9,778 matches
-
se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția unei alte mori de vânt, însă fiind mai în vârstă s-a stins înainte
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția unei alte mori de vânt, însă fiind mai în vârstă s-a stins înainte să o termine. Am avut privilegiul de a-l cunoaște pe Tănase RAICA, în timpul vieții, și am văzut pe viu atelierul său unde acele scule de tâmplărie erau frumos
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
de nimeni. Așteptat am fost mai apoi, după publicarea unor reportaje de oarecare succes, după unele articole sau interviuri. Reușisem oarecum, pentru că mă simțeam liber! Dar să revenim la „întâlnirile” mele cu Al. Mirodan. Altă făină se măcina acum la moară! Unele intersectări, câteva vorbe la obiect, tăceri concludente, consens, climat, atmosferă pozitivă... Nu-l incitam la multă vorbărie și el, sunt sigur, aprecia asta: îl intuisem, mă simțise. În locul cuvintelor faptele vorbeau. Raporturile erau calde și nedeclarate. Asta e convingerea
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
însărcinarea de conducător militar și administrativ , probabil în partea de vest a Țării , cu centrul la Cerneți și poate la Ciovârnășani . De altfel, însăși faptul că majoritatea moșiilor sale ( a avut peste 25 ) , dobândite acum și alte bunuri ( rumâni , vii, mori ) le avea în această parte ,respectiv în jurul Cernețilol , Ciovârnășanilor și spre munte , la Prejna , Turtaba etc . 11/, dovedește că în majoritatea timpului el rezida aici , la Cerneți sau la Ciovârnășani , fiind chemat la Târgoviște numai în situații deosebite , când era
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
teamă. În suflet nu se mai vindecă rana, femeia care a plecat nu mai vine. Cântecul păsării mi se pare sinistru. Descopăr alte arcuri sărind peste rând, boarea ei rămasă în capcanele minții, de fosfor se aprindea din loc în loc mori cu fluturi de trup macină sămânța. Referință Bibliografică: Fluturi de trup / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FLUTURI DE TRUP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1441493047.html [Corola-blog/BlogPost/381914_a_383243]
-
Anotimp > PRIMA ZĂPADĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIMA ZĂPADĂ Astăzi a-nghețat pământul Și-au venit în goană norii, Apoi s-a oprit și vântul, S-a oprit și roata morii. Și în foșnet de mătase, În totală armonie, Au căzut din cer pe case Bucățele de hârtie. Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1449816216.html [Corola-blog/BlogPost/349636_a_350965]
-
Anotimp > PRIMA ZĂPADĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului PRIMA ZĂPADĂ Astăzi a-nghețat pământul Și-au venit în goană norii, Apoi s-a oprit și vântul, S-a oprit și roata morii. Și în foșnet de mătase, În totală armonie, Au căzut din cer pe case Bucățele de hârtie. Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416502147.html [Corola-blog/BlogPost/376812_a_378141]
-
care i-a fost alături este Lavinia Șandru, vedetă, politician și prezentatoarea a Festivalului ,,Callatis”; cu siguranță domnia sa va face posiblă continuarea proiectelor regretatului Cornel Diaconu. Și se mai întâmplă ca atunci când te zbați atât de tare și lupți cu morile în vânt pentru a face un lucru bun și patriotic, să te consumi, să-ți zdruncini sănătatea, ceace uneori nu se observă în exterior dar în interior te roade, cum s-a petrecut și în cazul bunului nostru prieten Cornel
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu by http://uzp.org.ro/un-ultim-omagiu-lui-cornel-diaconu/ [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
ești rege. Nu-i pasă că tu-i vorbești... Fii fericit dacă trăiești! În fața lui nu poți fi zmeu, Avem același Dumnezeu, Care ne-a făcut egali pe toți, Scapi cu viață doar dacă poți! Sufletul în inimă sălășluind, De mori iese mărșăluind, Spre ceruri, înspre viața de apoi... Îți schimbi doar corpul... apoi vii înapoi! Referință Bibliografică: Feriți-vă de urs / Deogratia Artangel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1488309361.html [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
