1,115 matches
-
Mc care caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â 4, masa moleculară medie între două reticulări, Mc, se calculează utilizând formula: (34) unde: Vs este volumul molar al solventului; dp este densitatea specifică a polimerului; φp este fracția molară a polimerului în gelul umflat; χ1 este parametrul de interacțiune solvent-polimer( FloryHuggins). Mc este un parametru de bază ce descrie structura rețelelor reticulate și reprezintă masa moleculară medie a lanțurilor polimerice între două joncțiuni consecutive. Plecând de la studiul teoretic al
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pe bază de esteri dimetacrilici obținuți prin polimerizarea în suspensie în prezența toluenului și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația (34) pentru calcularea lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul fracției molare a polimerului în gelul umflat, φp, care reprezintă fracția locurilor ocupate de polimer, a fost calculat cu ajutorul relației: (35) unde: Ws, Wp sunt greutățile polimerului uscat și respectiv umflat în solvent. Parametrul de interacțiune polimersolvent ,χ1 , a fost calculat cu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
fost calculat cu relația:(36) unde: R este constanta gazelor; T este temperatura ; δ1 și δ2 sunt parametrii de solubilitate al solventului respectiv al polimerului Parametrul de solubilitate, δ, se poate calcula utilizând contribuțiile atomice și de grup ale energiilor molare de coeziune /65/: (37) unde Fi constanta atracției molare; d densitatea compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
gazelor; T este temperatura ; δ1 și δ2 sunt parametrii de solubilitate al solventului respectiv al polimerului Parametrul de solubilitate, δ, se poate calcula utilizând contribuțiile atomice și de grup ale energiilor molare de coeziune /65/: (37) unde Fi constanta atracției molare; d densitatea compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
65/. Utilizând metoda umflării pentru evaluarea parametrilor de solubilitate a polimerilor pe bază de esteri dimetacrilici, Vlad și colab. /54,55/ au folosit drept agenți de umflare toluenul și ciclohexanul. Pentru calcularea Densitățatea de reticulare, q, definită ca fiind fracția molară a unităților reticulate, a fost calculată utilizând relația: (38) unde: M0 este masa moleculară a unității polimere. Astfel de calcule au fost aplicate și altor sisteme reticulate: viniltoluen-divinilbenzen (VT-DVB) /56/, polimerilor pe bază de esteri dialilmaleici /57/, copolimerilor reticulați ai
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
acrilamidei și schimbătorilor de ioni corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare între fracția molară a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile obținute pentru Mc și Mct ale copolimerilor reticulați ai acrilamidei inițiali sunt diferențe mari, deoarece apa (agentul de umflare) nu este un bun solvent pentru toate segmentele acestor
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare între fracția molară a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile obținute pentru Mc și Mct ale copolimerilor reticulați ai acrilamidei inițiali sunt diferențe mari, deoarece apa (agentul de umflare) nu este un bun solvent pentru toate segmentele acestor copolimeri. Aceste studii au permis
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Alți autori /59,61-63/ folosesc pentru calcularea Mc ecuația (34), cu precizarea că pentru evaluarea parametrului de interacțiune χ1 folosesc relația: (40) unde φp este fracția de volum și este dată de relația: (41) unde Vs și Vp reprezintă volumul molar al solventului respectiv al polimerului. Dušek și colaboratorii /27-30,32,53/, în continuarea preocupărilor de studiere a condițiilor de apariție a macroporozității în cazul copolimerizării reticulante, au urmărit o caracterizare mai detaliată a fazei gel din copolimerii macroporoși. Autorii au
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
rețeaua umflată și solventul pur se stabilește conform relației: (42) în care: χ parametrul de interacțiune polimer-solvent FloryHuggins; ν* concentrația unităților reticulate într-o unitate de volum de copolimer uscat; ϕ2 fracția volumică a copolimerului în copolimerul umflat; V1 volumul molar parțial al solventului; <α2>0 factorul de dilatare izotropică, care este egal cu raportul între diferența medie pătratică între capetele lanțului în stare uscată și aceeași cantitate în rețeaua în stare de referință, care se consideră stare neperturbată. Pentru rețelele
