11,487 matches
-
dar se tot chinuia zadarnic.Până la urmă,mi s-a făcut milă de durerea lui și m-am dus să îl ajut.Mi-a aruncat la început o privire ucigătoare,probabil furios că am sărit gardul și i-am călcat moșia,dar când l-am dus în casă ,săgețile ucigătoare i-au părăsit vederea. - Sună,te rog frumos la salvare! Deci știa să te roage și frumos. Nu ne facem cu adevarat mai buni decât când ne vedem cu totul la
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1474789490.html [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
generoasă mână de ajutor. Gratitudinea ni se îndreaptă către preoții Vasile Covalciuc și Vasile Paulencu, mai ales pentru prinosul duhovnicesc, icoanele dăruite de cucernicii părinți întărindu-ne în desăvârșirea rostului creștinesc și în urmarea chemării de slujitori ai cuvântului pe moșia ștefaniană. Maria TOACĂ Fotografii de Vasile Paladean și Nicolae Hauca
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
povară! Este povara celor 200 de ani de blesteme grele ale românilor care și-au văzut ruptă vatra străveche a neamului. Este povara rușinii ce am suferit atunci și mai apoi, pentru a nu fi putut să apărăm moștenirea de moșie veche a mușatinilor și basarabilor. 200 de ani de umilință și așteptare care ne bântuie și astăzi! Anul 2012 împlinește pe mutește și cei 15 ani de tratat nevrednic cu vecinul de la nord, pe care l-au încheiat niște aventurieri
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
El, stejar în Piscul Mare Ca un scut la ploi și vânt; Mama urcă pe cărare, Că îi stăruie în gând Să-i stea permanent alături; Și pe ger, și pe călduri. Ea - un tei înmiresmat ! Doi arbori recunoscuți Pe moșia unui sat Vechi, cu oameni pricepuți. Din ei s-au desprins vlăstare Conturând spațiu - neam mare ! Matur fiind, de la o vreme, Mi-am făcut scorburi în trunchi. La copii le-au crescut pene, Dar au căzut în genuchi Pe moșia
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1475313723.html [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
moșia unui sat Vechi, cu oameni pricepuți. Din ei s-au desprins vlăstare Conturând spațiu - neam mare ! Matur fiind, de la o vreme, Mi-am făcut scorburi în trunchi. La copii le-au crescut pene, Dar au căzut în genuchi Pe moșia strămoșească, Veșnic vrând s-o-mpărățească. Ion Părăianu Referință Bibliografică: GÂNDURILE MĂ INUNDĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1475313723.html [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
și sfinte hramuri. Al Pietrei Duh și tatăl bun Lui bunul Dragobete, Își chemă fiu-ntr-un ajun De praznic pentru fete Și îl lipi de pieptul lui La pieptu-i să îl știe, Cu grija înțeleptului Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
azi, personajul cărții trece prin mai multe încercări, la fel ca eroii din poveștile românilor, pe care le poartă cu el în suflet. E greu să fii singur în lume și să descoperi că visele din căruța ta coboară pe moșia altora. Însă cu ambiție personajul nostru reușește să schimbe lumea după viziunile lui. Să fie apreciat, respectat și dat drept model. Volumul „Singur printre ziariști”, apărut în 2002, a surprins în modul cel mai vizibil prin eseurile de atitudine, apoi
PRIN MOARTE, AŞTEPTÂND VIAŢA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_prin_moarte_astept_menut_maximinian_1343137173.html [Corola-blog/BlogPost/355083_a_356412]
-
între timp vremurile se schimbaseră și, deși neamul Vodenilor nu se mai afla la cârma țării, erau respectați ca „prințul și prințesa”. De altfel, erau oameni cumpătați și buni la suflet cu cei amărâți. De la un timp, se aciuase la moșia lor o bătrânică uscată și gârbovită. Din milă, îi oferiră traiul de zi cu zi și o cămăruță într-un colț al conacului unde să-și odihnească oasele trudite de bătrânețe. Sărăcuța, nici numărul anilor nu și-l mai știa
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
muncii Ne interrupt de vreun dușman. DECEBAL La Drimoxa prins-am un falnic general roman. Să se aducă de grabă! Să nu creadă că am luptat să ne aflăm în treabă. Sunt vinovați dacii de moartea dușmanilor țării? Ne jefuiesc moșia, nu noi pe-a lor din depărtarea zării. Ne calcă pământul, mulți de-ai noștri au murit! ( E adus generalul Licinius, legat la mâini.). Dorința ți s-a împlinit. LICINIUS Cunosc cetatea voastră, vreau să-mi văd feciorul iubit. După
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
prin ostroavele vecine, dar și multele rubedenii care trăiau chiar în conacul său. La acele ospețe, se întindeau mese lungi, încărcate cu multe bunătăți, iar musafirii erau răsfățați cu dansuri și cu muzici de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru statornicia sa și credință într-un singur Dumnezeu, indiferent cum l-au numit moșii și strămășii noștri. Există și posibilitatea ca multe din aceste lucrări să fie depozitate sub „șapte siligii” în arhivele secrete ale Vaticanului, fiind în curs de catalogare și evaluare. Există însă și opinii potrivit cărora numeroase scrieri nu s-au