unde are informația De multe ori i-am făcut semn că-l înțeleg Și când a fost bolnav l-am înlocuit fără nicio problemă Consătenii mei nici n-au observat diferența Ori poet ori nebun aceeași făină se macină la moară Azi e rândul meu să strig Hei tu Pantheonul din Carpați Ai putea să taci măcar o clipă în limba română Hai că nu doare poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă (20 iulie 2012) Referință Bibliografică: EREZII
EREZII DE-O CLIPĂ (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Erezii_de_o_clipa_1_costel_zagan_1374587337.html [Corola-blog/BlogPost/364181_a_365510]
-
primele zece. * Pleava o ia vântul sau o duce apa, înapoi la noi. * Geamuri sparte, vorba aia, ca iluziile noastre (Roni Caciularu). * Istoria se face cu răbufneli. * Cele mai multe nedumeriri provin dintr-o simplă neînțelegere. * Și hoții au sensibilitățile lor. Dacă mori e pentru multă vreme, dacă ești prost e pentru veșnicie (proverb african) Oamenii care nu visează nimic nu au nici un motiv s-o facă (Mihai Batog-Bujenita * Vecinul meu nu are capră ... Cum procedăm? * S-a vrut călare pe Rosinanta, dar
NEDUMERIRI & MEMORIE SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_29_30_nedumerir_dorel_schor_1352176006.html [Corola-blog/BlogPost/351270_a_352599]
-
cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum, din păcate, nu mai există locuri de muncă de acest gen. Tinerii muncesc în străinătate dar se întorc, și-au construit case frumoase sau le-au renovat pe cele vechi. Doar cei
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
însumându-i preocupările, dar expunându-ni-le fără voie: o prezență feminină pe malul mării pictează, având alături câteva posibile pagini de versuri. Cerul înnorat poate simboliza și grijile sau necazurile de care, asemeni fiecărui om, nimeni nu este ocolit. "Moara", în afară de intrinsecul înțeles al contribuției la existența omenească prin însuși rolul ei, ne apropie de mediul acvatic familiar creatoarei, dar și de vâltoarea generatoare de energie, necesară aceleiași existențe umane. Nu lipsesc din peisajul morii nici copacii care amintesc de
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1449163418.html [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]
-
om, nimeni nu este ocolit. "Moara", în afară de intrinsecul înțeles al contribuției la existența omenească prin însuși rolul ei, ne apropie de mediul acvatic familiar creatoarei, dar și de vâltoarea generatoare de energie, necesară aceleiași existențe umane. Nu lipsesc din peisajul morii nici copacii care amintesc de viață, de frumusețea primordială și firească a naturii. "Păpădia" văzută de departe pare o mulțime de cili vibratili, de la o distanță oarecare confirmă vizual titlul tabloului, dar de aproape vezi predominantele personaje feminine grațioase, dispuse
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1449163418.html [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]
-
de trudă, Mă doare maiul cum bătea pe vad Și zeama aguridei, verde, crudă, Mă doare și troița din răscruce Și mielul fără vină-n primăvară, Iar piatra, ce pe apă se tot duce, Mă doare ca și roata de la moară ; Mă doare brazda, lama de la plug Și poarta ce prin daltă se ridică, Mă doare carul, boii de la jug Și hora-n fiecare duminică ; Mai fă o dată, Doamne, ce-ai făcut, Înalță-mi Soarele din nou peste colină Și prispa
DOR (DIN DEPARTARI) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dor_din_departari_valeriu_cercel_1351877838.html [Corola-blog/BlogPost/344991_a_346320]
-
