646 matches
-
așeze un pachețel atât de mic pe mai mulți stâlpi, fie și de nisip? Este bine să încheiem cât mai repede lectura cărții lui Miron țic (era să spun și eu „lectura despre cartea lui Miron țic“), ca să nu ne molipsim de incoerență. Mai citim, în treacăt, înainte de despărțire: „Un abur de seninătate se strecoară printre scrierile sale...“ Noi știam că seninătate tocmai aceasta înseamnă; absența oricărui abur. „[Poetul] încearcă să creeze inventivitate și chiar umor.“ Să creeze inventivitate și, probabil
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lumii... Se lăsau greu, de parcă tema ar fi fost rușinoasă, ezitau, retractau cele spuse inițial, se refu giau În clișee. Abia după ce le-am descris felul meu de a rătăci pe cîmpii onirice, au prins a da drumul mărturiilor. Se molipseau unul de la altul, se Încurajau fără cuvinte, ideea timidă a celui dintîi o prelua al doilea și o ducea mai de parte. Așa am ajuns să aflu că, În visele lor de inși intrați În viața conștientă ca nevăzători, pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
avea palat, slujitori și haine frumoase, de ce rătăcea peste tot în țara aceea străină, de ce vorbea cu toată lumea și mai ales cu aceia de care nimeni nu se apropia, care erau goniți în afara satelor pentru ca oamenii sănătoși să nu se molipsească de boala lor bătrânul zice că era o boală îngrozitoare : nu-i durea nimic, dar încet-încet își pierdeau degetele, apoi mâinile, picioarele, chiar și fața nu se mai cunoștea ajungeau, așa , un ciot despre care bănuiai că ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
sejur m-am întors cu două achiziții: pricepusem, grație doamnelor în negru și corului brotăcesc, faptul că se zvârcolește în mine talentul muzical și deprinsesem arta scosului limbii, ca formulă de salut, artă care, într-un timp scurt, avea să molipsească, prin virtuțile sale estetice și morale, tot cartierul, dar și școala unde cu drag am fost condus ca să învăț literele pe care deja le știam, dar pe care, căpoasă, învățătoarea le scria mereu altfel decât mine. Tot pe-atunci, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
E vorba, în citatele de mai sus, de oarecari abateri și chiar rătăciri ale poporului evreu de la dreapta credință într-un singur Dumnezeu, de niște popoare păgâne și idolatre, cu care au venit în contact și de la care s-au molipsit adeseori, cum și de diversele rituale, unele mai crude decât altele, pe care le săvârșeau preoții în onoarea idolilor. Așa de pildă, în cultul zeiței Așera și a lui Taniuz, pietatea era îmbinată cu cele mai scabrose orgii publice, ca să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ochi prea buni aceste războaie. Poate, într-o altă vreme - ținând seama că tot mai mulți bărbați pier în luptă -, acestea vor forma o populație majoritară și vor izbuti să își impună legea. Și asta numai dacă nu se vor molipsi și ele de modul marțial în care, vreme îndelungată, s-a încercat păstrarea unor virtuți tot mai rare. (Deja câteva tinere au cerut să ia parte la război, încercând, în fața cavalerilor, să demonstreze cu sabia și cu arcul, bine mânuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
nu trebuie să ne descurajeze, întrucît profilul autorului ne face să închidem ochii asupra defectelor de structură ale cărții. Căci Bourdieu are o calitate pentru care merită tot respectul, și asta în pofida epidemiei marxiste de care, neputîndu-se feri, s-a molipsit ca de o rîie subînțeleasă a epocii: calitatea de a se fi rupt de conformismul academic francez, întorcîndu-i spatele și înconjurîndu-se cu pelicula izolatoare a unei viziuni sociologice. Spirit incomod, alergic la mode și pe deasupra imun la ispita obedienței ideologice
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
cunoști regulile artei, că imitarea anticilor și a clasicilor este obligatorie. Versul clar, melodios, încărcat de idei, transmițînd un mesaj "înalt" - iată idealul lui Alexandrescu, un ideal ce datează dinaintea romantismului. Și romantismul? Traversînd întreaga epocă romantică, Alexandrescu s-a molipsit inevitabil de toate bolile ei. A fost poet de mare precocitate și de vocație rapid identificată; a scris primele poezii cu adevărat originale la vîrsta de 22 de ani; apoi, în numai cîțiva ani, între 1838 și 1842, își compune
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
sfârșitului unei lumi. În răgazul acestui apus, cuvintele aduc la lumină epoci și locuri ascunse acum în blazoane și peceți. Pătrunzi pe negândite printre meandrele timpurilor vechi și ale spațiilor îndepărtate, te cufunzi în melancolia de catifea a istoriilor, te molipsești treptat de agonica viață de noapte a lumii bucureștene de acum un veac; și le primești pe toate ca pe o inițiere în inefabilul sfârșitului. O aventură hipnotizantă într-o epocă ce se stinge de la sine, cu o demnitate sublimă
