488 matches
-
direcții principale de analiză psihobiografică a individului: un aspect exterior și un aspect interior. Din perspectiva aspectului exterior al vieții, psihobiografia apare ca fiind o succesiune de etape psihobiologice și psihosociale ale persoanei în raport cu factorii externi, care au o acțiune „modelatoare” asupra acesteia. Ea este reprezentată sub forma unei curbe dinamice a vieții, care a fost studiată de Ch. Bühler. Teoriile ce iau în considerare aspectul interior al vieții privesc psihobiografia ca fiind expresia unei istorii interioare a persoanei, cu o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a religiei, tradițiilor etc.; e) modul de formare a Supra-Eului moral; f) relațiile cu alte culturi (încrucișările culturale). Raporturile dintre starea de sănătate mintală și boala psihică în cadrul comunităților social-umane sunt reprezentate în schema de mai jos. p. 129 Factori modelatori Comunitatea social-umană (modelul cultural și modul de viață socială) Factori represivi Conduite normale Conduite deviante patologice Sănătate mintală Boală psihică Activitate utilă Inactivitate Devianță Tendințe normale Individul Grupul de indivizi Pulsiuni patologice Din schema de mai sus se poate desprinde
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interacționa față de alții într un anume mod.( www.belbin.com) Inițial, a identificat opt roluri în echipă, dar mai apoi a adăugat un al nouălea - specialistul. Roluri cheie în echipă pe parcursul etapelor din viața unei echipe Roluri orientate spre acțiune Modelator, Implementator, Cel care finalizează, termină. Roluri orientate spre persoane Coordonator, Muncitor în echipă, Investigator de resurse. Roluri orientate spre gândire Sursă de idei, Evaluator monitor, Specialist. Identificarea rolului pe care îl poate juca o persoană este importantă pentru că permite ca
APLICAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC , UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Raicu Daniela, Luca Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_909]
-
și a cadrului didactic față de procesul instructiv - educativ. Iată de ce, în următoarele pagini ale lucrării de față, voi dedica un capitol aparte familiei din care provin copiii, membrii unui colectiv de elevi. Se știe că mediul familial este prin excelență modelator și organizator în raport cu comportamentul copiilor. Dacă i-am aloca familiei statutul de personalitate, am putea afirma că familia ar trebui să se comporte ca un sistem supraordonat. Familia constituie primul contact al copilului cu lumea. Dar, să nu uităm că
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
V., deși de regulă nu înlănțuie reprezentările coerent și, în consecință, nu realizează acea „armonie abstractă cu legi fixe” pe care a salutat-o, poetizează în spiritul curentelor impulsionate de ideea „creației pure”, „impersonale”, „obiective”, „clasice”: cubism, constructivism, integralism. Prezență modelatoare constantă, artisticul nu se realizează deloc sau se realizează prea rar în planul compoziției. Niciunde nu e vizibilă o preocupare de selecție, de concentrare, de reliefare imprevizibilă a sensului, de sugerare a lui, subtilă, de gradare a efectelor. Tot ce
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
al lui Ion Gheorghe sau Toma George Maiorescu, oricâte modele ar avea (Whitman, Verhaeren, Maiakovski ș.a.), se resimte în limbaj și de pe urma experienței lui V. Dar în chipul cel mai direct opera lui a acționat în sens stimulativ, dacă nu modelator, asupra avangardiștilor din anii ’30, unii activi și după 1944 (Virgil Teodorescu, Gellu Naum ș.a.), precum și asupra generației optzeciste. Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al avangardei, radicalul ei anticonvenționalism și năzuința unei anumite echilibrări a raporturilor cu tradiția
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
condiții sociale ca și cea non-delincventă. Orientarea antisocială este un proces de durată, În care subiectul asimilează cu preponderență informațiile perturbante care Îi sosesc din mediul social, Împiedicându-l să asimileze sistemul de norme și valori promovat de societate. Eficiența modelatoare a informațiilor perturbante este În relație directă cu trăsăturile de caracter ale subiectului, pe care le stimulează și, În timp, devin dominante. Familia, modelul comportamental al părinților, stilul educativ, școala, climatul conjugal și profesional, au funcții de socializare primară a
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
cinguli sunt de asemenea implicate În agresivitate (cingulectomia a dus la calmarea violenței). Leziunile epileptice situate În sistemul limbic, implicând hipocampul ventral, amigdala și hipotalamusul medial ar modifica aceste structuri, astfel Încât persoanele devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul modelator Îl are amigdala, În acest fel se ajunge la alterarea comportamentului Într-un mod specific prin mal funcționarea sistemului limbic În epilepsie (sindromul de hiperconexiune limbică). Declanșarea timpurie sau tardivă a epilepsiei, precum și gradul de atingere lezională constituie de asemenea
