7,005 matches
-
Este evident că Sfântul Ioan rămâne dator și Școlii palestiniene din Gaza (încep. sec al VI-lea), și chiar ar putea fi văzut ca un succesor legitim al acestei școli de spiritualitate a Bisericii primare. De la această școală el a moștenit ideea de părinte spiritual, precum și obiceiul utilizării cu discernământ a terminologiei evagriene. De asemenea, lucrarea Sfântului Ioan Sinaitul are afinități cu Omiliile lui Macarie - în special în ceea ce privește monismul antropologic al Scării - cu noțiunea de inimă spirituală drept centru al persoanei
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
cu Creatorul universului. Iată un fragment din comportamentul unei astfel de persoane, plecate, dincolo de obișnuit, să umble în lumina partasiei cu Dumnezeu: Lui C.T. Studd toate lucrurile i-au fost oferite în viață “de-a gata”, “pe tavă”. El a moștenit o avere impresionantă de la tatăl său, unul din cei mai bogați oameni din Anglia de la sfârșitul secolului XIX. Sănătos și chipeș, a fost un sportiv de clasă mondială, căpitanul echipei de cricket pe care mulți au considerat-o cea mai
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_sfinti.html [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 719 din 19 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului JAPONIA MISTER ȘI FASCINAȚIE (Jurnal de călătorie) Cuvântul autorului Dragă cititorule, Am venit pe lume la cumpăna dintre două zodii:cea a scorpionului cu săgetătorul, moștenind sensibilitatea și curiozitatea descoperirii lucrurilor ascunse de la „scorpion” dar și entuziasmul și înclinația spre spiritualitate a „săgetătorului”. Cartea de față este concepută ca o călătorie pe meridianele îndepărtate ale lumii dar și călătoria spirituală spre mine însămi, săvârșită prin introspecție
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1355917933.html [Corola-blog/BlogPost/351550_a_352879]
-
Oravița, într-o familie de oameni simpli, dar cu suflet mare și plin de poezie și înțelepciune străbună. De la bunică face cunoștință cu povești și întâmplări spuse în versuri uneori, căci bunica-i avea un suflet de poet. De la tată moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, înclinațiile lui spre lumea scrisului. Primele încercări literare i-au fost călăuzite de profesorul de limba română din școala primară, viitorul profesor universitar Vasile Crețu, fiind
EMY LYS de EMY LYS în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Emy_Lys.html [Corola-blog/BlogPost/345615_a_346944]
-
o strigați altfel... - Da, o dezmierdam, toate neamurile de pe-aici, FIFI. Era o fată, este o femeie deosebit de ageră. Având o statură potrivită, era în permanentă mișcare. Era neastâmpărată ca valurile unei ape. Probabil că de la mama ei a moștenit Simona neastâmpărul și agerimea jucăușă. - Ca soacră, cum v-ați înțeles cu nora, cu neastâmpărata Fifi ? - Cu toate că era foarte ageră, foarte energică, și în mișcări , și în cuvinte, Fifi, nora mea se înțelegea de minune cu toată lumea, chiar de la început
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_2_costel_zagan_1385400840.html [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
cu dăltițe și ciocanul. Se cioplesc pe față, se scobesc pe spate, se dau cu ceară și ulei de in. Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în lemn din familie. La Festivalul de la Ciocănești expune obiecte cioplite în lemn: linguri, furculițe și mobilier tradițional. Obiectele lucrate de Bența Codrin sunt nu numai utilitare, ci și pline de semnificații, ușor de descifrat de un client
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea Bogdana și unde este găzduit Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A participat
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
o comună mică, așezată în partea de nord a județului Teleorman, pe ambele părți ale Pârâului Câinelui, având o vechime de trei secole. Satul a aparținut mult timp Mânăstirii Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
va ajunge în cinematografele din România în luna septembrie, distribuit de Transilvania Film. Acțiunea este plasată în apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. „Scenariul a pornit de la o lume pe care
