160 matches
-
larg?. A ob? inut fonduri de la membrii partidului ? i de la partizanii cu stare ai lui Iorga; Titus Enacovici (din Boto? ani) a contribuit cu cea mai mare sum? , cer�nd s? r? m�n? anonim pentru a nu da ap? la moar? celor din �cercul intim� al lui Iorga. ?eicaru a angajat poe? i ? i jurnali? ți. Tirajul a urcat imediat la 2�000 de exemplare. A ap? rut un singur incident: G.�Vl? descu? R? coasă, care a sesizat implicarea �cercului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Se a? tepta oare Iorga (sau al? i critici ai evreilor est? europeni) că neasimila? îi ? i cumplit de maltrata? îi evrei ai Leg? m�ntului de colonizare s? lupte eroic pentru tor? ionarii lor? Său s? lupte ? i s? moar? pentru idealurile lui s? m?n? toriște ? Dar evreii care luptau �n for? ele armate ale Fran? ei, Angliei, Germaniei sau Americii? (Sau, apropo, cei din for? ele armate ale Germaniei sau Austro? Ungariei?) Oare est? europenii nu puteau s??? i dea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�ntat de el. Corradini trebuie s? fi fost de mare ajutor �n mascarea goliciunii ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste �n ideile lui Corradini: S? tr? ie? ți sub semnul primejdiei. �Dac? o șut? de italieni ar fi gata s? moar? pentru Italia, acest lucru i? ar da o nou? via?? Italiei�. Plus permanentă ridiculizare ? i dispre? ul lui fă?? de sfin? enia vie? îi omene? ți! Iorga detesta ideile lui Corradini. Iat? ce scria el exact cu o s? pt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apogeul. �Neamul rom�nesc� a publicat un fel de jurnal al acestor orori, relat�nd zilnic cum ?? rănii �ncercau s? treac? Nistrul doar că s? fie �mpu? că? i de gr? niceri. Erau l? să? i r? ni? i s? moar? pe ghea?? , fiind uneori devora? i de c�ini vagabonzi sub ochii ?? rănilor rom�ni ? i ru? i. Nu li se acordă nici un ajutor de c? tre partea ruseasc? ? i nici p? r? îi rom�ne nu i se permitea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost surprins de faptul c? această a f? cut at�ta v�lv? 84. Ar fi trebuit s? �n? eleag? c? asemenea remarci, exprimate fie cu sinceritate sau din nechibzuin?? , au toate ? ansele s? at�rne că o piatr? de moar? de g�tul oric? rui politician. Numai c? Iorga nu era deloc politician. Că de obicei, Iorga �? i cheltuia aproape anonim o mare parte din modestele sale venituri pe opere de caritate. Pierdea foarte mult timp r? spunz�nd aproape la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca el, iar noi avem mitraliere�34. Aliat cu regele (care, la r�ndul lui, era aliat cu goga? cuzi? ții), Iorga �ncerca s? fac? fă?? antisemitismului Legiunii, ceea ce nu era u? or. Trebuia s?? i ia Legiunii �apă de la moar? � ? i nu putea s? o �lase mai moale cu evreii� din cauza atitudinii sale din ultimii 20 de ani �n privin? a lor. Tactică aceasta avea toate ? ansele s? ia o �ntors? tur? ur�ț?. Pe la sf�r? ițul lui august, el a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tema „uciderea”, v-ați g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la eutansie și uciderea în r]zboi, la analiza uciderii prin prisma teoriilor consecințialiste, deontologice, utilitariste și a teoriilor etice bazate pe conceptul de virtute, precum și la problema uciderii în societ]țile de mici dimensiuni. În plus, veți g]și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intervenit, dar a ad]ugat: „Eram doar câțiva printre cei din neamul Kuskokwim, iar dac] unul dintre ei ar fi fost ucis de tovar]sul nostru, ei ne-ar fi omorât pe toți; era mai bine că numai unul s] moar].” (Nelson, 1899-1983, pp. 302-303). Uciderea ca urmare a hoț]rarii unui tribunal este practicat] și în societ]țile mari, și în cele mai mici. Explicația este, adesea, un amestec confuz de exemplu pentru a descuraja alte acțiuni de acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interior de schimbare; o schimbare este natural] dac] este opera acestui principiu natural. S] analiz]m cazul creșterii organice: o plant] se modific] în schimb de la semințe la stadiul de vl]star și apoi de plant] matur] pentru că apoi s] moar]. Aceste schimb]ri sunt naturale deoarece se datoreaz] acțiunii principiilor interioare care îi guverneaz] dezvoltarea și, în cele din urm], dispariția. Ele se disting de alte schimb]ri care sunt rezultatul acțiunii unor factori externi, fie ei benefici sau d
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să s] se întâmple”. Dac] uciderea unei persoane este un lucru r]u, atunci care este diferența dintre a ucide și a l]să o persoan] s] moar], cu alte cuvinte, lipsa acțiunii în momentul în care s-ar fi putut interveni (de exemplu, prin trimiterea unui cec c]tre o agenție care l-ar fi putut utiliza în vederea salv]rii vieților)? Nu este eșecul cuiva parte integrant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] îi administreze o injecție letal] care s] îi curme viața. Dup] ce s-a consultat cu familia sa și cu membri echipei de medici care o îngrijeau, doctorul H i-a administrat injecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Eutanasia poate fi voluntar] chiar și în cazul în care persoana nu mai este capabil] s] își exprime dorința de a muri în mometul în care i se curm] viața. Se poate considera c] o persoan] și-ar dori s] moar] dac] s-ar afla într-o situație în care, aflat] într-o stare de suferinț] și de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui B, de dragul lui B. Totuși, exist] dou] modalit]ți prin care A poate realiza acest