191 matches
-
atrag ca un magnet țările din aria lor de influență, în ritmuri și cu intensități variate: una liberală, comunitară, la locomotiva căreia se află țările europene anglo-saxone, și alta conservatoare, națională, reprezentată de țările foste comuniste. În ciuda declarațiilor pro-reformiste și modernizatoare ale unor autorități naționale, penitenciarele din administrarea lor rămîn încremenite într-o viziune despre pedeapsă de sorginte totalitară, făcînd ca discursurile să pară mincinoase sau demagogice. Balansarea între funcția represivă și cea recuperativă este însă constatată la aproape toate țările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Această ambiție ilustrează voința de a moderniza societatea franceză în contextul respectării unei legitimități democratice reînnoite 79. Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului Politica de amenajare a teritoriului întruchipează voluntarismul modernizator al statului în anii de creștere economică de după război. Ministrul Reconstrucției și Urbanismului, Eugène Claudius-Petit, fixa o definiție canonică a acesteia în comunicarea făcută în cadrul Consiliului de Miniștri, în 1950. Documentul este adesea prezentat ca actul oficial fondator al acestei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să reunească Lucrările publice, Urbanismul, Locuințele și Transporturile 174. Acest nou minister avea să investească în fiecare an "trei sferturi din totalul investițiilor făcute de stat"175. Ministerul Echipamentului a înțeles să încarneze modernizarea politicului pe care o reclama elita modernizatoare de la începutul anilor 1950. Numirea lui Edgar Pisani la conducerea acestuia a constituit o garanție în plus. "Edgar Pisani a vrut să se delimiteze de urbanismul reglementativ și de controlul amănunțit, care erau practici ale Ministerului Construcțiilor. El este reprezentantul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
planificare urbană au fost insuficiente pentru a face din politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice a puterii. Cu toate acestea, în lipsa posibilității de a fi un element motor în fabricarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
importanța organismului pe care îl reprezintă; ei constituie o formă mai vie a democrației, mai mult decât listele alese 233". Mobilizarea acestor forțe are drept obiectiv scuturarea arhaismului aleșilor locali și a modului lor de gestionare clientelistă. Urgența, pentru curentul modernizator, este aceea de a pune în discuție comportamentele depășite ale majorității persoanelor din conducerea locală, mai ales în materie de amenajare și de urbanism. Curentul modernist vedea în modelul administrației consultative posibilitatea de a neutraliza ostilitatea acestora față de dezvoltarea urbană
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
medierii, apariția mediatorilor și, mai ales, organizarea controlului democratic asupra funcționării activităților de îndrumare și de mediere vor trebui să formeze un element central al domeniului și al jocului instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane. În loc să impună sau să opună orientări posibile ale guvernării orașului, noii actori urbani s-au lăsat în voia luptelor pentru putere sau pentru păstrarea mijloacelor de influență. Contestarea din 1968 a readus în dezbatere modalitățile de intervenție ale statului modernizator: el era acuzat că dăduse în fapt naștere unei puteri despotice camuflate în spatele unei modernizări în limbaj. Critica planificării urbane, chiar atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
servi drept etalon determinării baremelor de subvenționare a investițiilor colectivităților locale. În acest nou context, în care "echiparea nu mai este scop în sine, ci un mijloc între altele pentru favorizarea unei politici care să apere cadrul vieții"4, strategia modernizatorilor acțiunii publice nu mai era aceea de a împiedica aleșii căutând sprijinul forțelor vii, ci de a-i instrui. Consistența juridică a contractelor de amenajare a orașelor mijlocii este, desigur, slabă 5, dar finalitatea lor adevărată era de a "forma
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane și complexitatea sistemelor acțiunilor municipale (adesea contingente și determinate de problema de rezolvat) dau naștere la nivel local unor nemulțumiri asemănătoare celor iscate în jurul depolitizării așa cum apăruse ea la începutul anilor 1960, concomitent cu afirmarea unui stat technocratic și modernizator. Dacă temerile potrivit cărora locuitorii acordă prea multă încredere primarului lor sunt rar exprimate, folosirea din ce în ce mai amplă a tehnicii în gestionarea urbană riscă să îndepărteze și cetățenii care se arătaseră activi până atunci. Este ceea ce reamintește Dominique Lorrain cu privire la orașele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societatea politică tradițională, cea care încarna aleșii, este întoarsă către diverse instanțe de concertare și de consultare considerate mai reprezentative pentru "forțele vii" ale țării decât guvernământul aflat în mâinile notabililor înfrigurați de