14,651 matches
-
nu poate fi vorba), interpretarea crimelor comuniste (atunci cînd se ajunge, totuși, la acest subiect) ca niște accidente de parcurs și/sau abateri abuzive de la dogma marxistă. Efectele acestei campanii sînt miraculoase și se poate spune că stîngismul este o modă care cîștigă tot mai mult teren printre intelectualii europeni. Volumul Monicăi Lovinescu, Diagonale este, într-un fel, o replică românească la Marea Paradă (de altfel volumul lui Revel este comentat elogios de autoare în cadrul cărții). Aflată la Paris, departe de
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
spun, calcul cultural, că nu mi-am propus o anumită configurație și nici o anumită impresie). În principiu, ea este sinceră, dacă sinceritatea are vreo valoare în probleme de gust ori de judecată critică, ambele supuse unui cod cultural sau unei mode. Și primul uimit de cum arată sunt eu însumi.
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
epoca romantică, al căror patriotism bătător la ochi și declamator nu-i stînjenea pe contemporanii lui Alecsandri și Bolintineanu, dar care nouă ni se pare o impostură literară. 5. Literatura demodată. Oricît ne-ar displăcea ideea, există în artă și mode. Mòdele sînt partea vizibilă (tehnici, procedee, lexic, gramatică literară ș.a.) a unor curente sau mișcări literare. Adică a părții care se perimează, prin schimbarea concepției artistice ori din alte cauze. Sînt și azi destui poeți care nu văd de ce, eminescianizînd
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că majoritatea interviurilor mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o logică a discursurilor hibridizate, destul de la modă azi, interviuri narațiune. Nu altfel se prezintă, de exemplu, convorbirea cu Jaques le Goff, cercetător al istoriei mentalităților, a cărui biografie, povestită reportofonului, pare a împrumuta semnificație "accidentelor" și istoriei subiective dindărătul documentelor oficiale. Din interviul cu Maurice Nadeau, critic
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Telefil Probabil din dorința tuturor instituțiilor românești de a adera la NATO, a poliției mai cu seamă, moda americană a mîinilor încătușate, indiferent de cît de murdare sînt sau de natura murdăriei, a prins și la noi. Indiferent de faptă, de valoarea prejudiciului, de pericolul social reprezentat, arestații (încă sub pavăza prezumției de nevinovăție, atenție!) sînt purtați în
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
opinia lui P. Ispirescu, "cei procopsiți care au călătorit în Apus", tinerii care au studiat în străinătate și au adus cu ei obiceiuri străine, apoi doicile nemțoaice și franțuzoaice. Face un apel ferm la salvgardarea obiceiurilor neaoșe, la împotrivirea față de moda apuseană, la apărarea "osiei românismului". Pentru ca pericolul să nu mai vină de la clasele avute, sensibile la modă, ideea salvatoare ar fi - scria P. Ispirescu - ca acestea să adopte tradițiile populare, spre exemplu, "să se joace în saloane Călușarii, Bătuta și
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
și au adus cu ei obiceiuri străine, apoi doicile nemțoaice și franțuzoaice. Face un apel ferm la salvgardarea obiceiurilor neaoșe, la împotrivirea față de moda apuseană, la apărarea "osiei românismului". Pentru ca pericolul să nu mai vină de la clasele avute, sensibile la modă, ideea salvatoare ar fi - scria P. Ispirescu - ca acestea să adopte tradițiile populare, spre exemplu, "să se joace în saloane Călușarii, Bătuta și Brâul", adică dansurile naționale. Ca exemplu de tărie în păstrarea obiceiurilor străvechi îi dă pe evrei: "Dar
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Crăciun va diminua importanța obiceiurilor neaoșe. Steaua, colindele cu Moș Ajunul, cu icoana Nașterii Domnului, cu Vasilică, cu sorcova, cu Vicleimul și de aceea propunea să se adopte o atitudine severă față de străinisme: "să ne împotrivim, fățiș și pieptiș, năvălirii modei și să ne mândrim de vița din care ne tragem". Semnificativ este că apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul (Iași), Telegraful român, Revista literară (Literatorul), Familia, Amicul