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
social-umane. Este de la sine înțeles faptul că factorii mai sus menționați sunt cei care, în egală măsură, determină și configurează atât starea de sănătate mintală colectivă, cât și formele de anormalitate psihică ale grupurilor sociale. Având în vedere specificitatea factorilor modelatori, vom avea o diversitate de forme atât pentru starea de sănătate mintală, cât și pentru psihozele colective. Nu poate fi înțeleasă nici sănătatea mintală și nici boala psihică, raportată la grupul social decât luând în calcul importanța factorilor mai sus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de forme atât pentru starea de sănătate mintală, cât și pentru psihozele colective. Nu poate fi înțeleasă nici sănătatea mintală și nici boala psihică, raportată la grupul social decât luând în calcul importanța factorilor mai sus menționați. Întrucât însă factorii modelatori ai sănătății mintale cât și ai psihozelor colective, acționează în direcția sufletului colectiv trebuie ca aceștia să fie raportați la aceleași „modele arhetipale” fundamentale din care se „construiesc” atât normalitatea, cât și anormalitatea vieții sufletești. Prin aceasta însă, ne raportăm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descriptive, ca substrat sangvin al „autenticității”, „lucidității”, „anticalofilismului” sau „documentarismului psihologic”? Ce este acest material, „așa de omogen și ispititor totdeauna”, a cărui acțiune, misterioasă și fascinantă, dizolvă retortele securizate ale laboratorului critic și face inoperant tabloul epistemic - axiomatic și modelator - al retoricii literare? O primă ipoteză trimite, evident, la fluxul modern al conștiinței, teoretizat de William James și devenit, odată cu operele lui James Joyce și ale Virginiei Woolf, o constantă literară a modernității. P. nu îl prețuiește însă deloc pe
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
, Iosif (8.I.1915, Cugir - 16. V. 1982, Cluj-Napoca), istoric literar. Este fiul Malvinei (n. Dizmacec) și al lui Iosif Pervain, muncitor modelator. Clasele primare le face în localitatea natală, gimnaziul la Orăștie, în 1934 luându-și bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, absolvită cu magna cum laude (1938). E angajat
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
urmare, simultan sau pe rând, orice lucru, orice obiect, orice limbaj particular al gândirii producătoare, anulând diferența dintre știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai permit omologarea lor ca atare, dar demonstrația lui N. îngăduie accesul la orizontul lor originar de receptare și mai ales
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
guvernamentale sunt prezidențiale sau parlamentare, centralizate sau descentralizate. Conform veniturilor, familiile pot fi împărțite în trei subdiviziuni - bogate, de mijloc și sărace. Formele de guvernământ pot fi puternic prezidențiale, slab prezidențiale cu legislatură independentă, mixte prezidențial-parlamentare, sau parlamentare. Dar sarcina modelatorului este tocmai aceea de a determina care categorii au sens. În al treilea rând, o variabilă poate fi construită pe baza unor valori exprimate în numerale ordinale. Echipele sportive sunt de obicei așezate în ierarhii valorice bazate pe poziția lor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și participatorii. Variabilele pot fi modelate ca fiind de tip continuu și cantitativ - dezvoltarea poate fi măsurată prin venitul pe cap de locuitor (G.D.P. per capita); democrația poate fi exprimată prin numărul de votanți ca parte a populației totale. Sarcina modelatorului este de a selectea o construcție a variabilelor potrivită pentru proiectul său. Modelele cauzale încep cu modelarea, dar nu se opresc aici, căci acestea propun ideea unei legături de covariație sistematică între variabila independentă și cea dependentă, care este direcțională
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
științelor economice și ingineriei. Așadar, nu este deloc surprinzător că ne inspirăm adesea din aceste discipline și le folosim ca surse de idei în modelarea noastră practică. Voi aduce un exemplu mai detaliat care prezintă modul în care un bun modelator își dezvoltă ideile. Acesta este un model creat de Steven Jackson și se referă la relațiile internaționale.1 Jackson a pornit de la o polemică majoră care exista în literatură între teoria neo-riccardiană (care susține că asistența economică dinspre țările bogate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