Profesioniști din România, condusă de scriitoarea Doina Cernica, ne-am întregit sărbătoarea profesională cu o voce, un chip și un suflet de jurnalist nepereche, adeverindu-se spusele unui alt poet împătimit de Bucovina: „E frumos să te plângă cineva/ după ce mori/ e chiar mai frumos/ decât răsăritul soarelui/ pentru că rar ți-a fost dat/ să se întâmple ceva numai pentru tine/ fără să ți se ceară recunoștință” (Marcel Mureseanu). Adus de cei care l-au avut mult mai aproape, l-au
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Să ar desculț prin glodul sălbatic, fără haine, / Și sfârcul de lumină să-mi fie o tunică, / Îngenucheat pe coarne, în fața Sfintei Taine, / Să mă-ncovoi sub roua de dragoste, și frică - // De-aș mai avea putere să duc apoi la moară / Grăunțele smerite, cu sufletul zdrobit, / În loc de zloți, morarul, cu sufletu-mi, să-mi ceară / Credința, ca pe-o rană deschisă, de cuțit - // De-aș mai avea putere să pun apoi făina / În blidele în care pădurile mai cresc, / Și-n
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > DILEMĂ Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Sus pe deal,în cap de sat,lângă moară lui Predescu, Se-adunara azi țăranii,convocați fiind de ...escu. Și s-au strâns cu mic cu mare,după rang ori după caz, Curioși cum sunt din fire,să afle de-i vreun necaz. Cu statuia de la scoala are ...escu
DILEMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1421538221.html [Corola-blog/BlogPost/377880_a_379209]
-
romanului Viața la țară se interesează de viața țăranilor din Plainești, satul natal, de lângă Râmnicu Sărat. Corespondența acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
cercetări pe linie de protecția muncii, nu dorea să fie trasă la răspundere nevinovată și în necunoștință de cauză. - Nea Ioane, ia spune-mi cum s-a întâmplat cu accidentarea tovarășei ingineră Nicolescu? - Nu știu, tovarășa Axinte. Eram plecat la moară. M-a trimis soțul dumneavoastră să văd dacă au terminat de măcinat ce le-am trimis pentru sectorul dumneavoastră. - Și soțul meu unde era? - Eu l-am lăsat în magazie, în biroul meu. - Pe tovarășa ingineră ai întâlnit-o? - Da
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
Eu l-am lăsat în magazie, în biroul meu. - Pe tovarășa ingineră ai întâlnit-o? - Da, ea venea la magazie să vadă dacă mai avem făină de oase, chiar am vorbit cu dumneaei, apoi eu mi-am continuat drumul la moară și ea s-a dus la magazie să numere sacii. Nu m-a crezut că avem suficientă deocamdată. - Cât ai întârziat la moară? - Ceva mai bine de o oră. Când am revenit, magazia nu era încuiată și nimeni nu mai
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
mai avem făină de oase, chiar am vorbit cu dumneaei, apoi eu mi-am continuat drumul la moară și ea s-a dus la magazie să numere sacii. Nu m-a crezut că avem suficientă deocamdată. - Cât ai întârziat la moară? - Ceva mai bine de o oră. Când am revenit, magazia nu era încuiată și nimeni nu mai era în ea. Soțul dumneavoastră era plecat și nici tovarășa ingineră nu mai era. - Și nu ai observat nimic deosebit în magazie? - Atunci
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
părea cea mai plauzibilă. De ce să ascundă chiloții fetei într-un sac cu uruială dacă era cu voia ei amorul? Poate că era o întâlnire premeditată între cei doi, de l-a trimis inginerul pe el așa dintr-o dată la moară. Atunci de ce a mai venit Viorel să-l prevină să nu spună nimic dacă cineva întreabă despre accident? Asta a fost. Viorel s-a dat la tânăra fată, aceasta nu a vrut, s-au luptat între ei și atunci ea
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
afle care este starea sa de sănătate. Oricât s-a străduit Ramona să descâlcească firul accidentului său, nu a reușit, deoarece Săndica nu-și amintea nimic. Îi repeta doar că s-a întâlnit cu nea Ion magazionerul care mergea la moară și că a intrat în magazie să vadă dacă are suficientă făină de oase, așa cum au stabilit amândouă. - Bine, dar când ai intrat în magazie, era cineva acolo? Întrebă cu insistență Ramona. - Nu știu nimic. - Viorel era în magazie? - Nu
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]