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Marx, și de Nietzsche, pe măsura puterilor mele, înainte ca și după decembrie 1989. Conjunctura anterioară nu m-a constrâns să-l nesocotesc pe Nietzsche; presiunea actuală nu mă face să-l ignor pe Marx. Ca semn de neaderență la mode, i-am tratat acum împreună, chiar cu riscul de a-i contraria pe adepții amândurora." (p. 259). în studiul intitulat Sine ira et studio, în care analizează impactul în diferite epoci al Manifestului Partidului Comunist al lui Marx și Engels
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
rezistă la roua și bruma tufănelelor noastre", scria Cezar Petrescu prin anii '30, cu înverșunare metaforică împotriva "transplanturilor" artificiale ce ar fi pus literatura română în imposibilitatea de "a lega vreun rod". Fără rădăcini în pămîntul natal, răsucit după cum bate moda occidentului, autenticul românesc ar fi supus, fatalmente, desfigurării. Vizibilă cu ochiul liber, poziția "antimodernistă" a lui Cezar Petrescu (născut la 1 decembrie 1892) nu-i poate asigura certificatul de bună orientare artistică din partea criticilor cu autoritate ai vremii. Chiar de la
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice... Numeroase "cuvinte și lucruri", categorii din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un element esențial de civilizație europeană, prin separarea societății de natură, a părții de sus a corpului de partea de jos, a rațiunii de sex, a "onoarei de rușine?") Ideea indoeuropeană
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
despre globalizare a stârnit, încă de la prima sa ediție din 1996 (urmată de o a doua în 1999, total rescrisă și fundamental adăugită), multiple controverse tocmai prin scopul declarat de a pune la îndoială conceptul în cauză. Un concept la modă, dar pe care cei doi autori - profesori de științe sociale, respectiv de economie politică - îl consideră mult supraevaluat și, în aceste condiții, distructiv prin iluziile pe care le favorizează. Hirst și Thompson se situează prin urmare într-o opoziție deschisă
Globaliștii, antiglobaliștii și scepticii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14512_a_15837]
-
romane) care au cunoscut un succes de public sau de critică mai mare sau mai mic în ultimul deceniu. E vorba de "literatură adevărată", precizează Pierre Jourde, nu de literatură de consum. Și, în orice caz, de o "literatură la modă". Interesul acestor analize constă în a oferi, nu un tablou al literaturii franceze recente, dar o privire de ansamblu asupra principalelor tendințe, atît literare, cît și editoriale, cu alte cuvinte, nu doar asupra calității și originalității estetice a acestei noi
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
energia cheltuită spre a-ți aduna numele pe o carte, în ziua de azi, merită respect și compasiune. Ștefan Caraman scrie vreo 30 de proze pe diverse teme și subiecte, cu aerul sfidător al adolescentului care citește cinci cărți la modă, emite trei idei și devine intelectual. Nu obrăznicia ar fi defectul, dimpotrivă, nervul acesta agresiv ar fi cam singurul care traversează textele, în rest, o greutate de înaintare narativă și expresii comune, dacă nu inadecvate, incongruente cu întregul, ca și cum ai
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
doar cel de strictă specialitate) a fost, în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluența de spectatori la filme și la manifestările conexe, până la dimensiunile unui fenomen turistic. Nu este vorba doar despre ceea ce numim, cu o sintagmă la modă, "turism cultural", despre un pretext seducător tipărit de agențiile de voiaj, ci chiar despre un "turism antropologic", care a suscitat un neașteptat trafic de interese cinefile. Așadar, nume din sfera antropologiei și din cea a mediei, a realizatorilor de film
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
inevitabilă. Să stigmatizăm plagiatul, mai cu seamă în formele sale grave, extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure cu ajutorul internetului, unde pentru orice temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de a educa simțul onestității intelectuale, de la vârsta cea mai fragedă. Acest lucru nu s-a prea făcut până acum și molima plagiatului a putut
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
ar fi fost considerat nepotrivit pentru atât de cultivata mea prietenă, dar el era la punct cu evenimentele culturale, judeca inteligent spectacolele și expozițiile văzute. Era stăpân pe sine și pe viitorul țării sale. Era nedumerit de linia postmodernă la modă în lumea snobilor; dar era gata s-o urmeze. Își făcea datoria și aștepta ca artiștii și criticii să și-o facă pe a lor. Revăzând o nouă antologie de poezie maghiară pentru Hungarian Quarterly, am ajuns la concluzia că