lucru: A poate s] îl omoare pe B administrându-i, de exemplu, o injecție letal]; sau A îl poate l]să pe B s] moar] prin încetarea tratamentului care îl menținea în viat]. Cazurile care se încadreaz] în prima categorie sunt numite cazuri de eutanasie „activ]” sau „pozitiv]”, în timp ce acelea care sunt incluse în cea de-a doua categorie sunt considerate cazuri de eutanasie „pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie de un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] nu mai fie conectat] la tubul respirator dată urm]toare când va avea nevoie de acesta. Medicul a fost de acord cu dorința lui Mary, a instruit personalul medical care se ocupă de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost intenționat] sau c] a survenit ca o consecinț] evident] a acțiunii sau a omisiunii agentului? În cele ce urmeaz] va fi prezentat un scurt rezumat al acestor dezbateri. iv. Acțiuni și omisiuni/a omor] și a l]să s] moar] A împușca pe cineva reprezint] o acțiune: a nu reuși s] ajuți victima unor împușc]turi este o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât pe B. Dac] C nu face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât pe B. Dac] C nu face nimic pentru a salva viața lui B, înseamn] c] C l-a l]sat pe B s] moar]. Cu toate acestea, nu orice acțiuni sau omisiuni care duc la moartea unei persoane sunt relevante pentru dezbaterea cu privire la eutanasie. Aceasta se axeaz] pe fapte sau omisiuni intenționate - adic], se refer] doar la morți provocate în mod intenționat și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic], în situația în care A s-ar fi abținut s] îl omoare pe B, iar C i-ar fi salvat viața. Exist] o serie de aspecte problematice în ceea ce privește diferențierea dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] sau dintre eutanasia activ] și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și omisiuni, atunci agentul care, spre exemplu, oprește aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o serie de aspecte problematice în ceea ce privește diferențierea dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] sau dintre eutanasia activ] și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și omisiuni, atunci agentul care, spre exemplu, oprește aparatul care îl menține în viat] pe B, îl omoar] pe B, iar agentul care se abține de a-l conecta inc] de la început
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care, spre exemplu, oprește aparatul care îl menține în viat] pe B, îl omoar] pe B, iar agentul care se abține de a-l conecta inc] de la început pe C la acelasi aparat, îl las] pe acesta din urm] s] moar]. Aceast] modalitate de a diferenția cele dou] metode i-a determinat pe mulți autori s] o numeasc] neplauzibil] și s] încerce s] o orienteze în alte direcții. O posibil] sugestie ar fi s] percepem acțiunea de a omor] că pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] încerce s] o orienteze în alte direcții. O posibil] sugestie ar fi s] percepem acțiunea de a omor] că pe o succesiune de evenimente care duc la moarte, iar pe cea legat] de a l]să pe cineva s] moar] că abținere de a interveni într-o succesiune de evenimente care duc la moarte. Conform acestei scheme, administrarea unei injecții letale ar reprezenta un caz de omor; în timp ce a nu conecta un pacient la un aparat respirator sau a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de-al doilea, deoarece agentul nu intervine în cursul evenimentelor (de exemplu, o boal] letal]) deja declanșate, dar, de data aceasta, nu de c]tre agent. Este oare aceast] distincție dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar], sau dintre eutanasie activ] și cea pasiv], relevant] din punct de vedere moral? Este mai r]u s] omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate pentru a demonstra acestea. Unul dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oare aceast] distincție dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar], sau dintre eutanasie activ] și cea pasiv], relevant] din punct de vedere moral? Este mai r]u s] omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate pentru a demonstra acestea. Unul dintre cele mai plauzibile este faptul c] un agent care omoar] provoac] moartea, în timp ce un agent care las] pe cineva s] moar] permite naturii s] își urmeze cursul firesc. S-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate pentru a demonstra acestea. Unul dintre cele mai plauzibile este faptul c] un agent care omoar] provoac] moartea, în timp ce un agent care las] pe cineva s] moar] permite naturii s] își urmeze cursul firesc. S-a afirmat c] aceast] distincție între „a acționa” și „a l]să s] acționeze” este o important] din punct de vedere moral atâta timp cât limiteaz] obligațiile și responsabilit]țile agentului de a salva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suntem mult mai responsabili pentru moartea celor pe care ii omorâm decât pentru cea a celor pe care nu reușim s] îi salv]m. În consecinț], a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest lucru nu înseamn] c] o asemenea diferenț] poate fi valabil] întotdeauna. Uneori, suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest lucru nu înseamn] c] o asemenea diferenț] poate fi valabil] întotdeauna. Uneori, suntem la fel de responsabili atât pentru omisiunile noastre, cât și pentru faptele noastre. Un p]rinte care nu își hr]nește copilul său un medic care refuz] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]