223 matches
-
dar te iubesc! Am primit cele două exemplare ale cărții tale, m-am bucurat de poezia ta ca de-o catifea regală, m-am îmbătat cu cea mai poloneză votcă, ți-am telefonat, nu mi-ai răspuns, apoi - ce întîmplare mocirloasă! - ți-am pierdut (în casă!) plicul cu scrisoarea. Bate-mă, omoară-mă, nu știu de unde să le scot. Mi-am răscolit toate mapele, nimic! Azi am luat ,Orizont"-ul și m-am pilit din nou, iar am căutat, iar n-
M-am bucurat de poezia ta ca de-o catifea regală by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Imaginative/10861_a_12186]
-
de examen, pe care se hotărâse să-l abordeze excentric, pentru că el era, de asemenea, născut de o mamă foarte emancipată. Devotat până-n rărunchi cauzei femeilor din secolul 19, lăsa să-i curgă sucul dulce al inimii prin vârful cam mocirlos al pixului albastru. Iar când soarele ajunse la ferestrele înalte ale amfiteatrului, băiatul fu deja învăluit în pături fierbinți, ca în anii copilăriei, când, gripat, aștepta cu-nsuflețire mâna mamei sale, care era o femeie foarte progresistă. Și sentimentul ăla
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
Gheorghe Grigurcu În loc de ființî Vis pur chiar în miezul mocirlos al trudei braț ce s-a preumblat de unul singur o zi întreagă prin pădure lacrimă diluînd spre seară alcoolul tare-al farsei idee în care se pierde cărarea deznădăjduită ca-ntr-un desiș spinare culcîndu-se-n imensul pat al limbajului
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
felul în care se descoperă diagnostice, în care minciuna și adevărul s-au contopit peste capul muritorilor, în viața de zi cu zi, felul în care moartea ne lasă să o "vedem", să o simțim: umedă, rece, terestră și concretă, mocirloasă, zgomotoasă. Spațiul propus de scenograful Helmuth Stürmer este un șantier - cu schele, găleți, cu var pe jos - un șantier în care, poate, se îngroapă lumea fostului rege și se construiește alta, după chipul, asemănarea și gustul noii conduceri, un alt
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
Fhilby (spion pentru Moscova), Sorge pentru Stalin... și mulți, mulți alții, fără să-l uităm pe bancherul Parvus care l-a finanțat pe Lenin în exil și la Moscova. Încercînd să-mi amintesc aceste "cîrtițe" care au lucrat pe sub pămîntul mocirlos pentru ca "ciuma roșie" să se răspîndească în lumea întreagă (Oppenheimer, Klaus Fuchs, Enrico Fermi, Julius și Ethel Rosenberg - care au făcut spionajul atomic în favoarea URSS - sau Münzenberg și Artur London în Franța) am înțeles că ei construiau ISTORIA fără să
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
de a-l câștiga. Experiența discretă a evreității este înlocuită cu experiența dictaturii. Punctul de inflexiune e o nuvelă cu multe elemente comune cu primele romane ale lui Norman Manea, Captivi (1970) și Atrium (1974): decepția maturității, tentaculele mediocrizării, cotidianul mocirlos, apatia elegiacă. Monotonia, platitudinea, suspiciunea, banalitatea, resemnarea, captivitatea sunt trăite de recentul absolvent al facultății cu un sentiment din ce în ce mai acut al disperării. Senzația de sufocare, de înecare (chiar trecuse printr-un asemenea accident la mare) îl determină să caute evadarea
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
o rețea de traficanți de copii și este trimis la Paris pentru a cerși și pentru a se prostitua și Dorel (Doru) un tânăr care își vede toate iluziile (politice, legate de familie, de dragoste) spulberate în peisajul confuz și mocirlos al tranziției românești. Este limpede că după aderarea României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) cel puțin episoadele legate de bandele de români care au speriat Occidentul au o cu totul altă cotă de interes decât în 2004 (anul apariției primei
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]
-
minte soarele care trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt care agită bălăriile. Și atunci, din spatele zimților, al grohotișurilor, de după cutiile aruncate de-a valma, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie privi descumpănit și se învârti pe loc. Rămaseră în mijloc, spate în spate, cu Chisăliță încercând zadarnic să se ascundă printre ceilalți doi. Odată cu
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
să se salveze au dat informații, după destrămarea Uniunii Sovietice, despre crimele petrecute în acest lagăr. Multe mărturii a tipărit ziarul "Curierul de Nord" din Bălți. Cadavrele celor doborâți de foame, boală, sau uciși de gardieni erau aruncate în șanțurile mocirloase din apropiere. După ce locul masacrelor a fost dat în vileag, în anii 1991-1992 s-au făcut cercetări în lungul mlaștinilor și rezultatele au fost cutremurătoare. Români evlavioși și gazetari de la "Curierul de Nord" din Bălți au înălțat o piramidă de
Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
să se întoarcă la un leadership pătruns de valori, de respect, de demnitate și îndreptat către interesul național, uneori în detrimentul celui personal. Este evident că nu poți fi în avantaj, ca individ influent, dacă mediul din care faci parte este mocirlos. Amestecul inform de puteri practicate la București, mai ales subteran (de neînțeles public, fiindcă răspunde unor interese ascunse), nu are cum să dureze fără să compromită întreaga societate, inclusiv pe cei care practică aceste puteri. Avem nevoie să ne întoarcem
Instituţia Preşedintelui nu se ocupă, demn şi respectabil, de reprezentarea Statului. Articol scris de ASR Principele Radu al României () [Corola-journal/Journalistic/48609_a_49934]
-
drumurilor Europei și, deși unii bănuiesc că omul a vrut să facă o glumă, se poate spune că țara ocupă un loc central în istoria Europei. Geografic, e o țară cu peisaje variate, cu regiunile de sud compuse din smârcuri mocirloase și mlaștini asanate, pe când în nord și în vest se întind câmpii măturate de vânturi. ș...ț Două cursuri de apă principale străbat țara: maiestuosul fluviu Uze șerpuiește prin centru, spre vest, trecând granița în Germania (unde este cunoscut sub
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
Julius, este scriitor și apare în povestirea intitulată Sosirea din străinătate. în loc să se pună la adăpost, rămânând în Franța, el hotărăște să se repatrieze: " Traversase râul de frontieră cu fruntea lipită de geam, zâmbind. Cu ochii pierduți în undele cenușii, mocirloase. Copleșit de îngrijorare, un timp, dar calm, aproape nepăsător, mai târziu. Topind, în fericirea că-și revedea țara, orice motiv de îngrijorare, orice teamă. în zâmbetul lui era totul, viața trăită frumos, intransigența lui structurală, plăcerea nesecată de a scrie
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
aici!). Lumea se revelă că text ("textul frunzelor izvoraște iarăși pe buze"), nu numai pentru a sfidă textul poetic, ci și, compensator, pentru a-l reconfirmă în subsidiar, precum un etaj simbolic al propriei sale mizerii: "eu disting doar vorbele mocirloase / că un pămînt de rezervă..." (Fals de duminică). Nu e oare poemul reversibil? Nu e în stare a se varsă înapoi în văzduhul trăirilor din care a purces? S-ar zice că da: "golesc zestrea poemului într-un aer oval
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
-l umilească pe cel inteligent. Proprietatea era considerată un delict și educația aleasă era catalogata un moft burghez, periculos, ce trebuia remodelat prin tortură. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren fertil, datorită putregaiului adus de apele mocirloase ale unei ideologii ostile bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta tabloul în care a fost naționalizat imobilul intelectualului de marcă, Mircea Vulcănescu. După arestarea proprietarului, la 31 august 1946, întreaga avere a fost confiscată și repartizata gratuit unui cadru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-l umilească pe cel inteligent. Proprietatea era considerată un delict și educația aleasă era catalogata un moft burghez, periculos, ce trebuia remodelat prin tortură. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren fertil, datorită putregaiului adus de apele mocirloase ale unei ideologii ostile bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta tabloul în care a fost naționalizat imobilul intelectualului de marcă, Mircea Vulcănescu. După arestarea proprietarului, la 31 august 1946, întreaga avere a fost confiscată și repartizata gratuit unui cadru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se opresc îndatoritoare-n dreptul tău și te duc puțin mai departe aidoma unor vechi autobuze; să nu fii surprins: nu vei găsi nici acel amestec al Veciei cu Timpul care-ți ține loc de trecut. Hipopotam Hipopotam scăldîndu-se-n apa mocirloasă a limbajului atîția sori îl flatează moi cum frunzele dar atît de puține furtuni sub pielea lui ascultătoare cum un abecedar care ne-nvață tot ce e de învățat sub privirea lui fragilă cum un canar care cîntă tot ce
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14973_a_16298]
-
