161 matches
-
al XX-lea, literatura europeană occidentală se caracteriza printr-o receptare pronunțată a problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate în împrumuturi neologice. În aceste condiții, tendința reprezentată de Curentul istoric-popular în limba literară s-a întîlnit cu tematica tradiționalist-țărănească a literaturii, încît, în parte, arta scrisului s-a manifestat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru a obține un loc la Scala din Milano. Dar cultura și arta curentelor de avangardă rămîne în general domeniul rezervat unui public de inițiați care frecventează sălile de concert, galeriile la modă și alte locuri de întîlnire a inteletualității "moderniste". Numai că acest "mare public luminat" amintit mai sus, nu reprezintă decît o fracțiune minoritară a populației, în Franța de exemplu, dacă 80% din locuitori privesc zilnic emisiunile televizate unul din doi nu citește un ziar cotidian, aproape unul din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
punct de vedere politic și moral, pentru grupurile oprimate asemănătoare negrilor din mediul urban? Filmul este în mod clar modernist prin faptul că dezbaterea a "ceea ce se cuvine să faci" din punct de vedere politic este lăsată deschisă. Definesc drept "moderniste", în primul rînd, strategiile estetice de producere a textelor care sînt deschise și plurivocale, care emit o multitudine de sensuri fără a avea un sens ori un mesaj central și care au nevoie de un cititor activ care să le
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
haute couture, modă tehno de nuanță futuristă, eleganță S&M și o pastișare postmodernistă a diferitelor stiluri de modă, subminînd opoziția între moda de calitate și cea de rînd, întocmai cum și arta postmodernă a aruncat în aer ierarhiile culturale moderniste încetățenite între cultura "înaltă" și cea "comună". Madona a uzat de strategia tipic modernistă de a șoca prin utilizarea neobișnuită a imaginilor din modă, religie și sexualitate, mai ales în videoclipurile muzicale care sînt texte culturale cu un mare grad
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al suprafețelor, fără profunzime sau semnificație (așa cum propun Jameson 1991 și alții), cea mai mare parte a creației Madonei nu poate fi sub nici o formă considerată "postmodernistă", în acest sens al cuvîntului. Dimpotrivă, atît videoclipurile mai realiste, cît și cele moderniste transmit semnificații și mesaje, deși în cele mai accentuat moderniste, precum "Express Yourself", semnificațiile sînt adesea mai evazive și mai dificil de surprins. Strategia modernistă de a adopta tehnici care să șocheze este un element de permanență în creația Madonei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a continuat prin aceasta să extindă granițele culturii pop și să submineze regulile, convențiile și limitele prestabilite. Utilizarea modei și sexualității au în special acest efect, stabilindu-i identitatea de artist modernist iconoclast. Pe de altă parte însă, atitudinile sale moderniste s-au dovedit a avea un succes enorm din punct de vedere comercial și Madona se impune atît ca artist, cît și ca o perspicace femeie de afaceri. Ca atare, "fenomenul Madona" trebuie înțeles și ca o întreprindere comercială. În
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezent Madona continuă să violeze granițele a ceea ce este în mod obișnuit permis, să submineze și să transgreseze limitele stabilite în domeniul artei și al modei. În acest sens, presupusa latură postmodernă a Madonei pune în mișcare o estetică pop modernistă. Căci o evaluare mai bine documentată din punct de vedere teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate de sex și rasă, precum și datorită folosirii ironiei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernismului" presupune un set de practici culturale care combină forme și teme tradiționale, moderniste și postmoderniste, atunci fenomenul Madona poate fi interpretat ca postmodernist. În orice caz, trebuie remarcată măsura în care ea se bazează pe strategii, imagini și forme moderniste devenite clasice, în concertele și videoclipurile sale cele mai cunoscute din ultimii ani. Madona are însă un repertoriu larg de videoclipuri "realiste" în care imaginile pur și simplu ilustrează versurile cîntecelor, realizînd o narațiune ce însoțește cuvintele și muzica (precum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În opoziție cu un asemenea text postmodern lipsit de profunzime, marea majoritate a creațiilor Madonei necesită interpretare, iar unele conțin structuri estetice complexe care exprimă stilul și gîndirea Madonei, care necesită o activitate de interpretare și produc interpretări polivalente, fiind "moderniste" în sensul pe care îl folosesc în acest studiu. Voi reveni la această temă mai tîrziu, în același capitol, și voi compara utilizarea strategiilor estetice de către Laurie Anderson cu utilizarea elementelor moderniste de către Madona. 