judecată și experiență. Numai după ce vă veți dezvolta și analiza cu succes propriul model vă veți putea ocupa de date și de convențiile testării riguroase. VI. Concluziitc "VI. Concluzii" Care sunt ingredientele unui model bun? Răspunsul este inteligența și creativitatea modelatorului. Atunci când puneți în relație variabilele independente de cele dependente, trebuie să vă întrebați: este oare relația liniară sau nu? Care este efectul timpului asupra relațiilor cauzale? Ce tip de variabile de control se pot introduce pentru a putea identifica relațiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sunt adesea suficiente și sunt adesea utile pentru testare, atunci când calculele mai detaliate ne depășesc capacitățile. Cred că valoarea abordării științelor sociale prin prisma teoriei jocurilor depășește cu mult structura sa formală. Această abordare rămâne utilă chiar și atunci când noi, modelatorii empirici, nu putem să identificăm matrice complete de rezultate, când nu putem găsi rezolvări pentru echilibrul Nash și nu putem pronostica rezultate unice. Valoarea sa vine din crearea unei imagini a modului în care își fac oamenii alegerile în contexte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
infinit de criterii de comparație posibile și, implicit, o probabilitate foarte înaltă că nu vom găsi similitudini perfecte la nivelul observațiilor. Soluția vine din partea teoriei și modelării riguroase. La fel ca și în cazul cvasi-experimentelor, nu putem controla totul. Sarcina modelatorului este tocmai aceea de a anticipa variabilele potențiale principale generatoare de compuși, pe baza studierii literaturii și a discuțiilor cu colegii. Într-un studiu cu număr mare de cazuri, n, se poate încorpora o gamă largă de controale, afectate doar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai determinată, hotărăsc asupra tuturor evenimentelor din domeniul uman, ca și asupra tuturor creațiilor naturii.” (Op. cit., p. 137.) 7. Op. cit., p. 181. Asemenea rânduri ne duc cu gândul la reflecțiile lui Blaga dintr-un capitol al Spațiului mioritic, intitluat „Influențe modelatoare și catalitice”. Influențelor culturale din afară cu caracter modelator, resimțite ca dăunătoare, autorul le opune influențele catalitice, influențe care stimulează căutarea și găsirea individualității, a specificității înscrise în matricea stilistică a unei comunități. Caracterizând influența spiritualității germane drept una predominant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca și asupra tuturor creațiilor naturii.” (Op. cit., p. 137.) 7. Op. cit., p. 181. Asemenea rânduri ne duc cu gândul la reflecțiile lui Blaga dintr-un capitol al Spațiului mioritic, intitluat „Influențe modelatoare și catalitice”. Influențelor culturale din afară cu caracter modelator, resimțite ca dăunătoare, autorul le opune influențele catalitice, influențe care stimulează căutarea și găsirea individualității, a specificității înscrise în matricea stilistică a unei comunități. Caracterizând influența spiritualității germane drept una predominant catalitică, Blaga menționează și „folclorismul lui Herder”. (Vezi Spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
s-a observat, „cu ample fragmente parenetice”, „încărcată cu miresme poetice” (N. Balotă), La apa Vavilonului are o dimensiune poematică și un etos care sublimează sentimentul pustiului existenței. Activitatea lui B. poartă (prin varietate, mod de abordare a temelor) amprenta modelatoare a lui G. Călinescu, maestrul unei generații de cercetători (critici și istorici literari) cărora le-a stimulat, cultivat și îndrumat gustul pentru investigația documentară exhaustivă și explorarea eseistică din unghiuri surprinzătoare, pentru studiul monografic aplicat și lucrarea de sinteză. În
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
laborios, cu debit molcom și expresie supravegheată, care cultivă, mai mult intuitiv și cu resurse imaginative obișnuite, o estetică a cuvântului în deplină autonomie față de celelalte valori. Placheta În insula unde-nfloreau coralii se constituie ca un ecou al lecturilor modelatoare ale adolescenței, trecute însă prin filtrul unor însușiri care se vor dovedi constante: antiretorism, discreție afectivă, atracție pentru miniatural și ingenuu. Variațiuni pe motive simboliste (orașul blestemat, ploile putrede, moartea, evadarea în spații exotice), versurile, descărnate și voit prozaice, păstrează
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
și cuprind pe lângă competițiile viitoare și obiectivele sau rezultatele preconizate a se realiza, ca și comportamentul sau conduita tehnico-tactică și fizică ce se impune. În jocurile sportive „modelul de joc” reprezintă esența „modelului de pregătire” alături de alte componente obiectivabile și modelatoare. În atletism și alte sporturi măsurabile concret, modelul de pregătire și concurs pleacă de la prognoza performanțelor modelului final, ex. pentru J.O. din 1996, la care se adaugă și alte componente obiectivabile și modelatoare -criterii de selecție, cerințe fizice, psihice
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
pregătire” alături de alte componente obiectivabile și modelatoare. În atletism și alte sporturi măsurabile concret, modelul de pregătire și concurs pleacă de la prognoza performanțelor modelului final, ex. pentru J.O. din 1996, la care se adaugă și alte componente obiectivabile și modelatoare -criterii de selecție, cerințe fizice, psihice, etc.-. După necesitățile și particularitățile colectivului, a echipei, a jucătorilor, a colectivului tehnic și mai ales a obiectivelor finale și condițiilor materiale, modelele de pregătire și de concurs pot incorpora și alte componente. În
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]