8,119 matches
-
lui Dumnezeu, pe mare, separată de călătorii de pe corabie, și dată pradă valurilor. “.. și s-a scris această istorie spre folosul nostru și spre înfricoșarea celor care practică această urgie a lui Dumnezeu.” Un capitol aparte - mai ales în contextul modernității neconformiste, libertiniste și anarhic-dogmatice - îl reprezintă “cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului”. Morala este dură, prin adevărul ei, raportat la timpurile noastre: florile răului au rădăcina în
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
creștin (deși va fi avut în comun cu creștinismul-în resorturile intime ale personalității sale-acuitatea metafizică, intuiția organicului, reverența față de tradiție sau vocația mărturisitoare). Dar Eminescu rămâne Eminescu, așa cum a fost. Geniul artistic (mai ales pe fondul de dezangajare religioasă a modernității) poate să-și asume sau nu, într-o măsură sau alta, creștinismul-aceasta stă în „căderea” și-n „libertatea” lui noetică și creatoare.” ( Revista Veghea, an II,nr.3, 2009) În inadvertența grăbită a intervenției sale mișcătoare..., Răzvan Codrescu se
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
suntem. Doamne,/ ce s-a întâmplat cu Tine,/ unde ai fost,/ de ce ne-ai pedepsit? Ne-ai părăsit, cui să ne închinăm,/ să ne audă?/ Preoții,/ unii,/ se ocupă de neoamenii/ dar unde,/ unde ni-s oamenii-oameni?” Ultimele patru capitole - Modernitate, Țăranii mei, Nichitisme și Filozofice, vin să întărească ceea ce susțineam în începutul acestei timide și modeste păreri de cititor și anume faptul că volumul de poezii Fragilitate se constituie într-un manifest literar, care pledează virulent, direct, cu hotărâre, prin
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
din vedere nici personalitatea criticului și istoricului literar Dumitru Micu (ale cărui lucrări despre Arghezi, Blaga, Coșbuc sau despre curentele literare de care s-a ocupat au umplut nopțile studentului care a fost cândva autorul), pe care îl remarcă prin „modernitatea analizei, receptivitatea față de opere, grupări, fenomene și autori, dintre cele mai variate și spectaculoase”, deoarece „veritabil act de cultură, fiecare carte[...]este[...]un impresionant elogiu literaturii române, valorilor ei perene”(Dumitru Micu sau noblețea spiritului creator). În această primă parte
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
ale recentelor guvernări românești. George ROCA: Aveți vreun punct de vedere personal? Corneliu LEU: Bine înțeles, de vreme ce eu am repus pe tapet problema în societatea română actuală și am consacrat capitole importante de curs universitar acestui concept foarte important pentru modernitatea democrației, dar și pentru sinceritatea ei. Sinceritate care obligă la a se recunoaște fiecărui om dreptul la proprietatea personală care își are statute clare, ca și dreptul la proprietatea indiviză a bunului comun pe care, de obicei, îl administrează statul
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
plăcea numele. Dar am ales altul și mai frumos, SPRING. Care, am descoperit, era cel mai aproape , pe hartă, de „centru„ . Plus rezonanțele semantice - „primăvară„ , „pârâu„ și multe altele, care te poartă într-un univers cu o natură nealterată de modernitate... acolo unde văzduhul freamătă de zborul albinelor ... Acolo unde oamenii sunt fericiți, chiar dacă nu știu asta, pentru că nici nu-i preocupă, ei au cărările lor de lumină, ritmurile lor , foarte bine stabilite și sfinte, nu agreează abaterile și chiar simetriile
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488629822.html [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
ca un berbec jugănit, nimic din violența răzvrătitului nu mai apărea în persoana lui publică. În Discernământul modernizării aveam ulterior să asist la echilibristica puerilă a celui care jinduiește să păstreze varza (discernământul tradițional) fără să lovească, în numele Tatălui, capra (modernitatea). După varii alte luări de poziție de sorginte neoconservatoare, filosofenii pe tema 9/11 și deliruri hipercompetente despre Islam m-am lămurit: omul se golise de substanță, fusese vampirizat, devenise de-al lor. Îndrăznesc să spun că, pe termen scurt-mediu
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
oricât de oneste ar fi ca opere de discernământ. Este drept să ne întrebăm, în cele din urmă, ce va reprezenta această carte pentru România profundă. Iarăși, sunt nevoit să zic, nimic. Acolo unde profunzimea nu este atinsă de cangrena modernității, lucrurile vor continua să curgă pe făgașul lor și fară acest text, la fel cum o carte bună despre ecologie nu influențează cu nimic natura, care știe să-și vadă de ale ei și fără concursul specialiștilor. Acolo unde România
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