„Câini” – singurul film românesc din Competiția TIFF 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/12442/caini-singurul-film-romanesc-din-competitia-tiff-2016 [Corola-blog/BlogPost/100769_a_102061]
-
și eu, stă toată ziua cu mintea aiurea... Doamne cu cine o fi semănând?!" se întrebă un pic iritată femeia. Înaltă, cu o figură fermă si buze subțiri, indica o fire hotărâtă și ușor ironică. Ochii verzi, pe care-i moștenise de la ea erau pătrunzători și reci. Când te priveau, simțeai cum o lamă tăioasă ți se înfige în inimă. Alma îi moștenise smaraldul ochilor, dar în ceea ce privește temperamentul, nu-i semăna deloc, iar ochii ei indicau o eternă melancolie. Mama oftă
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
o figură fermă si buze subțiri, indica o fire hotărâtă și ușor ironică. Ochii verzi, pe care-i moștenise de la ea erau pătrunzători și reci. Când te priveau, simțeai cum o lamă tăioasă ți se înfige în inimă. Alma îi moștenise smaraldul ochilor, dar în ceea ce privește temperamentul, nu-i semăna deloc, iar ochii ei indicau o eternă melancolie. Mama oftă și se îndreptă către bucătărie. - Alma! Repetă a nu știu câta oară mama. Alma! Fata tresări și se încruntă ușor. Simțea instinctiv
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
îndrăzneală pe care am avut-o în lume, până la a veni în Biserică când am lăsat-o la poartă și am îmbrăcat toată uscăciunea asta, care este străină de Ortodoxie. Asta nu este Ortodoxie. Nu așa a fost Biserica. Am moștenit acum câteva secole, tocmai de care nu ne sunt proprii nouă și vin și se bat cu pumnul în piept și zic: „Uite ăștia aduc modernism și ne calcă nouă ceea ce ne-or lăsat părinții noștri. Da părinții noștri ne-
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
consimțise să dea lămuriri despre starea fostei sale soții. Valentin aflase însă de la domnul Rece, gazda lui din ultimul an de liceu, la care trăsese și acum, cu ocazia revenirii după zece ani la O.M., că Adina ar fi moștenit de la înaintașii pe linie maternă cumplita boală de care suferea și mătușa ei, Nora. Asta însemna că Adina era schizofrenică. Norbert le deschisese poarta castelului, într-adevăr, în interior lucrurile stăteau ceva mai bine decât în afara lui, era evident că
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
diplome al căror conținut educativ a fost de multe ori corupt. Îți recomandăm Ce-aș fi ajuns dacă Ceaușescu ar mai fi trăit? În fine, politica urbană reprezintă poate unul dintre domeniile cele mai complicate pe care România le-a moștenit din comunism. Orașele românești în timpul comunismului s-au dezvoltat artificial, iar sistemul a reușit, tot artificial, să amestece pături sociale care în situații de dezvoltare naturală ar fi fost greu de imaginat. În ciuda evidentei modernizări a orașelor românești în timpul comunismului
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
împlinit, trăiește la Cluj, împărțindu-și timpul liber între Cluj, orașul care a adoptat-o cu mulți ani în urmă, Sibiu și Sebeșul de Sus, pe care nu uită să-l viziteze atunci când timpul îi permite. Casa pe care a moștenit-o de la familie în satul natal a vândut-o acum câțiva ani, unei familii sărmane... Acum, doamna Luciana este pensionară și se bucură de fiecare moment, încercând sentimentul împlinirii la porțile senectuții. S-a născut în Sebeșul de Sus la
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
și o iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și noi cu ei și să iubim cu aceeași patimă limba moștenită de la înaintașii noștri. Să știm cine suntem și să simțim că, în orice loc de pe planetă ne-am afla și în orice împrejurare, avem datoria să o vorbim între noi corect, să o păstrăm ca pe...”un șirag de piatră
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
acționat în toate locurile și toate timpurile când elementele identității oamenilor au fost agresate. Cu atât mai mult în zilele noastre, când factorii globalizării intensifică această agresivitate. De aceea se impune ca și noi, românii, să ne protejăm acest bun moștenit de la înaintașii noștri. În țară, acest lucru se face cu multă ușurință prin comunicarea firească dintre oameni, fără să se considere ca o necesitate sau vreun efort deosebit, pentru că aici nu acționează acele opreliști și efecte ale globalizării. Însă, în