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Traseul excursiei l-a stabilit Crăian: Plecarea, de pe mult iubitul lui lac cu amintiri, Herestrău. Apoi, Canalul București-Dunăre (făcut de Guvern, ca să aibă loc de ispășire numărul tot mai mare de pușcăriași) , un popas la Mana unde avea Crăian o moșie, pe Dunăre până la Cernavodă, Canalul Dunăre-Marea Neagră. -Pe flota mea, a exclamat căpitanul, va fi o excursie de vis. Căpitanul a dat drumul la motor. După nici o jumătate de oră, i-a prins foamea. Au găsit un refugiu, ca cele
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
mai scotea sporadic câte un „Ah” ...Fiind operat de prostată, ejacularea acum se pierdea prin vezică... Începuse să îmbătrânească marinarul. Popasul următor l-au făcut lângă satul Mana (satul avea un pământ extraordinar, adevărată „mană cerească”). Acolo avea căpitanul o moșie. S-a dus numai căpitanul să vadă cum se prezintă imensa cultură de rapiță. Aflase că se vinde bine. În plus, nu o fură „împuțiții de țigani”, cum obișnuia să le spună Crăian. Alena, îmbrăcată doar cu sutien și o
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...” . Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexie Materiei, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba este o „comoară” - cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
spre a vedea starea. Nerezolvându-se mai nimic, lupta țăranilor se intensifică, fie prin mișcări haiducești dar, și printr-o Răscoală de pe Valea Almașului, în februarie 1775. În vreme ce „Curtea de la Viena”, declanșează tipărituri precum: „Fericirea nu stă în bogăție, în moșii întinse, în haine frumoase, case pompoase, acareturi pe care le vedem în jurul nostru...”. Însă, în astă vreme „robii minelor” din munții Apuseni, au o situație mai grea și decât „robii pământului” de pe moșiile nobililor. Starea jalnică a Moților manifestându-se
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
precum: „Fericirea nu stă în bogăție, în moșii întinse, în haine frumoase, case pompoase, acareturi pe care le vedem în jurul nostru...”. Însă, în astă vreme „robii minelor” din munții Apuseni, au o situație mai grea și decât „robii pământului” de pe moșiile nobililor. Starea jalnică a Moților manifestându-se , fie prin fugă, fie prin jalbe către Guvernul Transilvaniei de la Sibiu. Astfel, prin anul 1778, un numeros grup de Deputați ai 4 comune din munții Apuseni, precum: Vidra, Bistra, Câmpeni și Râul Mare
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
din Ungaria răsăriteană. Ținta răsculaților: Să fie liberi de iobăgie; să fie puși în libertate arestații de la închisoarea Galda; să fie militarizați și înrolați la grăniceri. Dar, și lupta împotriva nobilimii, în unele locuri și împărțirea averilor acestora, averea mobilă, moșiile, distrugerea mijloacelor de exploatare a nobilimii, a monopolului morăritului, încetarea robotei la nobili. În unele localități iobagii au pus la muncă pe nobili în locul lor, la câmp ori pe la casele iobagilor. De asemenea la convertirea forțată a nobililor și familiilor
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
vreun folos...Iată-l, se-aplecă bucuros,Deschizând pliscul mare,S-arate ce voce are.Căzându -I cașul din gură,Repede vulpea i-l fură:-După cum ești tu de prost,Bucata prea mic-a fost!... XX. DIN IUBIREA DE MOȘIE, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cașul din gură,Repede vulpea i-l fură:-După cum ești tu de prost,Bucata prea mic-a fost!... XX. DIN IUBIREA DE MOȘIE, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: Citește mai mult Din iubirea de moșie și din Suflet de CarpațiS-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați.Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară,Și își apărară mama, și credința-și apărară.1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea Strehaia avea închiriate 12 locuri la Breznița, 13 pe
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea Strehaia avea închiriate 12 locuri la Breznița, 13 pe moșia Strehaia și 2 locuri la Slătinic,30mânăstirea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea Strehaia avea închiriate 12 locuri la Breznița, 13 pe moșia Strehaia și 2 locuri la Slătinic,30mânăstirea Gura Motrului mai multe locuri la Țînțaru etc. Dintre marii proprietari laici vornicul Barbu Știrbei avea închiriate 13 locuri la Drincea și șase la Izimșa , Costache Oteteleșanu patru locuri la Gârla Mare, Catinca
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]