mă sacrific pentru interesul național? Să-mi dau demisia, ca să se potolească ăștia și să-nceapă să coopereze? Sau să rămân să-l slujesc (pe el, pe interesul național), până la moarte sau măcar până când o să urc statul român pe culmile modernității? Să stau sau să plec? De care dintre aceste două sacrificii ale mele are mai mare nevoie țara mea iubită, care din ele l-ar ajuta mai mult pe poporul meu adorat?“. Sunt convinsă, Roberta, că te chinuiești ca un
Scrisoare deschisă, cu ochii în lacrimi, către Roberta Anastase by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19856_a_21181]
-
Auschwitz-ul pentru nazism și camera 4-Spital de la închisoarea Pitești pentru comunismul românesc. Aici, într-o fosta școală (regimul desființase, oricum, toate formele de educație), un fost profesor a pus la punct una dintre cele mai înfiorătoare camere de tortură ale modernității. Miile de prizonieri care au suferit aici erau schingiuți pentru a mărturisi crime imaginare. La sfarsitul calvarului îi așteptau aceleași camioane care îi duceau la Cheoung Ek, în afară capitalei, pentru a fi executați. Singurii supraviețuitori ai S-21 au
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]
-
vexați. Așa că, “ultrasii” ateismului militant n-au de ce să mai ia, în sulițe, icoanele, deghizați în homo-fili. Nu icoana e problema ci ceea ce e pe cale s-o înlocuiască: VIDUL bucurencian, care îmbrățișează pe rînd, toate “frondele”, toate “ideologiile”, toate “anatemele” modernității, tocmai pt a putea rămîne identic cu el însuși. Măiastra “doi iepuri dintr-o” lovitură! La ultima verificare, credința nu se revendică pe argumente logice, chiar dacă trăim într-o democrație mistica... și totuși, m-am simțit bine... deși ortodoxă, am
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
se acționează, paradoxal, în sens contrar, adică acela al golirii minții de informațiile acumulate nefolositoare, cu scopul de a face loc lui Dumnezeu. În momentul de față, din punct de vedere duhovnicesc, putem afirma faptul că există un duh al modernității care își naște fiii, așa cum există un Dumnezeu ai căror fii suntem noi creștinii. Nu că nu ar fi bună modernitatea, ci faptul că prin aceasta se urmărește distrugerea a ceea ce, de fapt, Dumnezeu a făcut și a spus că
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1464167796.html [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
lui Dumnezeu. În momentul de față, din punct de vedere duhovnicesc, putem afirma faptul că există un duh al modernității care își naște fiii, așa cum există un Dumnezeu ai căror fii suntem noi creștinii. Nu că nu ar fi bună modernitatea, ci faptul că prin aceasta se urmărește distrugerea a ceea ce, de fapt, Dumnezeu a făcut și a spus că este Bine. O lume fără Dumnezeu. În această lume haotică dezlănțuită, o lume a schimbărilor, a incertitudinilor, a insecurității, a secularizării
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1464167796.html [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
ceea ce, de fapt, Dumnezeu a făcut și a spus că este Bine. O lume fără Dumnezeu. În această lume haotică dezlănțuită, o lume a schimbărilor, a incertitudinilor, a insecurității, a secularizării și globalizării, practic, vor exista creștinii și ceilalți, poporul modernității, în așteptarea Apocalipsei. În al doilea rând, trăirea credinței creștine ortodoxe autentice ne învață faptul că nimic nu poate modela mai bine sufletul unui creștin în afară de smerenie. Viața creștină ortodoxă autentică este o continuă smerenie, învățându-l pe om faptul
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1464167796.html [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
prefațate de un mare nume, Ioan Holban - toate ingredientele unei reușite editoriale sunt prezente, întrunirea lor garantând parcă - dacă mai era nevoie - calitatea poemelor oferite spre încântarea cititorilor. Conștient că rădăcinile mitului sunt prezente în viața noastră de fiecare zi, modernitatea însăși revendicându-se de la mit, Poetul își începe aparent periplul cu o incursiune în lumea mitului, ce amintește parcă de ospitalierii cavaleri de altădată, cu o atât de activă prezență totuși în viața noastră, intitulându-și primul ciclu, emblematic. Philemon
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
germani), susținut de o ideologie de tip patriotic și iluminist. Inevitabil aceasta a condus la deruta și criza internă a monahismului și Bisericii care au suferit loviturile dure ale legilor secularizării aproape totale a proprietăților din anii 1859-1863. „Luminile” unei modernități militante reușiseră să eclipseze Lumina duhovnicească a Taborului și astfel monahii români doritori de viață mai aleasă — cum au fost cuvioșii Antipa de la Valaam (1816-1882), Irinarh Roset de pe Tabor (1771-1859) sau Nifon Ionescu (1807-1901) de la Prodromul athonit — s-au risipit
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
că toate marile idei politice ale lumii moderne sunt de fapt noțiuni teologice laicizate, secularizate, și că, într-o oarecare măsură, atunci când critica modernă acuză Biblia de a conține stări de antropomorfism, în final există mult mai mult teomorfism în modernitate decât există antropomorfism în Biblie. Una dintre dificultățile secularizării este că, așa cum zicea Chersterton, un mare gânditor catolic britanic, lumea este plină de creștini, dar de creștini care au devenit nebuni. Adică o primă idee pe care o putem trage