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
solubil în acesta. Reacția de formare a compusului poate fi redată simplist în modul următor, considerând că produsul de reacție este bis(benzoinoximato)cupru (II): </formula> verde În realitate, reacția este mult mai complexă, compusul coordinativ format fiind polimer. Raportul molar dintre ionul metalic și ligand în combinație este 1:1, și nu 1:2. Reacția poate fi scrisă astfel: </formula> verde 20. Adăugând glioxal-bis(2-hidroxianil) într-o eprubetă în care se găsește o soluție de clorură de calciu CaCl2, se
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
sub formă de pulbere cristalină, de culoare galbenă. Este foarte solubil în apă și puțin solubil în alcool etilic și eter etilic. 4.1.4 Modul de calcul Se cântărește masa compusului coordinativ și se notează cu mp. Cunoscând masele molare ale substanței inițiale și ale compusului final: </formula> 291 (4.1) </formula> 422 (4.2) se calculează masa teoretică mt de hexanitrocobaltiat trisodic care s-ar fi putut obține: </formula> (4.3) Se poate calcula astfel randamentul de obținere a
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
de filtru, în exicator. În aer, compusul se descompune treptat, pierzând amoniacul; de aceea se păstrează în vase închise. 4.2.4 Modul de calcul Se cântărește masa compusului coordinativ, rezultată după uscare, și se notează cu mp. Calculând masele molare ale celor două substanțe (materia primă și produsul principal de reacție): </formula> 238 (4.5) </formula> 263 (4.6) se exprimă masa teoretică mt de clorură hexaamminonicheloasă care sar fi putut obține: </formula> (4.7) Se poate calcula astfel randamentul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
cu alcool, iar la sfârșit cu eter. După filtrare, sulfatul tetraamminocupric se usucă între foi de hârtie de filtru, în exicator. 4.3.4 Modul de calcul Se notează cu mp masa combinației obținute după uscare și cântărire. Exprimând masele molare ale combinației simple a cuprului și a compusului său coordinativ: </formula> 250 (4.9) </formula> 246 (4.10) se calculează masa teoretică mt de sulfat tetraamminocupric care ar fi trebuit să se obțină: </formula> (4.11) Se poate calcula astfel
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
subțiri, strălucitoare. Precipitatul se separă prin filtrare la trompa de vid, se spală cu alcool etilic și se usucă în exicator. 4.4.5 Modul de calcul Se notează cu mp masa combinației complexe formate, rezultate la cântărire. Știind masele molare ale celor doi compuși de crom: </formula> (4.13) </formula> (4.14) se calculează masa teoretică mt de clorură de µ-hidroxo-decaamminocrom (III) care ar fi trebuit să se obțină: </formula> (4.15) Se poate calcula astfel randamentul de obținere a
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Cristalele se separă prin filtrare la vid, se spală cu acid acetic glacial, acetonă, eter etilic și se usucă în exicator. 4.5.5 Modul de calcul Se notează cu mp masa combinației complexe formate, rezultate la cântărire. Știind masele molare ale celor doi compuși de crom: </formula> (4.17) </formula> (4.18) se calculează masa teoretică mt de acetat bazic de aquacrom care ar fi trebuit să se obțină: </formula> (4.19) Se poate calcula astfel randamentul de obținere a
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
distilată, cu puțin alcool etilic și, la sfârșit, cu puțin eter. Combinația se usucă între foi de hârtie de filtru, în exicator. 4.6.5 Modul de calcul Se notează cu mp masa produsului obținut, cântărit după uscare. Cunoscând masele molare ale compusului chelat și combinației simple a cuprului: </formula> (4.21) </formula> (4.22) se calculează masa teoretică mt de bis(glicocolato)cupru (II) care ar fi trebuit să se obțină: </formula> (4.23) Se poate calcula în acest fel
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
se iau în considerare benzile câmpului cristalin. Practic, metodele spectrofotometrice pot fi utilizate în toate cazurile când formarea complecșilor se manifestă prin modificări în spectrele de absorbție ale reactanților (ionul generator de complecși, liganzii): deplasări de benzi, modificări ale coeficientului molar de absorbție, apariția de noi benzi de absorbție etc. 5.1.1.2 Principiul metodei În sistemele în care se formează compuși coordinativi mononucleari, se poate determina compoziția acestora utilizând metoda variațiilor continue (Jobb) și metoda raporturilor molare. 5.1
