238 matches
-
apa citea ! Sta și citea cartela de pâine, d-o ține minte ș acu, ca pe Tatăl nostru o învățase... Ce știi tu ce-nseamnă să rămâi fără mamă de la unșpe ani... Că noi am fost necăjiți de când a murit mămica... molfăie ea un colț de pâine. Și-acum, după atâția ani, se simte tot orfană și neajutorată. — D-aia s-o iubești pe mama ta... Pune cu grijă pe raft ceștile spălate și, cum e cu spatele la băiat, taie un colț de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
casa veche din Pantilimon, lângă biserica Capra, unde-i înmormântată mămica... Scoate puțin fierul din priză, prea s-a-nfierbântat. Deschide ușa de la cămară, nu-s decât niște biscuiți uscați, ia unul, îl vâră în paharul cu apă, îl moaie și-l molfăie-n gură. — Eu mă duc, mătușă, am de lucru de nu-mi văd capul. Se duce, târâindu-și alene papucii, se trântește într-un scaun și-și sprijină falca în palmă. Își plimbă degetele pe obraz : să se radă azi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dinții ei de cal și cu nasu lung, slabă și repezită și toată ziua cu țigarea-n gură și cu prietinile la telefon, păi să nu-ți vie să-ți iei câmpii ? Stă pe ziar, pe pungile goale de plastic, și molfăie o bucată de pâine uscată de la cumnată-sa ; că dinții și i-a scos și i-a pus în țoașcă. Cinci sute de lei i-a luat hoțu de tehnician, și-o strânge de i-a făcut gura toată o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
chiflele astea ? Da măcar o cratiță de mâncare, da măcar un borcan de zacuscă... E-hei, niște pâine cu zacuscă de-ar fi, și-un păhărel de țuică... Scârțâie ușa, da mai bine nu-ntorc capu ; nu l întorc, că molfăi un colț de brânză. O brânză cât o nucă, numa atâta am luat, cât să-mi mint foamea. Și p-ormă întorc capu, că și aud chiar lângă mine, pe mozaicu dân bucătărie, pași. Uite-o ce pleoștită vine de la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
domnilor, la fiecare dolar cheltuit la Lumea lui Paul, cinci cenți se vor duce la Fundația pentru Poliomielită Infantilă. Aplauze Însuflețite. Preston Îi făcu semn lui Timmy Valburn, actorul care Îl juca pe Moochie Mouse În Dream-a-Dream Hour și care molfăia tot timpul o bucată de brînză cu uriașii lui incisivi. Valburn Îl Înghionti pe omul de lîngă el, care Îi răspunse tot cu un ghiont. Art De Spain Îi prinse privirea lui Ed. Valburn Începu unul din numerele consacrate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
avea figura Ritei Hayworth pînă la ultimul oscior, pînă la coafura din Gilda. Deschise ușa. Rita/ Lorraine se ridică, se așeză, Își aprinse o țigară. Ed Îi Înmînă rezumatul lui Fisk. — Vă rog să citiți asta, domnișoară Malvasi. Ea citi, molfăindu-și rujul. — Și? — Confirmați sau nu ce scrie? — Deci am dreptul la un avocat. — Nu În următoarele șaptezeci și două de ore. — Nu mă putieți reține atîta timp aici. „Putieți“ - un accent newyorkez stricat. — Aici nu, dar vă putem ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
după felul cum prințul a roșit din pricina unei glume nevinovate, de parcă ar fi o domnișoară rușinoasă, trag concluzia că, fiind un tânăr distins, nutrește în sufletul său cele mai lăudabile intenții, spuse deodată, absolut pe neașteptate sau, mai bine zis, molfăi cu gingiile lui cu desăvârșire lipsite de dinți bătrânul învățător sexagenar, care până atunci tăcuse și de la care nimeni nu se putea aștepta că va deschide gura măcar o dată în această seară. Valul de râsete se înteți și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
struguri, aranjate într-o piramidă artistică. Apucă o pară de Falern și soarbe cu poftă. Bea de fapt - într-atât de abundentă îi e zeama. Plescăie mulțumit. Parcă ar fi lapte. Se șterge cu dosul palmei peste gură și întreabă, molfăind încă. — Ia zi! De unde a început acuzația asta stupidă de magie? Mai mușcă o dată. — Că doar nu te-ai dus în for să țipi în gura mare despre ce facem noi! rostește cu umor. Scribonius Libo apucă elegant șervetul de lângă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