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Chersterton, un mare gânditor catolic britanic, lumea este plină de creștini, dar de creștini care au devenit nebuni. Adică o primă idee pe care o putem trage de aici este că raportul care a existat la început între creștinism și modernitate (modernitate rațională, anticreștină, acreștină) ascundea de fapt un proces mult mai complet și dinamic, știind că discursurile atee erau și ele tot discursuri religioase, în sens general legat de ceea ce este religios, adică de invizibil, de transcendent (acest lucru este
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
un mare gânditor catolic britanic, lumea este plină de creștini, dar de creștini care au devenit nebuni. Adică o primă idee pe care o putem trage de aici este că raportul care a existat la început între creștinism și modernitate (modernitate rațională, anticreștină, acreștină) ascundea de fapt un proces mult mai complet și dinamic, știind că discursurile atee erau și ele tot discursuri religioase, în sens general legat de ceea ce este religios, adică de invizibil, de transcendent (acest lucru este tipic
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
New York. Integrala liedurilor lui George Enescu a fost publicată cu această ocazie în CD și DVD. Aceste evenimente au fost menționate în presa muzicală internațională de la Orpheus din Berlin la Amadeus de la Milano. Membră a Juriului Concursului Internațional Schubert și Modernitatea organizat de Universitatea de Muzică și Arte din Graz, Austria (2003, 2006).” Ar fi multe de spus despre acest fenomen liric care poartă numele Mariana Nicolesco. Cei care au avut șansa de a o vedea pe scenă pe viu se
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_mie_de_voci_intr_una_singura_mariana_nicolesco_omagiu_primei_doamne_a_liricii_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
4, 2012; Livius Petru Bercea, „Paralela 45”, 12 iunie 2012; Dorin Murariu, „Banat”, 9, 2012; Livius Petru Bercea, „Paralela 45”, 2 aprilie 2013; „Armonii culturale”, 15 aprilie 2013; „Agero”, Stuttgart, 15 aprilie 2013 etc. - în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who’s who în România, 2002; Maria
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1422544475.html [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
se acopere gravele neîmpliniri, cronice, de decenii, din BNaR, rostogolite în același mod în care Politicienii Români au rostogolit până azi, din 1859 toate gravele probleme ale României, scoasă din Întunericul Turco-Fanariot și aruncată direct, fără tranziție direct într-o Modernitate, care nu putea fi decât strâmba și care a mers continuu strâmb. Despre problemele cărei comunități ? Am mai spus-o : Comunitatea specifică Bibliotecii Naționale a României este poporul român întreg, cu gravele lui probleme ... Problemele comunității pentru Bibliotecă Națională trebuie
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) by http://uzp.org.ro/agonia-continua-si-programata-a-bibliotecii-nationale-a-romaniei-la-60-de-ani-de-la-infiintare-dezvaluirile-unei-bibliotecare-iii/ [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă a devenirii istoric-religioase și culturale a poporului român și amprenta năzuințelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile ce vor veni. Este nevoie de un asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
Prima dragoste, realitate sau vis, a fost celebrată în pur spirit tradițional creștinesc. Întreaga povestire este o baie de românism bucovinean cu tradițiile și superstițiile sale, cu obiceiuri de sărbători și mitologii rurale de un farmec incontestabil, dar și cu modernitatea unui limbaj cult glisat pe devenirea unui intelectual cu rădăcini sătești. C. T. Ciubotaru este un prozator efervescent, cu o cultură filologică care-i asigură verva unui narator captivant. Un Mario Vargas Llosa român. Cristina Ștefan, dec 2016 Referință Bibliografică: Constantin
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
Maniu, Ioan Sbârciu, Ioachim Nica, Cornel Ailincăi, Florin Maxa, Ioan Horvath Bugnariu, Radu Solovăstru, Ioan Rusu, Alexandru Păsat, Raveca Ana Brânzaș, Deák Beke Éva, etc.) De numele lui Emil Băcilă, pedagog laborios, personaj profund discret, se leagă cu vocație neostantativă modernitatea reticentă a marilor modele ale artei europene interbelice - dacă n-ar fi decât să amintim figura luminoasă și originalitatea sclipitoare a lui Paul Klee de la Bauhaus-ul din Weimar. Cu o viziune explicită, având o adevărată premoniție a abstractului, Băcilă a
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca by http://www.zilesinopti.ro/articole/9655/expozitie-retrospectiva-emil-bacila-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]