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
ale coeficientului molar de absorbție, apariția de noi benzi de absorbție etc. 5.1.1.2 Principiul metodei În sistemele în care se formează compuși coordinativi mononucleari, se poate determina compoziția acestora utilizând metoda variațiilor continue (Jobb) și metoda raporturilor molare. 5.1.1.2.1 Metoda variațiilor continue Metoda a fost folosită prima dată în scopuri limitate de Ostromîslenski și, apoi, fundamentată teoretic de Jobb. În principiu, metoda se aplică în cazul formării complecșilor mononucleari, prin studiul amestecurilor de soluții
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
se fac determinările de absorbanță, iar în soluție se formează un singur compus coordinativ. În diagrama absorbanță (extincție) - compoziția amestecului de soluții, proiecția maximului pe abscisă va indica reportul de combinare M:L. 5.1.1.2.2 Metoda raporturilor molare Se realizează o serie de amestecuri de soluții în care volumul soluției uneia dintre componente se menține constant, iar volumul soluției celeilalte componente variază continuu și se măsoară absorbanța fiecărui amestec. În cazul compușilor coordinativi este preferabil să se mențină
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
exactitate compoziția. 5.1.1.3 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul CuCl22H2O - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție CuCl2·2H2O - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, în funcție de pH-ul mediului de reacție, se formează complecși mononucleari de raporturi molare M:L diferite și cu stabilități diferite. Practic se va determina compoziția complexului format la pH = 5 și pH = 9. 5.1.1.3.1 Materialele necesare Clorură cuprică dihidratată CuCl2·2H2O Acid sulfosalicilic Acetat de sodiu CH3COONa Acid acetic
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
citesc extincțiile la lungimea de undă λ = 660 nm. 5.1.1.3.2.2 Interpretarea rezultatelor Se reprezintă grafic variația extincției în funcție de compoziția amestecului pentru fiecare set de amestecuri de soluții. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.3.3 Determinarea compoziției compușilor cuprului cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.3.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 5 și 250
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
variația extincției în funcție de compoziția amestecului pentru fiecare set de amestecuri de soluții. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.3.3 Determinarea compoziției compușilor cuprului cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.3.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 5 și 250 cm3 soluție tampon cu pH = 9 după cum s-a arătat anterior. Se prepară câte 100 cm3 soluție de concentrație 5
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
9). 5.1.1.3.3.2 Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare serie de amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de raportul M:L. Din proiecția pe abscisă a punctului de discontinuitate a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul FeCl3 - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție FeCl3 - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, se formează complecși mononucleari având raporturi molare M:L diferite și cu
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul FeCl3 - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție FeCl3 - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, se formează complecși mononucleari având raporturi molare M:L diferite și cu stabilități diferite în funcție de pH-ul mediului de reacție. Practic se va determina compoziția complecșilor formați la pH = 2 și la pH = 9. 5.1.1.4.1 Materialele necesare Clorură ferică FeCl3 Acid sulfosalicilic Glicocol
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
determină extincțiile la lungimea de undă λ = 560 nm. 5.1.1.4.2.2 Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare set de amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de compoziția amestecului. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4.3 Determinarea compoziției compușilor ionului feric cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.4.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 2 și
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]