarea către Moș ce fapte bune au făcut. „Ei sunt copii normali ca și dorințe, chiar dacă starea lor este gravă. Moșii fie se simt prost, pentru că nu au bani să cumpere tablete, telefoane, fie nu cumpără, și asta recomandăm noi tuturor, să nu cumpere dacă sunt lucruri aberante, pentru că nu e corect față de ceilalți copiii și nu e nici educativ. Cadourile
100 de copii cuminți și trei ajutoare inimoase ale lui Moș Crăciun () [Corola-blog/BlogPost/338555_a_339884]
-
magaziei. -Că n-or fi căutat și sub gâscă! s-a mirat Popescu. -Cotrobăiseră peste tot și nu găsiseră nimic. Când ieșeau din magazie, a dracu’ gâscă își întorcea ouăle cu capul și a scos pistolul deoparte. Unul de-i moșisem copilul a încercat să se așeze cu spatele până trec toți, dar s-a prins un nenorocitu-dracu’, de era la front cu ei, și a fost apoi avansat om de serviciu la primărie, că la mine la școală nu-i
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
femeie. Este cuprins de un sentiment straniu că avea să se întample o nenorocire, dar nu împărtășește asta decât lui Lee, servitorul familiei Trask. Când sosește timpul, Cathy naște doi gemeni. Priceput in toate, Samuel va fi cel chemat să moșească. Ura pe care o vede întipărită pe fața femeii chinuite de durerile facerii îl înspăimantă. Ființa aceasta își ura copiii pe care încă nu-i născuse și soțul cu care îi zămislise! După naștere, proaspăta mamă nu dorește să-și
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Marin, de nu mai prididea moașa comunala cu alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, ca pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țară Vârcolacilor
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Crăciun. Ne întâmpinau la porți, iar după ce le cântam colinda de afară ne invitau în casă. Nu scăpa nici o familie necolindată. Era mare veselie și bucurie de Nașterea Domnului. Oamenii erau respectoși, primitori și cu dragoste pentru obiceiurile transmise din moși strămoși. În vremea aceea era unul pe care îl chema Lăcătușu, zis și Baronu, care știa toate cântecele care se cântau în fiecare an sau ne îmbogățea repertoriul. Trebuia să avem un repertoriu foarte bogat și diversificat fiindcă erau familii
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
să simtă muzica cu tot trupul. Adormeau după miezul nopții, pe acordurile din “Mattheus Passion”, iar el se deștepta dis-de-dimineață și se apuca de scris. Când se trezea, Aurora era primul critic al celor mai proaspete fraze din “Moromeții”. A moșit facerea cărții, care a fost, într-un fel, și copilul ei. Singurul pe care l-au avut împreună. Erau istoviți unul de altul, dar niciodată plictisiți. În primăvara lui ‘55, s-au căsătorit la Sfatul Popular. Singuri, pe fugă, fără
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
apăruse în presă. Dacă protestează cineva că sunt prea mulți în barcă sau e vremea nefavorabilă sunt somați cu pistolul și li se spune „acum sau mai plătești o dată!“. Așa a venit o femeie care a născut pe țărmul grecesc, moșită de o voluntară. În Turcia nu a vrut să se urce, turcul a somat-o cu a doua plată, s-a suit în barcă și a născut pe malul grecesc. Prima întrebare a multor refugiați este „unde suntem?”. Unii vor
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
Se întâmpla în 1934. Era o mieluță cam zănatică și bunica a numit-o Căprița. Oile din „sămânța” ei poartă și acum numele generic „ale Căpriții”. Ale Flămânzilii coboară în copilăria Tușii Anuța, sora bunicii. Avea 5 ani când a moșit o oaie și a numit mieluța Flămânzâla, după pofta cu care a supt prima dată. Era în 1938. Ale lu Pieptănușu se trag dintr-o mieluță blândă pe care Tușa Anuța o pieptăna pe când avea doar 3 ani. Fiecare oaie
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
de altădată, în care mască oglindea toate caracterele și poveștile din spatele lor. Un atelier în care cei interesați pot învăța cum să suprindă cu un ac, ață, boabe de fasole și câteva bucăți de cârpa, toată această lume de „babe”, „moși”, „urâți” și „vicleni”, așa cum arată ea în poveștile satului românesc. Atelierul va fi deschis în perioada 27-31 decembrie 2016. „Să colindam muzeele!“ Pachetul „Să colindam muzeele!“ propune, în prima variantă, vizitarea muzeelor de la Curtea Domneasca din Piatra-Neamț: Muzeul de Artă
Piatra Neamt, oraș de poveste [Corola-blog/BlogPost/100643_a_101935]
-
muncească o casă unde sa voteze de vechii ciocoi și aștia noi sperând odată si odată să scape mulți vor un neamț să trăim și noi nemțeste în românia pe la colțuri însă toți vorbesc că va ieși ponta spre a moși mai departe hoția și deznădejdea noastră ce ne bate din poartă în poartă iar a venit noiembrie să ne înghețe frigul în priviri și mereu să ne întrebe cine îl naște pe un astfel de ponta ce mamă îl crește