6 Vezi studiul lui Bordo în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca reacție adversă în raport cu un regim politic totalitar. Specifică este, în acest caz, reacția protestantismul American față de capcanele unui regim demonic ce a răspândit oriunde în lume teroare și groază. e) următoarea categorie este cea a fundamentalismului ca atitudine anti modernistă. În fond, este vorba de reacția unor grupuri politico-religioase protestatare, uneori violente, reacție ce se vrea o alternativă la statul liberal, secular, de tip occidental. Exemplu: reacția violentă a unei părți a lumii islamice față de Occident. Trimiterea precisă este la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
aventurier bizar, ale căror comportamente și păreri îi ofereau material pentru studierea inconștientului, influențat și de poeții Apollinaire și Pierre Reverdy, Breton își schimbă radical felul de a scrie. În 1919, împreună cu Louis Aragon și Philippe Soupault, scoate revista „Littérature”, modernistă în sens larg la început, apoi organ al mișcării Dada, la care întemeietorii s. aderă temporar. În 1920 Breton și Soupault publică primul text suprarealist, Les Champs magnétiques. Separați în 1922 de dadaiști, cei trei poeți, cărora li se alătură
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) marchează intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță tânără pe patul morții, autorul reușește o formulă inedită în poezia românească: o poetică modernistă în descendența lui Nichita Stănescu (categoriile abstractului: timpul, spațiul, estetica privirii, mitul „nenumitului”, sintaxa etc.), dar învăluită într-o atmosferă de o stranietate poescă („bufnița” lui F. este un altfel de „corb” al lui Poe, o metaforă a morții și
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
încadrează între publicațiile cu deschidere spre avangardă, exprimând „o mișcare spirituală care răspundea unei necesități a acelor timpuri de mari frământări sociale” (Ion Th. Ilea). Revista are un caracter strict literar, spațiul cel mare fiind rezervat poeziei, mai ales celei moderniste. Astfel, semnează versuri Ștefan Baciu, V. Spiridonică, Dimitrie Danciu, George Popa, Sașa Pană, Al. Călinescu, Traian Chelariu, Vintilă Horia, Victor Eftimiu, Maria Banuș, Virgil Carianopol, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea, Coca Farago, Ovid Caledoniu, Victor Măgură, George Vaida, Const. Virgil
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
instituțiilor autohtone și, în același timp, de receptivitate față de influențele europene ale gândirii științifice și sensibilității artistice moderne. De aici, și caracterul eclectic al contribuțiilor critice (critică științifică, istorică, socială și critică estetică) și literare (de la cele tradiționalist-poporaniste la cele moderniste, simboliste). Între anii 1927 și 1937, se permanentizează rubricile „Mișcarea culturală și artistică”, „Teatru. Muzică. Cinema”, „Vitrina librăriei”, „Cărți românești”, „Cronica teatrală”, „Cărți noi”, „Cronica engleză” (semnată de Dragoș Protopopescu), „Plastica” și romanul în foileton. Articolele de fond sunt semnate
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
dovedeau incapabili de distincția modernism-postmodernism, să demonstreze că literatura postmodernă nu are cum să reprezinte o radicalizare sa ceea ce a Însemnat modernismul Împreună cu avangardele, ci o re-umanizare a normelor tot mai severe impuse de acestea Întru denunțarea ordinii burgheze. „Valorile moderniste au devenit la ora actuală și În mare parte, monedă calpă și [...] nu mai avem nevoie de alte Veghi ale lui Finnegan sau Cantos pisans Însoțite de echipele lor de profesori acreditați pentru a ni le explica.”. Era limpede, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
curentul cultural prezentat mai sus încât uită uneori să-și privească critic presupozițiile. Autorii, o arhitectă româncă și un arhitect britanic, prezintă saga modernismului românesc ca pe un triumf, într-o viziune progresistă asupra istoriei care e, la rândul ei, modernistă (de exemplu, planul director din 1935 este apreciat drept „unul dintre cele mai progresiste planuri generale de urbanism ale timpului în Europa”, fără a se insista pe ce anume poate fi considerat „progresist” și de ce). Cartea este centrată asupra unui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