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
Bacău, 2014. SONETUL ETERNEI POVEȘTI Madona, a sfintei naturi minune, Cu tors de regina nemuritoare, Atâta perfecțiune nu te doare? Cu pioșenie de rugăciune, Cine te-a răsădit, gingașa floare? Din ce stele-a reușit să te-adune? Ce taine moștenești de la străbune De ești atâta de amețitoare? Basmul tău e un continuu prezent Și nu se sfârșește niciodată, Nu-i sculptor să nu-ți fi cioplit monument Să-l povestească în marmură coerent. Privirea ta luceferii îi câtă, Ființa, de
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1424174960.html [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
precum și în săli din Botoșani (CineGlobe), Focșani (Happy Cinema), Pitești (Cinema Trivale). Acțiunea filmului este plasată în apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. În această toamnă, filmul va fi proiectat în
Filmul „Câini” în cinematografe din 23 septembrie by http://www.zilesinopti.ro/articole/13635/filmul-caini-nominalizat-la-trofeul-european-discovery-2016 [Corola-blog/BlogPost/100609_a_101901]
-
tendință activă? Toți ne dorim ca arta, creația noastră, să facă o diferență... Adrian - Sigur, nu poți să rămâi indiferent la tot ceea ce se întamplă în jurul tău și să creezi, fără să te influențeze sistemul socio-politic pe care „l-ai moștenit”, care te-a nemulțumit, te-a tratat de multe ori ca pe un gunoi fără să-i pese cuiva de consecințe, atât până în 1989, cât și după această dată, din păcate. „Omul de tip nou” care ne-a adus într-
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
am de cer când pământul mă înghite?! fericiți cei ce plâng că aceia se vor mângâia dar n-am mai plâns de când m-a bătut tata și de-atunci nu m-a mângâiat nimeni fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul hai las-o dracului Doamne că n-am moștenit nica tata trăiește mama s-a pocăit mai am un an, doi, trei... de trăit și... de-amu!... fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate că aceia se vor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
plâng că aceia se vor mângâia dar n-am mai plâns de când m-a bătut tata și de-atunci nu m-a mângâiat nimeni fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul hai las-o dracului Doamne că n-am moștenit nica tata trăiește mama s-a pocăit mai am un an, doi, trei... de trăit și... de-amu!... fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate că aceia se vor sătura cred că faci mișto de mine, am flâmânzit de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
lor este Împărăția Cerurilordar ce nevoie am de cercând pământul mă înghite?!fericiți cei ce plângcă aceia se vor mângâiadar n-am mai plâns de cândm-a bătut tatași de-atunci nu m-a mângâiat nimenifericiți cei blânzi,că aceia vor moșteni pământulhai las-o dracului Doamnecă n-am moștenit nicatata trăieștemama s-a pocăitmai am un an, doi, trei... de trăitși... de-amu!...fericiți cei ce flămânzescși însetează de dreptatecă aceia se vor săturacred că faci mișto de mine,am flâmânzit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
cercând pământul mă înghite?!fericiți cei ce plângcă aceia se vor mângâiadar n-am mai plâns de cândm-a bătut tatași de-atunci nu m-a mângâiat nimenifericiți cei blânzi,că aceia vor moșteni pământulhai las-o dracului Doamnecă n-am moștenit nicatata trăieștemama s-a pocăitmai am un an, doi, trei... de trăitși... de-amu!...fericiți cei ce flămânzescși însetează de dreptatecă aceia se vor săturacred că faci mișto de mine,am flâmânzit de miccând aveam pita la cartelă... XI. STRADA
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
este veșnic. Napoleon Bonaparte (Cu plecăciune, confraților mei glorioși) Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci am coroana mea de spini Și fruntea toată mi-i o rană Din truda mea prin mărăcini... Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci moștenesc un biet ogor, Averea mi-i o simplă pană Și-o filă smulsă din cotor. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Căci dat îmi e să ar cu plugul; Cât nu-s de rasă ariană, Îmi strâng sărman în pumn
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1403447559.html [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]