149 matches
-
lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6 km amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială. Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploatează lemnul pe care-l transportă cu ajutorul Mocăniței, singurul tren cu aburi pe linie îngustă ce funcționează în Europa. Se știe ca maramureșenii sunt renumiți pentru meșteșugul de a realiza case și biserici din lemn care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Vișeu de Sus există mai multe instituții din domeniul sănătății: In Viseu de Sus ființeaza mai multe instituții sociale: Aflată în partea estică a orașului Vișeu de Sus, valea Vaserului are o lungime de circa 40 km. Prin vale circulă „mocănița”, fiind și ultima din România. Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost construită între anii 1930—1933. Lungimea căii ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
apă, dar mai ales omenie. Orașul are o poziție geografică situată la limita unor zone de interes turistic și intersecția unor trasee și circuite turistice. Pe Valea Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă pentru Valea Vaserului este mocănița, trenul cu aburi, care duce până la stația Cozia. Este reprezentat de bisericile de lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoților Vasile Roșca și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
în depou, aici rămânând active doar 764.155 și 764.205, pentru tractarea trenurilor turistice. Deși consorțiul încearcă diferite modalități de a găsi finanțare pentru refacerea tronsonului Sibiu-Agnita, deocamdată singurii care activează pe linie sunt tinerii voluntari de la asociația „Prietenii Mocăniței”. Aceștia încearcă să întrețină ceea ce a mai rămas din calea ferată, clădirile sale și materialul rulant, să prevină furturile și să refacă, cu încetul, ceea ce se poate reface fără investiții majore. Cu ocazia centenarului căii ferate Sibiu-Agnita, pe 26 septembrie
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
Astfel, o locomotivă împrumutată și un vagon de călători în curs de restaurare au circulat pe o distanță de aproape 2 km, din gara Agnita spre Sibiu, spre deliciul participanților și invitaților. Copiii s-au bucurat și de ciclodrezina „Prietenilor Mocăniței”. Prezenți la sărbătorirea centenarului din 2010, un grup de pasionați feroviari britanici, implicați activ în restaurarea și operarea celor mai faimoase căi ferate înguste pe plan mondial - Welsh Highland Railway și Ffestiniog Railway din Țara Galilor, impresionați de entuziasmul și devotamentul
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
Valea Vișeului-Borșa și legătura către Sighetu Marmației au fost rupte de restul rețelei feroviare a României. Pe aici circulau trenuri între Sighetu Marmației și Borșa. Din gara Vișeu de Sus a fost construită între anii 1930-1933 un traseu feroviar pentru mocăniță. În perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. În 1940 a fost pusă în funcțiune numai o singură cale ferată
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
a conectat Maramureșul cu restul țării. În martie 1997, tronsonul feroviar între Vișeu de Jos și Borșa a fost închis pentru traficul de persoane. El a fost achiziționat de compania "SC RG Holz Company SRL", care operează de asemenea și mocănița. este cu linie simplă și neelectrificată. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. Tronsonul de la Vișeu de Jos către Borșa se află în exploatarea societății "SC RG Holz Company SRL" și servește doar pentru transportul de marfă
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
anul 1997, iar Sibiu - Agnita este complet impracticabilă din cauza construirii unui pod rutier. Există însă câteva căi ferate înguste cumpărate de operatori privați și redeschise, precum cele de pe Valea Vișeului, de la Brad și Moldovița. Pe aceste linii circulă destul de des „mocănițe” în scop turistic. Prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Romane „SNCFR” de la 1 octombrie 1998 au fost înființate : În urma reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Romane „SNCFR” de la 1 octombrie 1998 a fost permis accesul nediscriminatoriu la infrastructura feroviară
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de mongoli la marea invazie din anul 1241, și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt. Altele: Parcul Dendrologic "Dr. Ion Vlad", mocănița etc. Alba Iulia este înfrățită cu urmatoarele orașe: Municipiul Alba Iulia este înfrățit cu următoarele localități: Imagini
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
de romi (2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,44%). Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții este "furatul toacei", obicei practicat și în comunele vecine. Este vizată în special toaca bisericii, dar și cele confecționate de localnici și aflate în perimetrul
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Abrud - Câmpeni, DJ742 Abrud - Corna, DC116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați. Linia ferată îngustă Abrud - Turda (Mocănița) are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Gara este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
sunt modernizați. Linia ferată îngustă Abrud - Turda (Mocănița) are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Gara este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale). Orașul Abrud este amplasat la 140 km de aeroportul Cristian - Sibiu și 135 km de aeroportul Someșeni - Cluj Napoca. Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