națiunii; au creat limbaje ale puterii diferite de limbajul anterior al limbii latine 81. Acestea ar fi rădăcinile culturale ale națiunii într-o prezentare foarte succintă a concepției lui Benedict Anderson. Demersul lui Anderson se înscrie în școala "istoristă" sau "modernistă" a naționalismului, împreună cu Ernest Gellner (a cărui carte Națiuni și naționalism a apărut în 1983, același an în care a apărut și prima ediție a Comunităților imaginate) și Eric Hobsbawm, care consideră că națiunile și naționalismul sunt produsele modernității și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
-se adesea, cum face Magritte, de pastișa stilistica - altădată considerată o blasfemie, dar astăzi legitimata de regulă postmodernă a încălcării regulilor - încearcă încă o dată să aplice formule culturale mai vechi, mai degrabă decât să caute unele noi, cum făcea avangardă modernista. La această mai putem adăuga intertextualitatea spațială: culturile naționale care își negociază sensul cu alte culturi naționale, așa cum se întâmplă în cadrul interacțiunii dintre literaturile postcoloniale și fostele metropole imperiale. În ambele cazuri, punerea sub semnul întrebării a canonului apare că
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
extrem de productiv din punct de vedere estetic. Astfel, spre exemplu, John Docker, în Postmodernism and Popular Culture. A Cultural History (1994), afirmă încă din Introducere: În această carte pun sub semnul întrebării felul în care un secol de teorie critică modernista a inteles cultură de masă a secolului XX și sugerez că postmodernismul promite abordări mai relevante." Docker interpretează cultură de masă ținând seama de memoria, de istoria acesteia în opoziție cu majoritatea abordărilor (care, încă de la Adorno, o văd ca
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
sens. Trecutul ca suport al încercărilor de reconstruire estetică a lumii apare astfel nu numai că o privire nostalgica înapoi, în căutarea unui proiect (eșuat) al Iluminismului așa cum l-a formulat Kant și cum a fost acesta întruchipat de artă modernista, ci și ca o reiterare a unui exces de formă, care găsește un ecou în înclinația manierista a artelor postmoderne și, poate, ca o încercare de depășire a crizei postmoderne către ceea ce ar putea fi, după cum vor arăta deceniile următoare
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
iar jocul actoricesc biomecanic "laborator al Omului Nou," Meyerhold caută de fapt o teorie de legitimare politică. O caracteristică esențială a avantgardei rusești era utilitatea socială a oricărei întreprinderi artistice, principiu respectat cu sfințenie de Meyerhold, dublat de o amânare modernista a recunoașterii eșecului experimentului și de proiecții utopice despre viitoarea societate fără clase ce va putea beneficia de viziunile avantgardei. Următorul spectacol al lui Meyerhold, Pământul în fierbere al lui Tretyakov, a avut loc pe 23 februarie 1923 pentru a
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
evreiască. A fost fiul comerciantului Isaac Wechsler din Ținutul Herța. A început să colaboreze încă de la 14 ani la diverse reviste românești și evreiești. Dar adevăratul debut poate fi considerat doi ani mai târziu în revista de orientare simbolista și modernista "Viață nouă", editata de Ovid Densușianu. Este începutul unei susținute activități de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armând Pascal întemeiază teatrul de avangardă "Insula". Citește mult, cu fervoare, cu o receptivitate și o siguranță a judecății critice
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]
-
Gerard Manley Hopkins, A. E. Housman și poetul și romancierul Thomas Hardy au reprezentat doar o parte din principalii scriitor moderniști de început ce au scris asemenea opere încă din epoca Victoriană. Unele dintre cele mai importante opere ale literaturii moderniste au fost publicate în primele decenii ale secolului 20 printre care: culegerea de povestiri scurte "Dubliners" a lui James Joyce, "Inima intunericului" a lui Joseph Conrad și poezia și teatrul lui William Butler Yeats. Între cele două războaie mondiale cei
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
a fost o grupare literară de orientare modernă, constituită în anii 1940 la Sibiu. Sub aspectul ideologiei literare, gruparea este continuatoare a ideilor liberal moderniste ale lui Eugen Lovinescu din perioada interbelică. Nucleul acestei grupări s-a format în jurul marii personalități a lui Lucian Blaga, dar și alți profesori clujeni au avut o înrâurire asupra tinerilor studenți. „” a apărut în acest oraș, deoarece din cauza dictatului
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]