Cărți vorbite... în trafic by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7947_a_9272]
-
de scandal sau de umori militante. Scrise în singurătate și publicate pentru un număr restrîns de cititori, ele izbucnesc în atenția colectivă numai după o perioadă de latență. E ca și cum ar avea nevoie de un răstimp de incubație înainte să molipsească mințile oamenilor. Iar atunci cînd o fac, dezbaterea pe care o iscă pare să fie defazată în raport cu temele presante ale zilei. De aceea, mai toate cărțile care au făcut epocă în istoria filozofiei au părut a fi întîrziate în raport cu spiritul
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
în burlane veni tristețea, burlane ruginite de un secol, tristețe ruginită de un secol Și tristețea nici măcar nu era a mea în carnea mea plîngeau o sută de călugărițe biciuite Plîngeau și prelații care le biciuiau și plîngea chiar diavolul molipsit de ispitele care în biciul roșu ardeau Toate ceasornicele lumii plîngeau și scîrțîiau, scîrțîiau, scîrțîiau Iar eu în tristețe ca într-un ișmac mă-nfășuram și cu timpul nedumerit cochetam, cochetam, cochetam... într-o zi timpul se sătură de ploaie
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
complezent." Așa s-a desfășurat, la Clubul Preometeus, întrunirea colectivului României literare și decernarea premiului Cartea Anului. A fost cea de-a șaptea ediție. Nu ne rămîne decît să sperăm la cel puțin încă pe atîtea. Sau, dacă ne lăsăm molipsiți de optimismul lui Nicolae Manolescu în fața lui Gabriel Dimisianu (,Dimi, noi, care suntem cei mai tineri de aici, vom prinde și a 20-a ediție, nu-i așa?"), atunci putem fi siguri că ne așteaptă vremuri lungi și frumoase.
Cartea anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7838_a_9163]
-
un pronunțat caracter didactic. ș...ț Am modulat și modelat înadins mesajul propriu în așa fel încît transparența lui să fie pe cît posibil maximă" (p. 20) Nu poți decît s-o feliciți pe autoare că nu s-a lăsat molipsită de frazele absconse și de buclele ermetice ale textului lui Maimonide. La cît de etanșe sunt șerpuirile semantice ale originalului, un comentariu tot atît de etanș ar fi fost o întreprindere ratată. Tocmai de aceea, rezultatul efortului Madeei Axinciuc este
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
și să se bucure de fiecare zi a vieții. „Prețuiesc viața prea mult, de când mă știu, pentru a nu-i zâmbi, cât de puțin, zi de zi. Și dacă îmi ești prieten(a), nu mă las până ce nu te voi molipsi cu optimismul și cu poftă mea de viață! Hai, pune capul pe pernă, somn liniștit, si nu uită că mâine te așteaptă o nouă zi! Zambeste-i și ea îți va zâmbi!”, a postat Andreea Marin pe Facebook.
Cum arăta Andreea Marin în copilărie și ce pasiune avea - Foto by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72793_a_74118]
-
dezamăgirea multor doamne și domnișoare, Criști Enache de la Direcția 5 este luat, iar norocoasă se numește Roxana Moga, scrie click.ro. Dacă liderul trupei Direcția 5, Marian Ionescu, are faima de Don Juan, iată că ceilalți membri nu s-au molipsit de la năravul sau și sunt mai toți implicați în relații serioase. Solistul bandului, Criști Enache (36 de ani), este și el idolul femeilor, vocea și prezența lui de „bărbat bine" a făcut multe victime. Din păcate pentru reprezentantele sexului frumos
Cine este iubita lui Cristi Enache. De 11 ani au o relație! () [Corola-journal/Journalistic/73109_a_74434]
-
despre criză, până la pulverizarea subiectului prin repetare. Alții evocă motivul cunoscut: lupus in fabula. La rândul lor autorii cărții Animal Spirits vorbeau despre molipsire: "Astfel cum se răspândesc bolile prin contagiune așa se răspândesc și fenomenele sociale". Să nu ne molipsim de criză, așadar, vorbind despre ea, chiar dacă ideea după care cuvântul ar putea să atragă răul și chiar să-l creeze este profund discutabilă, nu-i așa? Este greu de acceptat că limba, invenția noastră, s-ar putea erija în
Vorbești de lup și lupul la ușă by Arthur BEYRER () [Corola-journal/Journalistic/7118_a_8443]
-
a noastră. Pentru ei nu contează decît șirul de secvențe, circulația, alunecarea, viteza și superficialitatea. Deviza lor este mișcarea, iar crezul lor este experiența digitalică. Că asemenea mutanți există nu e o dramă, drama este că stilul lor l-a molipsit pe al nostru. Ceva din obișnuințele și reflexele lor s-a întipărit și în noi. Încetul cu încetul, începem să semănăm cu ei. Așa se face că nu mai citim cărți cu desfătarea cu care o făceam altădată, cum nici
