KorAP: Find »[drukola/base=mondializare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...22 >

549 matches

Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

politică a acesteia rezistă cu greu unor abordări economice reale, iar contradicțiile nu pot fi decât înăbușite. În consecință, în cele două țări ies la iveală construcții politice care pun accentul pe identitatea națională și coroborează procesele actuale recurente în cadrul mondializării. Abordarea acestor nevoi de reculturalizare într-o relație intimă la un mod exclusiv "cultural" se dovedește a fi un impas cu atât mai mult cu cât cristalizarea endogenă a acestora se înscrie într-o epuizare a formelor puterii delegitimate de

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și mimurile ei Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin constrângerile care apasă înainte de toate asupra domeniului muncii și al angajării. Teatralizată în toate câmpurile sociale care merg dinspre economic spre divertisment

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
și al angajării. Teatralizată în toate câmpurile sociale care merg dinspre economic spre divertisment, trecând prin rezistența pe care o generează, ea se prezintă ca o scenă hegemonică în care fiecare este dator să-și găsească locul și rolul. Această mondializare se lasă surprinsă mai întâi ca o redesfășurare și o transformare a pieței, a cărei dominație internațională întărește generalizarea și evoluția capitalismului; prin piață se înțelege în primul rând ansamblul noilor dispozitive de finanțare deconectate de la producție, apoi o invazie

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
care le generează, în dimensiunea lor inextricabilă de realitate și spectacol, se reclamă de la un punct de vedere al totalității. Spre deosebire de autonomizările uzuale ale sferelor de înscriere și de intervenție, putem încerca o depășire a opozițiilor rituale care marchează viziunile mondializării. Toate acestea trimit la matricea ideală a cifrei unu și la explozia ei și prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja învechite ale fazelor critice inducând teama unei disoluții a alterităților. Astăzi discursurile profetice despre criză, apogeu sau sfârșitul apropiat

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
intelectuale, în timp ce împărțirea politico-economică a lumii este de acum înainte desuetă. Totul se petrece ca și când nostalgia unui univers binar ar bântui spiritele în așa măsură încât ar fi necesară readucerea în scenă a unor eponime antagonice: frontul celor care rezistă mondializării și corpul susținătorilor ei. Rigidizarea antinomiilor sărăcește gândirea și reduce logici și procese la niște efigii care îi aruncă pe protestatari și pe apărători în spirala unor nesfârșite denunțări și suspiciuni. Piața ar fi teratologică și precară, inexorabilă și ameliorabilă

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
deținători ai autorității locale de stat din întrunirile în spațiul politic. În niciun caz nu este vorba de un conflict social, de o punere în cauză a exploatării comerciale ai cărei beneficiari colectivi sunt notabilii comercianți. Capitolul 2 Întreprindere și mondializare Monique Selim Delimitări Așa cum oricine își poate aduce aminte, anii optzeci s-au caracterizat prin promovarea întreprinderii în centrul societății, la nivel local și mondial, atât în țările cu o veche industrializare, cât și în cele în care se întrevedea

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
cu ansamblul câmpurilor de inserție ale actorilor și al învestirilor lor contradictorii. Întreprinderea este deci unul din locurile pornind de la care pot fi recompuse unitățile semnificative ale totalității socialului. Caracteristicile conjuncturii actuale, economice și politice, care fac din întreprindere pivotul mondializării, ar trebui deci să conducă într-un fel, în mod natural, la acordarea unei atenții mai mari proceselor diferențiale aflate în joc în acest spațiu social. Totuși, legăturile pe care le putem identifica între importanța unui fenomen, ideologiile care îl

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis "etnografic" urmărește eradicarea conflictelor fondate pe alteritate ale categoriilor cognitive și utilizărilor de comandament și de autoritate. Mondializarea pieței și lanțul de restructurări ale acesteia au introdus în acest peisaj o ruptură ideologică sigură. Înainte de toate, cursa nebună pentru o productivitate maximală, monopolul "întreprinderilor mondiale" eliminând întreprinderile mici și mijlocii, înrădăcinate în economii naționale devenite precare, provoacă valuri

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
și redistribuiri necesare sunt invocate încontinuu pentru a exorciza înmulțirea "săracilor" de orice origine -, antropologia se poate deci simți interpelată la mai multe nivele, care se înscriu într-o filiație directă cu temele cutumiare. Construirea miturilor cu vocație universalizantă ale "mondializării economice" și ale pieței, reprezentările lor endogene infinite la diferite scări naționale și sociale se oferă ca niște șantiere de explorare cu atât mai fecunde cu cât necesită investigații asupra efectelor concrete ale unor procese care sunt abia la început

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
interesul stârnit de aceste imagini exotice se leagă în oglinda holistică pe care o oferă dificultăților prezente ale întreprinderilor naționale. Direcțiile urmate de aceste transferuri ideologice sunt deci demultiplicate, iar polivalența celor din urmă se înscrie într-un context de mondializare prezentat ca o sfidare a întreprinderilor naționale fragilizate. Această trecere a endogenizării unei figuri exotice epurate și simplificate la o distanțare față de modernitatea exotică în același timp complexă și dualizată obligând la o situare în raport cu polii ei culturali pozitivi și

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72, nu doar asupra unor obiecte precum munca ale cărei raporturi cu piața mondială sunt dintre cele mai perceptibile -, ci și asupra altora, care ar putea părea mai îndepărtate, precum religiosul 73. Politologii au fost cei dintâi care au surprins

