268 matches
-
parohul bisericii în 1893, care trece în lista sa, cam sumară sub aspectul datelor, căci se limitează numai la titluri, nu și la anul editării, cum au procedat ceilalți preoți, următoarele: - 12 Minee legate în piele, în stare bună, ediția Monastirea Neamț; - Octoihul cel Mare, idem; - Triodul, idem; Penticostar; Apostol; Psaltirea; Ceaslovul Mare; Evhologiu; Evanghelie; Liturghie; Cazania, editată la Iași, în 1842; Panahida în stare proastă, nu se știe ediția neavând cuverta (sic); Iromologiul pe note de Macarie, 1843, București” (scris
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
44. Reproducerea nu era totuși completă, căci din pictura inițială au fost decupate benzile cu texte de identificare: "Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnul Moldovei", respectiv "Domnit[-]a 47 de ani; Savârșit[-]a 40 de resboae; Zidit[-]a 46 de monastiri". În forma inițială, lateral erau înscriși anii de domnie (1457-1504), iar pe fundal se putea recunoaște "steagul ostășesc" de la Muntele Athos, cu Sf. Gheorghe așezat în tron și strivind balaurul de la picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cerut să stea". În același an, la 12 iunie, același Departament cere, în urma adresei Inspectoratului General al Miliției, "aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei pentru internarea lui Gheorghe Gavrilescu care a fost scos din Miliție fiind pătimaș de epilepsie la o sfântă monastire din Principat și mai ales la Mănăstirea Neamțului unde să i se citească anumite rugăciuni pentru vindecare". Rezultă că, în 1847, bolnavii se puteau interna nu numai la Neamț, dar și la alte mănăstiri ("la o sfântă monastire"), deși, evident
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o sfântă monastire din Principat și mai ales la Mănăstirea Neamțului unde să i se citească anumite rugăciuni pentru vindecare". Rezultă că, în 1847, bolnavii se puteau interna nu numai la Neamț, dar și la alte mănăstiri ("la o sfântă monastire"), deși, evident, Neamțul era de pe atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se internau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, și el mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia Generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați, din Golie și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune "se va însărcina pentru ospiciul din Golie pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thiron, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospiciu, și până în mai 1885, situația se schimbase mult. Este probabilă o deficiență administrativă, gravă, pe care inspectorii Liteanu și Iulianov o pun pe seama fostului intendent, plecat sau, poate, destituit. Raportul lor menționează că: "De la Târgu Neamț am fost la monastirea Neamț unde am vizitat ospiciul de alienați. D-l medic și ajutor... își îndeplinesc datoriile de lucru. Noul Intendent lucrează cu activitate pentru îndreptarea neajunsurilor și'ncurcăturilor lăsate de predecesorul său"67. Cu toate aceste străduințe, probabil de dată mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mare nevoie și de inventar. Acum se cerea la nivelul la care se situa un inventar vechi, fapt nepetrecut anterior. Însuși epitropul Liteanu, pe marginea referatului înaintat Epitropiei, menționa: "Rog a se dispune trimiterea unor veșminte din celea vechi la monastirea Neamtzu"68. Acest gen de solicitare exprimă însă nu numai decăderea instituției care în ochii Epitropiei nu se mai bucura de considerația de odinioară, dar și mentalitatea unor reprezentanți ai Epitropiei. De altfel, Liteanu, reprezentantul generoasei Epitropii, s-a autocaracterizat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic, ci ca administrator, dar și ca bun creștin și bun Român care în privința umanității a dat tot concursul maladilor (sic) infirmi găzduiți de atâția deci de ani la bolnița acestei sfinte monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal, rezultă că ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche, care, cum se vede, există de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să mărturisim imperfecțiunea sensilor noștri și a instrumentelor noastre de observație, decât să ne pierdem în discuțiuni și ipoteze scolastice". S-au comunicat, în cele șapte numere, pe lângă cazuistica generală, câteva date, astăzi, prețioase: mișcarea bolnavilor (alienaților) din "ospiciul de lângă monastirea Neamțu" pe perioada respectivă, câteva cazuri clinice de sughiț particular (psihic), câteva cazuri de tulburări psihice consecutive unor tumori cerebrale (neurofiziologice interpretate corect), "colore cronsiată a pielei" (Addison), "delit de halucinație după gangrena prepuciului", tumoare cerebrală de origine sifilitică, tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de var, silițium și apă, formează straturi groase
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de pământ, nicicum mai slabi decât acei englizești, sînt deplin însușiți pentru vapoarele pe Dunărea; s-ar întrebuința și pentru viitoarea plutire cu vapoare pe Siret, atât de trebuincioasă pentru Moldova. De asemene, se află lângă satul mănăstirei Buhalnița, lângă monastirea Pângărați, apoi din gios de Bisericani și anume: la Scăricica, se găsesc sigure urme ale acestui cărbune de pământ. În general, formația cărbunilor de pământ întovărășește pe stratul sărei, pe partea despre apus, de la Vrancea, pe la Comănești, până în Bucovina; prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se deosebește prin un luciu mare și transparință, se găsește între sarea Ocnei ca cuiburi în bucăți cristalizate și în câtime mică. 19-le. Piatră acră, schiste alunifere, alaun slate, bituminöser alaunschifer, se găsesc stânci păturoase atât din gios de monastirea Bisericani, cum și în valea Tarcăului, din sus de gura părăului Bolohanioșu, în ținutul Neamțul. Această piatră de la Bisericani se potrivește pentru producerea petrei acre și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru f<i>er este, fără îndoială, mai sâmțâtori decât acela ce astăzi țara dă Î<naltei> Porți. Poziția, în toată privirea, cea mai favorabilă pentru lucrarea unei mărețe băi de f<i>er este la Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
naltei> Porți. Poziția, în toată privirea, cea mai favorabilă pentru lucrarea unei mărețe băi de f<i>er este la Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
băi de f<i>er este la Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu putrezesc și care, întrebuințându-să, ar îndestula două băi, spre scoaterea anuală a cel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de f<i>er, cărbuni di pământ, locuri trebuincioase pentru zidirea fabricii, a hranei oamenilor și a vitelor întrebuințate; și chiar acest capital, temeiul întâi <al> unei asăminea întreprinderi, fiind la acele localități de puțin preț, să poati căpăta de la monastiri cu condiții folositoare, deși ele reprezentează o valoare peste 20 mii galbini. Iar pentru întemeierea băilor mărețe, capitalul fundației și acel lucrători s-ar pute îndămâna prin adunarea de acționari pământeni și străini, sub condiții cari ar asigura folosul acționarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mănăstirii, subscrișii cutează a nădăjdui că înaltul guvern va lua în binevoitoare considerație motivele și însemnătatea unei băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
va lua în binevoitoare considerație motivele și însemnătatea unei băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trebuitoare pentru așăzarea băii de fer să află printre munți, ca unele ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum folos, precum și acele de brad nu aduc monastirei mai mare folos; b) pentru că așăzarea și lucrarea unei băi de fer în Moldova este supusă la atâtea greutăți și jărtfe bănești, încât o asămine întreprindere nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum folos, precum și acele de brad nu aduc monastirei mai mare folos; b) pentru că așăzarea și lucrarea unei băi de fer în Moldova este supusă la atâtea greutăți și jărtfe bănești, încât o asămine întreprindere nu ar putea exista decât cu eftinătatea lemnilor de foc; c) fiind că pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor plăti o dare anuală de 20 galbeni pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer, pentru băile de cărbuni de pământ, să vor da subscrișilor și urmașilor lor fără împedecare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]