UMBLĂ ROMÂNII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343365_a_344694]
-
mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil, trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
chibrit. Sâmbătă pe la prânz întreaga echipă se reîntorcea acasă după o săptămână de muncă grea. Acasă aveau o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna următoare dar și să meargă la biserică. De aceea satele de munte nu aveau cârciumi din moși strămoși. Abia pluralitatea de partide de astăzi, forțând primari venetici cu alte obiceiuri, a introdus meteahna beției. Și unii localnici au fost infestați și urlă pe străzi pentru cine știe care partid care-i cumpără votul. Este adevărat că altfel ar șoma
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
chipul lui Iisus în Cartea Sfântă. ...Dacă aș fi în lumea care imi cheamă nouă apariție, aș veni cu un plânset și m-aș ruga îngerilor să vadă cât e de vie lumină pe pământ, să vadă cine vrea să moșească pruncul care va veni pe lume, aș crede cu mult adevăr că e cea mai responsabilă sarcina a unul om, apariția lui, când sunt indubitabile atât bucuria, cât și grijă, cănd poartă se deschide numai cu consimțământul bunului Dumnezeu, când
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de huni... (Iarnă în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
la mari potlogării. Gospodarul român din interiorul lanțului carpatic este alt fel de om. Deviza sa este trăiesc ca să muncesc. O sintagmă fără sens pentru orientali care trăiesc ca să chefuiască iar munca este corvoada cu care este plătit cheful. Din moși strămoși cel mai sărac ardelean avea un plug și boii de înjugat. Muncea pentru boier dar cultiva și propriul petic de pământ astfel era în situația de a se dezvolta strângând ceea ce prisosea. Sas-ul sau Maghiarul, oameni mai severi
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
au rămas în memoria de lungă durată, pe care le redă într-un stil original, pornind din prezent, din evenimente mai mult sau mai puțin dramatice, toate expuse sub și prin puterea credinței în Dumnezeu, așa cum o știm înrădăcinată din moși strămoși în neamul nostru ortodox. Este permanent preocupată încă din copilărie de binele aproapelui, culminând cu alegerea unei căi de vindecător în absența studiului medicinei pe care și l-ar fi dorit. A studiat Infoenergetica ( veți descoperi în volum cum
MEMORII ȘI REMEDII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374977_a_376306]
-
vesel, se află cea mai înaltă biserică de lemn din lume depășind ca înălțime Statuia Libertății din New York, S.U.A. Însăși plaiurile mioritice ne reprezintă unicitatea cu localnicii ce-și au legendele, tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul cu specificul lor din moși strămoși. Din punct de vedere geografic România este unică în Europa prin prezența tuturor formelor de relief, fluviu, mare și cea mai mare deltă de pe continent, Delta Dunării. Avem un patrimoniu național și cultural științific cu care ne putem mândri
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Ș'-apoi, ce vârstă avem noi, și ce vârstă ai tu? La asta, nu te gândești? Tu, chiar crezi că ,,artista'' aia a ta, că fătuca aia tânără și frumoasă, s-ar uita la doi moși ca noi, mă? - Ce moși, mă căpitane? Poate tu ești moș, eu nu-s! sări și Tutoi cu gura. - Nuuu! Scuză-mă, dragul meu Tutoi, râse căpitanul, uitasem că tu ești vreun june-prim, zău așa! N-om fi noi chiar moși, ai dreptate, dar totuși
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
de-ar fi să ne rugăm cu toții- tot norodul să se-nchine- primăvara nu mai vine; îi teamă să n-o fure hoții, că stema noastră-i uzurpată. ce-ar găsi la noi, în țară? huzur în clica desfrănată, niște moși pe prisp-afară, brațe - întinse, la pomană, nebuni ce cad de la etaj, prin cimitire - vreo vădană, o coadă mare la somaj, vreo câț’va boi, între resteie, prefacându-se că ară și, stând în bar, cu sârg, să beie, plebea noastră... proletară
PRIMĂVARA NU MAI VINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345943_a_347272]
-
număram printre aceștia, într-atât de devotat chiriașului de la Cotroceni, încât pe la mijlocul articolului scriam negru pe alb: „Desigur, mă grăbesc să adaug că deși s-au îndepărtat într-o bună măsură de calea comunismului cu față umană, comunism edulcorat și moșit de Iliescu și ciracii lui, regimurile Constantinescu și Băsescu n-au adus cu ele un spor de înțelepciune, armonie și prosperitate pentru românii îndelung răbdători, respectiv un spor apreciabil de prestigiu internațional pentru România, cu toate că îndată după câștigarea primului mandat
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]