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
să nu ne lamentăm cînd ni se ia aerul în care am crescut și ni se cere ca, în loc de plămîni, să respirăm prin branhii? În concluzie, o carte sumbră scrisă pe un ton alert, de parcă Baricco, vorbind despre barbari, se molipsește de stilul lor. Așa se face că Barbarii e scrisă în galop, cu scurtimi de frază și cu schimbări bruște ale unghiului de vedere. Și astfel, un caleidoscop de detalii stranii ți se perindă pe dinainte, întărindu-ți convingerea că
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
de o convenție tiranică: fără verificare și predicție pe calea experienței, o idee nu are sorți de a se impune, iar spiritul nu se lasă verificat și nici prezis la scară umană. Numai că Basarab Nicolescu încalcă convenția și se molipsește de limba vracilor, vorbind despre iluminare, inspirație, revelație, putere dumnezeiască și despre taina ireductibilă a lumii. Și, mai ales, de neputința omului de a cunoaște tot. Pe toate aceste tresăriri de apostazie doctrinară le găsim în cele două volume purtînd
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
meserie destul de grea. - V-au interesat inovațiile stilistice? - Nu. - Dar inovațiile stilistice ale poeziei actuale? - Sunt prea complicate și nu le înțeleg. Încerc totuși să le pricep și după aia le pun deoparte." (p. 10) Câteva pagini mai jos, parcă molipsiți de anume versuri ale lui Beniuc, cei doi îl întreabă pe Eugen Todoran, fără nici o exagerare, dacă Eminescu poate fi întrecut! Și altele, și altele. Foarte rar numai subiectele de discuție trec peste pragul banalității. (O banalitate uneori a la
Mărturia unei generații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5998_a_7323]
-
a declarat vineri liderul american. "Trebuie să punem un nume bolii de care suferă. Cred că se cheamă Romenzie!", a adăugat Obama în hohotele de râs ale celor prezenți. "Vreau să fac în așa fel încât nimeni să nu se molipsească de ea", a continuat el, prezentând exemplele care constituie în opinia sa simptomele acestei "boli". Luni seară urmează să aibă loc ultima dezbatere prezidențială între Barack Obama și Mitt Romney, organizată în Florida, cu două săptămâni înaintea scrutinului de la 6
Obama, despre adversarul său politic: Suferă de "Romnezie" () [Corola-journal/Journalistic/57406_a_58731]
-
p. 43) Cine nu începe să hohotească în fața evidenței universale a acestei experiențe? Dar cine altcineva o poate spune atît de concis? Spre deosebire de scepticul și corozivul eseist, Dan C. Mihăilescu e o natură tonică și reconfortantă, a cărei umoare stenică molipsește numaidecît pe cititor. De aceea, cu Dan C. Mihăilescu nu poți dispera și nu te poți amărî, nici măcar atunci cînd se apleacă asupra veninului confesiv al lui Cioran. Un volum care, aidoma cărților lui Cioran, îți provoacă deseori accese de
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
sentimentelor negative, se văduvește de firul energiei lor. De aceea, Ciprian Măceșaru pare împins de o fatalitate căreia nu i se poate împotrivi, docilitatea în fața destinului mergînd pînă la acceptarea fără crispări a sorții date. Pînă și disperarea e molcomă, molipsindu-se de o acalmie grea. Din acest motiv, seninătatea autorului trezește în cititor pofta unor detalii macabre și dorința unor presimțiri perverse. O curgere lină de rîu fără vîrtejuri și vîltori, aceasta e atmosfera jurnalului de față.
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
se cere ca, după ce te-ai familiarizat cu intimitățile lui George Constantin sau Gheorghe Dinică, să asiști la decrepitudinea lor fiziologică, solidaritatea spontană pe care o resimți față de ei fiind chiar motivul pentru care lectura te absoarbe. Rezultatul este că, molipsindu-te de supliciul prin care trece fiecare, capeți un gust amar de spectacol deprimant: se moare pe capete în carte, iar cei care mor nu sunt ființe de rînd, ci figuri ilustre, ba, mai mult, cortegiul de decese e înfățișat
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
absența unui mediu de emulație culturală. Cînd Eminescu îl descoperă, Creangă are aproape 40 de ani, vîrstă prea coaptă pentru a mai îngădui șlefuiri tardive de ordin intelectual. Iorga scrie că marea șansă a lui Creangă a fost că, nelăsîndu-se molipsit de cultura orașului, nu și-a alterat limba după imboldul ei mimetic. Pe scurt, de Creangă nu s-a lipit nici un atom de etos citadin, povestitorul fiind o natură ingenuă de esență curat țărănească, de unde și uimitorul spectacol de limbă
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]