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
aflam într-un magazin. O domnișorică afectată și aferată, cu mîna vîrîtă pînă la cot în raftul cu brînzeturi fine, franțuzești, a tresărit și a început să se învîrtă pe loc, zgîriindu-mi timpanele cu dansul mărunt al tocurilor cui, la modă. De îndată a apărut un domn bine, rasat, cu o sticlă de șampanie scumpă în coș. N-a apucat să rostească nici-un cuvînt pentru că iubita lui s-a năpustit cu reproșurile: "Ți-am spus de o mie de ori, dragă
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
dedicată căutării adevărului și regulilor bunului gust. Ar fi o exagerare. Dar un mod de comportament asemănător există. O anumită politețe ceremonioasă, o plăcere evidentă în a cita autorități cunoscute, un anumit mod de a face aluzii la idei la modă. Să mai rămînem puțin la comparații de acest tip, pentru că atît biografia cît și cărțile publicate de Dvs. o permit, aș spune chiar că o cer: ce înseamnă să scoți o carte în SUA, în Franța și în România ? Nu
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
schimb, în domeniul umanistic, editorul decide de unul singur. Din această cauză, în Franța autorul își poate permite să fie mai original, mai personal. Nu știu dacă lucrarea mea Mirajul lingvistic, în care criticam o serie de autori foarte la modă în anii 1970-1980, ar fi apărut la fel de ușor dacă aș fi scris-o întîi în engleză, și nu în franceză. O dată însă ce a fost remarcată în Franța, mi s-a cerut imediat să scriu o versiune engleză. La Joyce
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
a tragediei istorice prin care a trecut acest oraș sub comuniști. Din păcate nu cunosc suficient romanul românesc de azi, dar îl admir pe Mircea Cărtărescu și îmi plac mult romanele prietenului meu Mihai Zamfir. Păreți un teoretician imun la mode și un critic care nu se lasă intimidat de capcanele formulelor succes. E nevoie de timp ca să ajungi aici sau e o însușire "naturală" și personală? îmi faceți un compliment frumos și vă mulțumesc. De fapt, nu îl merit. în
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
intimidat de capcanele formulelor succes. E nevoie de timp ca să ajungi aici sau e o însușire "naturală" și personală? îmi faceți un compliment frumos și vă mulțumesc. De fapt, nu îl merit. în tinerețea mea am fost foarte influențat de mode. Am făcut, de pildă, parte din grupul structuralist din București, ca mulți colegi și prieteni din generația mea. Deși Mihai Șora m-a avertizat încă din anii 1965 - 66 că formalismul nu duce departe, eu am luat structuralismul în serios
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
duce departe, eu am luat structuralismul în serios, am învățat matematica (la sfatul d-lui Solomon Marcus), am încercat să fiu cît de riguros cu putință. După toate aceste eforturi, am constatat însă, întîi, că mulți dintre literații structuraliști la modă nu știu prea bine ce spun, al doilea (încă mai neplăcut), că pînă și în cazurile cînd este aplicată riguros, metodologia structuralistă nu dă decît rezultate de un interes minim sau, în orice caz, de un rezultat mult mai mic
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
riguros, metodologia structuralistă nu dă decît rezultate de un interes minim sau, în orice caz, de un rezultat mult mai mic decît efortul de rigoare investit. Mihai Șora avusese dreptate. Dat fiind că m-am fript o dată, mă feresc de mode și suflu și în iaurt. Și totuși, chiar și acum, rămîn sensibil la ce se întîmplă, în special în Franța, unde un grup de gînditori ceva mai tineri decît mine mi se pare extrem de interesant. Ca și mine, ei s-
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
iaurt. Și totuși, chiar și acum, rămîn sensibil la ce se întîmplă, în special în Franța, unde un grup de gînditori ceva mai tineri decît mine mi se pare extrem de interesant. Ca și mine, ei s-au opus iraționalismului la modă în anii 1970 și au revenit la gîndirea rațională, clară și argumentată, fără însă să fie partizanii metodelor formale. Mă refer la Jacques Bouveresse, Antoine Compagnon, Vincent Descombes, Luc Ferry, Marcel Gauchet, Pierre Manent, Pierre Rosanvallon și Jean-Marie Schaeffer, de la
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]