-l umilească pe cel inteligent. Proprietatea era considerată un delict și educația aleasă era catalogata un moft burghez, periculos, ce trebuia remodelat prin tortură. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren fertil, datorită putregaiului adus de apele mocirloase ale unei ideologii ostile bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta tabloul în care a fost naționalizat imobilul intelectualului de marcă, Mircea Vulcănescu. După arestarea proprietarului, la 31 august 1946, întreaga avere a fost confiscată și repartizata gratuit unui cadru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acea seară însă, spaimele lui de copil nu răzbiră prin euforia produsă de țuica fiartă și de bucuria că în curând avea, poate, să rezolve enigma aparițiilor sepulcrale. Ajunse în cimitir după ce străbătu, căzând de nenumărate ori, potecile cele mai mocirloase pe care îi fusese dat să umble în scurta lui viață de etnolog. Găsi, pe pipăite, portița de fier și intră, plescăind prin noroi și dârdâind. Trecu, mirat, pe lângă silueta unei femei îngenuncheate lângă un mormânt. ΄Ce curaj are
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Costel își aprinse o țigară și-o luă încet înapoi prin labirintul fierbinte, tresărind speriat la apropierea oricărei siluete. La fiecare pas simțea cum femeia din țeasta lui se clatină ușor, ca un giroscop. Curând, noaptea îi deveni suspectă. Străduțele mocirloase se multiplicau, iar stelele, deasupra, nu mai erau aceleași: stinse și apropiate ca un decor naiv. Gardurile, de-a lungul cărora își trecea degetele, distrat, căpătară un luciu de carton. Casele își rotunjeau contururile abia vizibile, devenind niște movilite informe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bate inima. Sânt funcțiile păsării, sânt aripi desfăcute peste țeasta de diamant. Sânt trei ochi limpezi și-albaștri deschiși pe aripi de fluture. Dac-aș fi doar atît: creier, inimă și plămâni, aș fi zeu, căci zeii n-au viscere mocirloase. Aș fi ca o navă spațială înaintînd printr-un jet de aer și sânge, propulsîndu-și pilotul cerebral printre stele. Iar el, homunculul, în costum sidefiu de mielină, ar manevra pe corpul lui însuși ca pe-un tablou de comandă sofisticat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mașini miniaturale, insecte de metal galben și portocaliu, cu cilindri hidraulici murdari și cupe jupuite până la fierul gol, dau jos zidurile, scot fundațiile, strâmbă gardurile și le smulg din pământ, încărcînd totul în basculante și lăsând în urmă teren viran, mocirlos, brăzdat de urmele șenilelor. Noaptea se lucra în lumina devastatoare a farurilor. Coboram uneori și, cu toate că noroiul îmi depășea marginea de sus a ghetelor, prelingîndu-mi-se înăuntru, nu mă lăsam până nu ajungeam la teatrul operațiunilor. Se purta un război. Dușmanul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
obscure, lăsau să se reflecte în lupă, ca pe-un capac străveziu de ceas, mereu și mereu alt București. Uneori nu se-arăta pe lentila curbă nici o construcție, doar păduri străbătute de râuri pământii. Alteori, de-a lungul unei Dâmbovițe mocirloase, între ziduri precare, se adunau câteva biserici și case. În alte imagini orașul creștea, cu ulițe sucite, cu Mitropolia cocoțată pe deal, cu grădini risipite pestriț printre case, cu turnul Colței, tronconic și dizgrațios ca o bucată de măsea lucioasă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vedeau urmele prezenței umane, cu suprafața fărâmițată de nenumărate bălți rotunde, înconjurate de trestie și desișuri de arini. Se găsiră curând într-o adevărată mlaștină, în care Divicone era singurul capabil să se orienteze. Copitele cailor se afundau în pământul mocirlos, iar cărarea pe care o străbăteau se strâmta, pe unele porțiuni, într-atât, încât îi constrângea pe Sebastianus și pe tovarășii săi să meargă în șir indian, înconjurați de mărăcinișul des și de ochiuri de apă stătătoare, prin care doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și călduță, dar pe la mijlocul lui noiembrie au început ploile, medeanul din fața casei s-a prefăcut într-o mocirlă de nu mai știai ce este. Locurile acelea joase de la Nicolina și Socola, fără scurgere, au fost întotdeauna, când dădeau ploile, heleșteie mocirloase. Ieșitul la stradă se făcea după priceperea și fantezia fiecăruia, când pășind pe pietre, când dând cu piciorul în știoalnă. Ca încălțăminte erau bune cizmele, fiind și mai scumpe. Cei care ar fi trebuit să vină noaptea acasă veneau cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fonduri pentru războiul soțului ei. Pe fată o interesează foarte mult. În următoarele câteva săptămâni, când ninge, când plouă. Într-o zi universul din Yenan e pus la înmuiat, ploaia transformând pământul într-o mlaștină. Pământul saturat devine o pastă mocirloasă. Vasele și cănile din cameră se inundă ca niște bărci micuțe. Pentru ca, a doua zi, să iasă soarele. Usucă poteca și urmele lăsate de roți se întăresc precum niște lame de cuțit. Când vine din nou ploaia, drumul e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]