exigențele modernizării economice și sociale. Insuccesele voluntarismului modernizator al statului în domeniul politicilor urbane și epuizarea diferitelor formule de participare care i-au fost asociate au subliniat dificultatea de a pune în act o organizare politică care îi neglija pe reprezentanții tradiționali ai suveranității populare, mai ales primarii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca pericol decît ca un bun prețios care merită păstrat. "Noul conservatorism" (de după 1815) a putut cel puțin să pretindă că a găsit un teren comun cu noul liberalism". O reacție firească, motivată inclusiv psihologic, în fața succesiunii rapide de revoluții modernizatoare a fost o acută nevoie de trecut, de valorizare și fie și iluzorie conservare a lui, cu tradițiile, cutumele, prejudecățile care îl definesc. "A fost o amplă mișcare de reabilitare a trecutului și de canalizare a progresului spre matrice cunoscute
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
puterii În mâinile lui Antonescu. Deși Carol al II-lea respectă formal modelul «lateral», el limitează participareala gestiunea Statului și o Înlocuiește cu decizii personale sau ale camarilei. Se dezvoltă În aceste condiții un triplu naționalism: cel economic liberal, puternic modernizator, un naționalism cultural, antiliberal și tradiționalist, promovat de Iorga, Crainic etc., opus primului curent pe motive economice, sociale și politice, un nounaționalism cultural, pe care trebuie Încă să-l identificăm, și atitudini diferite ale unor curente extremiste, de dreapta și
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
întuneric", Botoșani devine "oraș modern"8, cu toată discrepanța dintre străzile centrale și cartierele periferice. După 1916 însă, comerțul se ruralizează, iar industria decade, principalul factor destabilizator fiind neracordarea orașului la nodurile feroviare principale 9. Deși apare ca un element modernizator pentru structura de drumuri, administrarea căilor ferate s-a dovedit nefavorabilă Botoșaniului care de la acest moment se va afla izolat, într-un continuu regres economic. Dar aceea ce vrem ca să se afle și să se cunoască, este că Botoșanii de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultură a fost asumată de Ministerul Instrucțiunii Publice prin elaborarea unei politici culturale în cadrul căreia educația deținea rolul cheie. Educația devine astfel instrumentul de creare a elitelor și a intelectualității care ulterior vor avea menirea de a imprima țării tendințele modernizatoare. Dacă desăvârșirea educației se obține prin specializarea în cadrul instituțiilor de învățământ superior, sursa primară a formării intelectualilor a constituit-o însă sistemul de învățământ secundar - liceul. În deceniile interbelice, o serie de personalități politice s-au implicat în reformarea sistemului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
copiilor lor către clasa de mijloc, astfel că se va înregistra o creștere a numărului de elevi de la sate către liceele din orașe. Lărgirea bazei de recrutare a elevilor atribuia școlii caracterul demofil, conferind astfel politicii educației o direcție reformistă, modernizatoare. Deschiderea porților liceelor pentru elevii din mediul rural va implica însă atât necesitatea funcționării internatelor în care elevii să fie găzduiți, cât și crearea unor clase extrabugetare pentru acei tineri, de la sat sau oraș, ce nu reușeau să obțină loc
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atenția, în Darea de seamă la finalul anului 1924, asupra procentului de promovabilitate scăzut al elevilor din clasele extrabugetare, dar și asupra gradului de absentare mai ridicat 34. Un alt aspect ce necesita atenția ministerului era învățământul secundar feminin. Trendul modernizator de la început de secol XX implica și faptul că femeia urma să își depășească rolul de mamă și gospodină și să contribuie alături de bărbat la întreținerea familiei. Baza acestei noi condiții o constituia, firește, educația. Preocupări pentru instrucția fetelor apar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să promită El Raiul în ceruri, dar tata, mama și cu toți prietenii noștri îl vom construi pe pământ, ca toată lumea să se bucure de el"71. Revoluțiile pot fi clasificate și din perspectivele lor asupra sexelor: unele revoluții sunt modernizatoare și egalitariste, având ca scop explicit emanciparea femeii, altele fiind patriarhale, legând-o pe femeie de familie și accentuând mai degrabă diferențele de sex decât egalitatea sexelor 72. În cadrul revoluției bolșevice, emanciparea femeii a însemnat o transgresare a rolurilor tradiționale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