Calea Ferată Forestieră Vișeu (cunoscută și sub numele de Mocănița de pe Valea Vaserului) este o cale ferată cu ecartament îngust din județul Maramureș, care merge din Vișeu de Sus, pe Valea Vaserului, până în Carpați, la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina. Calea ferată este exploatată atât forestier, cât și turistic
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
special pentru ușurarea transportului minereului de fier exploatat de la minele din Ghelari spre Furnalul de la Govăjdia, respectiv la Uzinele de Fier din Hunedoara. Această cale ferată era cunoscută și sub denumirile "Calea Ferată de Interes Local Hunedoara-Ghelari", "CFI Hunedoara" și "Mocănița Hunedoara" Linia avea 10 km de la Hunedoara la Govăjdia și încă 6 km de la Govăjdia la stația finală din Retișoara. Această linie era o linie cu regim mixt de transport, adică se transportau atât călători spre și dinspre Hunedoara spre
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
câteodată ajutată de locomotiva cu aburi) care începe de la baza planului înclinat continuând 850m până la stația finală unde se afla o stație de sortare cu opt buncăre și echipat cu trei concasoare cu fălci de unde se încărca minereul în vagoanele mocăniței și de acolo se transportau spre Govăjdia și Hunedoara. Lucrările de pregătire al terasamentului au fost începute în anul 1888 și între 1897 și 1898 au avansat atât de mult încât pentru construcția liniei la începutul lui 1899 s-au
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
temporar din 22 iulie 2010 pe timp de un an, timp în care autoritățile locale trebuiau să creeze un dosar cu actele necesare clasării. În aprilie 2011 tinerii din Hunedoara au organizat o acțiune de voluntariat pentru a curăța terasamentul mocăniței de vegetație și a atrage atenția autorităților asupra acestui obiectiv. La acțiune au participat peste 200 tineri și oameni de toate vârstele din Hunedoara, câțiva tineri de la asociația "Prietenii Mocăniței" din Sibiu, cercetașii comunei Ghelari împreună cu liderii lor, și câțiva
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
au organizat o acțiune de voluntariat pentru a curăța terasamentul mocăniței de vegetație și a atrage atenția autorităților asupra acestui obiectiv. La acțiune au participat peste 200 tineri și oameni de toate vârstele din Hunedoara, câțiva tineri de la asociația "Prietenii Mocăniței" din Sibiu, cercetașii comunei Ghelari împreună cu liderii lor, și câțiva studenți de la o universitate din Cluj-Napoca. Împreună au reușit să curețe doar o parte din terasament din pricina lipsei de scule motorizate. În luna mai 2011 consiliile locale din comuna Ghelari
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
gotic. A fost înconjurată cu un zid de apărare, care nu a rezistat însă atacului tătar din 1661. În anul 1672 a fost renovată. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010). Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).
Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/324331_a_325660]
-
Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea pănurilor și cergilor (materiale textile confecționate la războiul de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
an la Facultatea de Agronomie, este repartizat să-și efectueze practică de vară în satul Viișoara. Părinții săi, Varvară și Toderaș (Dem Rădulescu), îl așteaptă cu fanfara la gară din Pogoanele în ziua anunțată a sosirii, dar tânărul coboară din mocănița în stația anterioară și merge pe jos, pește dealuri, prin râul Arieș și prin pădure. El intra în sat călare pe măgărușul Valjean, provocând râsul sătenilor și rușinea mamei sale. În anii scurși de la evenimentele relatate în filmele anterioare, Toderaș
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
1985) și "Primăvară bobocilor" (1987). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Soții Toderaș își așteaptă la gară, cu fanfara de femei, feciorul, pe viitorul agronom Ionuț. Dar tânărul nu e în mocănița, ci vine, agale, pe jos, la practica pe care Varvară i-a pretins s-o facă în cooperativa, sub șefia ei autoritara. Cel de-al treilea și ultim volet de boboci, urmând toamnei și iernii, schimbă fără avertizări „castingul” serialului
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
cele mai importante sunt Drumul Național 10 Brașov - Buzău și calea ferată secundară 403 Brașov - Întorsura Buzăului - care parcurge tunelul Teliu (cel mai lung tunel al rețelei de căi ferate din România). În trecut a existat o cale ferată îngustă (mocăniță) între Vama Buzăului și Măneciu (județul Prahova) prin Pasul Boncuța. Depresiunea are așezări numeroase, populația - integral românească, fiind bine reprezentată. Majoritatea populației este concentrată în zonele situate în proximitatea DN10 precum și în cele situate mai aproape de Brașov și, mai puțin
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
trenul personal parcurgea acest tronson în șase ore și jumătate, oprind în toate stațiile, dar și între stații dacă pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna. În prezent se mai organizează curse ocazionale între Abrud și Câmpeni cu trenuri de tip Mocăniță. În anul 2006, la solicitarea Consiliului Județean Alba, sectorul căii ferate situat pe teritoriul județului Alba, între localitățile Abrud și Vidolm, a fost declarat monument istoric. În anul 2014 întregul traseu al căii ferate a fost declarat monument istoric. Prin
Calea ferată îngustă Turda-Abrud () [Corola-website/Science/337063_a_338392]