face un pas înainte cu pușca în poziție, dar nu le face semn să se oprească. Jiwan, Abhay și sahib intră în orașul tăcut, carbonizat. — O să merg pe jos de acum, le spune Pran. Mulțumesc. Băieții dau din cap și molfăie „la revedere“, iar Pran rămâne lângă un morman de moloz carbonizat, fosta Alliance Bank, acum o ruină. Aici s-au petrecut lucruri teribile. Orori. Locul își păstrează propriile amintiri chiar la suprafață, amintiri despre mobilierul masiv al băncii, scos în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cresc. Mănâncă. Mănâncă. Mănâncă.isipul mării când vine refluxul, iarMănâncă.00000000000000000000000000000000000... O grămadă de00000să mănânc00000să mănânc 000000să mănânc000000-o stare de frică și asta Întotdeauna000să mănânc000000 consumația asta,iar prea bine. Deci până la urmă toate vis când mestec cu zgomot și molfăi, asta Îmi beat muci și pe urmă Bladesey se cară, dovedește mai mult că exist decât o face precum capetele unei hidre. Jake Bu faptul că gândesc. Acesta este singurul mod În care tub de lubrifiant În vreme ce părțile lui la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
altor femei, dar ei Îi stă bine așa. Poate că a mâncat prea mult de sărbători sau poate substitutul clasic pentru sex. Ăsta-i cel mai bun regim de slăbit, să le fuți regulat! Atunci nu mai ai timp să molfăi biscuiți! Se linge-n pizdă prea mult cu Drummond, asta-i problema. Se aplică aceleași reguli. — Arăți superb Karen, Îi spun eu. Îmi zâmbește, dar are o undă de răceală lesbiană care o Învăluie, iar mie mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de semilună, începură să înoate în secere. Episodul 95 VINE-O VREME... — Vine-o vreme - continuă spătarul Vulture - când, draga mea, oasele nu te mai ascultă, carnea începe să se fleșcăie, buzele să dondăne, dinții să se clatine, gingiile să molfăie, genunchii să tremure, degetele să se facă covrig în cizme, nasul să-ți supure, urechile să se ceruiască, ochii să-ți lăcrimeze, spada ți-o uiți la scăldat, gâtul îți hârâie, burta îți ghiorăie și singur gândul îți mai rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tata. - Lăsați, coniță, că n-a fost chiar așa - hai odată, dom’ locotinent! - Du-te, dom’ locotenent, zice tata. Ori n-ai auzit ordinul plutonierului? Execută-l pe loc, altfel se trezește pe dată marele român din mititelul hahol... Grabenko molfăie, mormăie, grohăie - și pleacă. Ducă-se. Tata Îi și indică, din urmă, direcția: drept Înainte, -n mă-sa. Mai târziu, mult mai târziu, tata: - Când am făcut școala din Mana, am avut nevoie la un moment dat de mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
exersată până ce devine ideală pentru a-ți asigura succesul într-o meserie în care contează cum arăți, dar mai ales contează ce și cum spui. Pentru început, iată câteva sfaturi generale: 1. Vorbește limpede, clar, articulează corect toate cuvintele. Nu molfăi vorbele, nu te grăbi, nu lăsa cuvinte neterminate. Pentru ca telespectatorul să înțeleagă perfect ceea ce spui, asigură-te că vorbești cum trebuie. Înregistrează-te și ascultă-te vorbind. Ascultă cu atenție. La început vei găsi cu siguranță multe cuvinte pe care
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
altundeva, așa că nu mă aștept la prea multă liniște. Să încerc să vă explic. Dacă ați lucra într-un magazin, în mod normal ați lua prânzul în oraș. Sau voiam să spun că măcar nu trebuie să stați la casă, molfăind un sandvici. De asemenea, dacă ați lucra într-un birou, ați putea să ieșiți sau să mergeți la cantină. Dar într-un avion nu poți să ieși pur și simplu la o gură de aer curat. Așa că tragi perdeluța și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
vreo terasă prin apropiere sau o mustărie, ne-am zis, cumva intrigați de mirosul insinuant ca un vals de Chopin. În sfârșit, am fost poftiți la partea a doua și am avut surpriza să vedem cum grupul de oficialități locale molfăia satisfăcut, ba chiar una dintre beizadele se scobea între dinți de zor. Și așa am realizat că după cvartetul lui Spătărelu s-a servit o mică gustare caldă, la botul calului, cum se spunea cândva, care a satisfăcut pe cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