plâns, cu această ocazie, ambasadorului englez din Constantinopol, de modul cum a generat afacerea consulul său generalul din București, care eliberase pașapoarte principalilor responsabili în scopul de a-i scoate din țară. Colquhoun descrie în rapoartele sale și noile inițiative modernizatoare: adoptarea acelor dispoziții ale codului comercial francez „care se potriveau cu starea țării”, aplicarea, la începutul anului 1841, a Condicii comerciale, înființarea Tribunalului de comerț la Brăila și reînființarea celor din București și Craiova. în Moldova, sunt înființate Tribunalul de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mai puțin puternică, în funcție de cercurile de influență ale Franței. În întregime stăpînă pe teritoriile anexate, puternică în țările în care își manifestă direct autoritatea, cu o situație variabilă în țările cu autoritate familială sau în protectorate, ea joacă un rol modernizator incontestabil în țările aliate. Cu excepția Marii Britanii, unde modernizarea este anterioară celei din Franța, întreaga Europă este integrată în sistemul continental, chiar dacă nu toate țările figurează în același timp în acest sistem. Sistemul continental nu este rezultatul unei dorințe deliberate. Originea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franței pe continent și să condamne Anglia la o izolare completă. Stăpînă aproape incontestabilă a Europei, Franța napoleoniană transformă continentul. Prin intermediul său, reformele moderne introduse în țară și în Imperiu se răspîndesc, dînd naștere Europei secolului al XIX-lea. Napoleon, modernizator al Europei Despot luminat, Napoleon dorește să raționalizeze administrația statelor din sistemul continental, să desființeze verigile intermediare care se interpun între putere și supuși și să-și impună autoritatea printr-un suveran atotputernic, dominînd asupra unor supuși egali între ei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de cucerire....................................................................347 Europa prinților împotriva Europei națiunilor......................................................................349 Consulatul și sistematizarea noilor principii........................................................................356 Capitolul 16 Europa napoleoniană (1804-1815)............... 361 Războaiele napoleoniene..................................................362 Epoca marilor campanii victorioase (1805-1809)..................................................................363 Europa napoleoniană la apogeul său.................................365 Sistemul continental..........................................................371 Napoleon, modernizator al Europei..................................373 Blocada continentală și efectele sale.................................376 Trezirea naționalităților.....................................................379 Prăbușirea Europei napoleoniene......................................383 Concluzie...............................................................................387 Note și comentarii................................................................389 Index..................................................................................... 403 În aceeași colecție au mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unei perioade a c?rei problematic? central? era cea a condi?iilor ?i a consecin?elor sociale ale �moderniz?rîi�. Odat? cu gaullismul sociologia francez? cunoa?te �ns? perioadă cea mai fast? din istoria sa [57]. Internă?ionalismul unui stat modernizator ?i ac?iunea c�torva personalit??i hoț?r�te ofer? sociologiei oportunit??i de dezvoltare f?r? precedent. De acum �nainte socialul apare fie că un reziduu pe care trebuie s? ne str?duim s?-l �n?elegem pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noapte, după o plimbare mai lungă decât de obicei, Arcadi se opri brusc, cu arătătorul în aer: "Auzi?" Îl întrebă din privire, dar chipul lui avea, în penumbră, stălucirea mată a unei oglinzi oarbe. "E el!", spuse Arcadi. "Cine?" "Țarul modernizator, reformatorul Rusiei barbare, Petru cel Mare!" "Stafia lui bântuie prin oraș?" "Atenție, e răzbunător! În noaptea asta, a coborât de pe soclu ca să-l urmărească pe un nenorocit ce se târăște pe caldarâm, acolo unde vizibilitatea e mereu proastă și unde
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
7 februarie 1740 care pe lângă desființarea rumâniei (dependența juridică a țăranului de un stăpân), impune reforma fiscală, de reorganizare a boierimii și administrativă. Alexandru Ipsilanti, domn al Țării Românești între 1774 și 1782, rămâne în istorie ca un reorganizator și modernizator al Academiei Domnești din București, căreia îi clădeste un local nou și mult mai încăpător la Mănăstirea Sfântul Sava, îi reorganizează materiile de studiu introducând istoria și limbile moderne (franceza și italiana) și îi oferă fonduri pentru finanțarea a 75
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la acea dată, la Moscova. Semnificativ rămâne faptul că cei mai importanți specialiști ai Cercului Lingvistic de la Praga au fost formați de către Școala de la Moscova, unde au deprins un mod de lucru, niște concepte cheie și un set de teorii modernizatoare în domeniu, pe care apoi le-au introdus la Praga și peste tot în traseul lor biografic și profesional. Roman Jakobson avea mai târziu să părăsească și Cehia și să emigreze în Statele Unite unde, prin activitatea sa științifică a avut
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]