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a înscrie un teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe și apeluri la prudență vin dinspre orizonturi foarte diverse, care includ și economiști, cei mai preocupați să o definească 75. Referința la mondializare a devenit într-adevăr purtătoare a unui schematism cu o puternică dimensiune

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe și apeluri la prudență vin dinspre orizonturi foarte diverse, care includ și economiști, cei mai preocupați să o definească 75. Referința la mondializare a devenit într-adevăr purtătoare a unui schematism cu o puternică dimensiune politică, cercetătorii neputându-i scăpa întotdeauna 76: între apologia unui univers condus de mecanismele pieței și repudierea acestuia, între economia-adevăr și exaltarea rezistenței 77, antropologia poate manifesta o

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii de anchetă etnologică inițiate de două decenii încoace sub efectul evoluțiilor societale notabile

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat fenomenele pe care le indică termenul de mondializare și ale căror actualizări sunt înainte de toate economice și politice. Instituirea unui nou sistem de dominație economică, fondat pe financiarizare, logica pieței, speculație și lichiditate, deconectate și chiar antagonice în raport cu sfera productivă (întreprinderea, industria), marchează economia contemporană 78. Această generalizare

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
menținerea unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
că această lectură a realului era foarte răspândită în anii șaptezeci, fiind ecoul tematicilor construite pe clivajul occidentalizare / autenticitate în contextul mondial posterior decolonizării. Se constată astăzi o tendință generală către reactivarea schemelor de analiză prin prisma cuplului de opoziții mondializare / rezistență etnoculturală (sau identitară). Aceste paradigme au avantajul de a pune în evidență configurațiile locale care nu se diluează într-un sistem global hegemonic; în lipsa încorporării în obiectele de studiu a relației de dominare ca atare, acestea nu reușesc însă

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
desfășoară și să se analizeze condițiile și implicațiile conjugării lor. Cel dintâi este câmpul cooperării și al ajutorului pentru dezvoltare. El este marcat de o restructurare constantă a formelor de acțiune, dinamica sa proprie contopindu-se acum cu cea a mondializării. În special, încă din anii optzeci, are loc o diminuare importantă a rolului statelor sub efectul conjugat al: preponderenței căpătate de instituțiile și acordurile internaționale; apariției bruște și importanței crescânde ale orașelor, regiunilor, provinciilor; intervențiilor tot mai numeroase și mai

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
globală. Această noțiune de dezvoltare locală, vagă, redusă la un simplu slogan, și din acest motiv puternic ambivalentă, trimite atât la retoricile puterii publice și ale unui număr crescând de instituții internaționale, cât și la protestele recente având ca țintă mondializarea. Să alegem ca ilustrative manifestările cele mai izbitoare care, deloc întâmplător, intervin cu precizie în aceeași perioadă: în decembrie 1999, mobilizarea largă apărută la Seattle (urmată de cea de la Londra, Singapore, Millau, Praga etc.) îndreptată împotriva instituțiilor care încarnează globalizarea

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
șofer la Brazzaville și Leopoldville. Trebuie remarcat că niciunul dintre aceștia nu a făcut vreo vizită în sat între plecarea inițială și întoarcerea definitivă din ultimii ani. * Abrevierile sunt stabilite de noi (n.t.). ----------------------------------------------------------------------- MOTIVE ECONOMICE ÎN ANTROPOLOGIE Întreprindere și mondializare 4 1 6 5 Cuvânt înainte Retrospective și perspective Întreprindere și mondializare Industrializare, dezindustrializare Economie și colonizare Congo, 1961 248 247 Bibliografie

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
a făcut vreo vizită în sat între plecarea inițială și întoarcerea definitivă din ultimii ani. * Abrevierile sunt stabilite de noi (n.t.). ----------------------------------------------------------------------- MOTIVE ECONOMICE ÎN ANTROPOLOGIE Întreprindere și mondializare 4 1 6 5 Cuvânt înainte Retrospective și perspective Întreprindere și mondializare Industrializare, dezindustrializare Economie și colonizare Congo, 1961 248 247 Bibliografie

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347

etc. dovedesc o ameliorare notabil... a situației lor. Ins... aceste progrese și cîștiguri nu trebuie s... mascheze prețul ridicat cu care au fost pl...țîțe. „Aducerea la același nivel” a diferitelor state pentru integrarea lor În Uniunea European..., conjugat... cu mondializarea, a determinat o degradare serioas... a condițiilor de viat... pentru o mare parte din populație. Unul dintre cele mai negative efecte ale restructur...rîi economiilor este precaritatea crescînd... a muncii din fiecare tar.... Desindicalizarea masiv... de dup... c...derea comunismului

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603

pachete de programe informatice, circulația internațională a persoanelor, monedelor, știrilor și imaginilor, globalizarea fluxurilor financiare, fără a uita UNESCO, o instituție foarte onorabilă, nu sunt lipsite de bune motive care să ne facă pilula mai atrăgătoare. Să nu confundăm totuși mondializarea culturii americane cu promovarea unei culturi mondiale. Și să nu uităm că patrimoniul zis "cultural" al umanității (neștiințific) desemnează, în fapt, un stoc de monumente. Oamenii nu trăiesc pentru a salva templele de la Angkor sau bisericile din Dubrovnik, chiar dacă mor

by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]