muncitorii, Încă treji, nu Începuseră să polueze aerul cu prostiile lor profane despre politică. Soarele orbea ferestrele; un vânt leneș tulbură vârful copacilor. Am intrat În brutărie, de unde mi-am luat un corn cu cremă de vanilie și niște lapte. Molfăind, mă gândeam că, dacă ar fi fost o prăjitură, vara trebuie să fi avut gustul acesta. Cornul moale, surprinzător de elastică, crema caldă, de culoarea unui gălbenuș, zahărul crănțănind Între dinți... Ca un zeu pofticios, am devorat un anotimp Întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În care această convingere proprie o făcuse să se simtă singură Într-o familie atât de temperamentală ca a ei. Dikran Stamboulian a făcut ce i s-a spus și s-a Îndreptat târșâindu-și picioarele spre un scaun liber, molfăindu-și capetele mustății. Întreaga familie era stânsă În jurul unei mese vechi de mahon Încărcată cu mâncare, deși nimeni nu părea să mănânce. Gemenele mătușii Varsenig dormeau liniștite pe canapea. Un văr Îndepărtat, Kevork Karaoglanian, era și el acolo, venise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sau În Rusia. Mătușa Zeliha și Aram beau raki, Asya și Armanoush Își luaseră niște vin alb. Mătușa Zeliha fuma țigări, Aram trăgea din trabucuri, iar Asya, care se pare că evita să recurgă la tutun În fața maică-sii, Își molfăia În schimb gingiile. În seara asta nu fumezi, i-a zis Armanoush Asyei care stătea lângă ea. — Mda, mie-mi spui, a oftat Asya. Apoi a spus În șoaptă. — Șșșt! Mătușa Zeliha nu știe că fumez. Armanoush a fost surprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spiritul nostru”, răspunde el. Să cazi pe jos de rîs, nu alta. Ea, însă, continuă în același stil prețios și agresiv. — Domnule M, fiți amabil și aruncați din cînd în cînd cîte o privire și în direcția paharului meu. Nu molfăiți cu ochii plonjați exclusiv în farfuria personală că nu sunteți un hipopotam. Paharul meu este gol, nu știu dacă ați observat acest lucru. Gol. — Vai Domnișoară, vă rog să mă iertați, sunt complet idiot. Deși, nuditatea acestui pahar nu este
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
șoaptă: „Jacqueline, dac-am merge p-ormă la lac...“ Chiar dă crezi că-mi dau talente, mi-a ciripit: „La douășpe În salonașu dă ceai.“ La fără zece mandea ieram pă meterezi, cu mintea la ăle mai roz perspective și molfăindu-mi mustața neagră. În fine, a apărut Jacqueline. N-am Întârziat o secundă ș-am tulit-o În aer liber, da am vizionat că ecou la pașii noștri iera mai curând toată famelia, bașca Poyarré, care s-adăugise și mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
putea fi decît foarte simplă ,, Domnule Balbo, permiteți-mi să vi-l prezint pe prințul Pangratty, aviator". Asta ar fi fost o prezentare perfectă. Profesorul n-ar fi spus decît că e vorba de un prinț, iar grasul ar fi molfăit ceva ininteligibil și ar fi tras o rafală de hămăituri, singura cale care-l scotea din orice situație. Reușise să prindă de două ori privirea lui Balbo, a simțit că italianul a reacționat, o scînteie s-a aprins o fracțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
grea de argint, insul era destul de obosit și de transpirat și voia să scape de povară, își făcu drum în apropierea lui Pangratty. Ministrul Coriolan Popa, ei, nu era chiar ministru, dar conta mai mult decît o jumătate de guvern, molfăia un pateu cu brînză, pe care îl ținea cu vîrful degetelor, împrăștiind firimituri în jur, încuviința fără nici o expresie ceva ce explica inginerul Corvino. Italo Balbo își potrivea nervos eșarfa azurie de pe piept și se străduia să zîmbească, umezindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un sfârșit din raiul de astfalt pe care se pare că nu-l merita). „Aș mânca ceva bun, da’ nu știu ce“ Aerul ăsta miroase în mod sigur și a plăcintă, ca cea pe care Andreas o apucă cu mâna și o molfăie ca un animal lihnit. Deci mie asta mi-a plăcut. Am fost puțin dezamăgită că finalul nu spunea nimic în plus față de această cealaltă lume. Andreas e aruncat într-o zonă care mai degrabă e nimicul - e frig și viscol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
un strigăt prelung și tremurător, care găsește răsunet în toți ștrengarii mahalalelor: gaz-gaz! De-acolo pornesc iute calfele spre meșterii din alte părți mai bogate ale târgului; subțiri, palizi, flăcăuașii aceștia deapănă mărunt din picioare, tremurând în diminețile răcoroase și molfăind încă cea din urmă îmbucătură de pâne. Iar spre bariere, „spre porțile cetății“, se îndreaptă babe cu ochi ascuțiți și șireți, cu șaluri grele în spete. Așteaptă pe sătenii din împrejurimi și dezbat crâncen prețurile, din cinci în cinci bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]