329 matches
-
o rentă copiilor sau unui colegiu sau unui ospiciu, ar face bine, în ipoteza în care ne-am pus aci, de-a o constitui în măsuri de grâu și nu în piese de aur. După descoperirea Americei, Englitera, a cărei monetă era mai cu seamă de argint, au formulat acest sentiment printr-o lege înțeleaptă, în virtutea căreia o a treia parte a rentelor datorite colegiilor din Oxford și din Cambridge au trebuit să fie plătite în măsuri de grâu de-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acții [... ]. Statutele determină și aci ordinea și procederea. Dar e evident că pe nici un teren nu se cere o mai mare cunoștință a împrejurărilor, un spirit de observație comercial și soliditate. Afaceri de bani și de credit Schimb al unei monete pe altele. Plăți. Cererile unei piețe corespund cu obligațiunile altei piețe și viceversa. Posibilitatea de-a acoperi cererile din loc cu obligațiunile din loc, fără ca fiece cerere și fiece obligațiune să aibă necesitate de o plată deosebită. Cumpăr cererea respectivului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe revers (fig. 20rv) este reprodusă o monedă (dublu gros) din vremea domnitorului, având deasupra inscripția semicirculară MONETA THERRAE MOLDAVIAE (Moneda Țării Moldovei), iar în partea de jos o inscripție pe trei rânduri: SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMANĂ / 1903-1988 / SECȚIA IAȘI 1973-1988. Din prezentarea medaliei se observă lesne că aceasta reflectă personalitatea voievodului moldovean Alexandru cel Bun și prin bogata
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe revers (fig. 20rv) este reprodusa o monedă (dublu gros) din vremea domnitorului, având deasupra inscripția semicirculara MONETA THERRAE MOLDAVIAE (Moneda Țării Moldovei), iar în partea de jos o inscripție pe trei rânduri: SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ / 1903-1988 / SECȚIA IAȘI 1973-1988. Din prezentarea medaliei se observă lesne că aceasta reflectă personalitatea voievodului moldovean Alexandru cel Bun și prin bogată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
D. Bolintineanu și Pantazi Ghica tipărește „Calendar istoric și literar” („Calendar geografic, istoric și literar”) în 1859-1861. A publicat, de asemenea, un manual intitulat Curs elementar de studiu în limba română pentru clasele începătoare (1862) și un Monetar de toate monetele străine și unitățile de valoare române vechi (1867). În publicistica politică și socială (Patrioții de astăzi și patrioții de ieri, Jurământul, Recunoștința ș.a.) Z. susține ideile reformatoare de la 1848 și principiile unioniste. Din încercările lui literare merită citat volumul Din
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
Tehnic de Studii; 3. Serviciul General al Aprovizionărilor; 4. Serviciul Creării de Noi Industrii, indispensabile apărării naționale; 5. Serviciul Construcțiilor și Amenajării Industriilor; 6. Serviciul Mobilizării Industriale; 7. Serviciul de Propagandă al Apărării Naționale; 8. Serviciul Contencios; 9. Serviciul Emisiunii Monetei Apărării Naționale. Celelalte opt servicii își desfășurau activitatea în ministerele care erau incluse în Consiliul Suprem al Apărării Naționale, sub denumirea de Serviciul Apărării Naționale, având sarcina să urmărească executarea obiectivelor trasate de factorii decizionali ai statului. Motivele, pentru care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
facem acum, din cele două-trei? Iar reușind totuși, tot cu buza arsă rămânem, căci cârciumarul n’are rest... Tot pe atunci, puteam căpăta rest de la o pâine, un pachet de țigări ori un bilet de tramvai, plătind doar cu o monetă, de care nu-mi părea rău pierzând-o, nici nu mă bucuram găsind-o. O astfel de mică cumpărătură Îmi cere acum hârtii, căci moneta cea mai mare valorează doar o cutie de chibrituri. Ce să mai vorbesc de dimensiuni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o pâine, un pachet de țigări ori un bilet de tramvai, plătind doar cu o monetă, de care nu-mi părea rău pierzând-o, nici nu mă bucuram găsind-o. O astfel de mică cumpărătură Îmi cere acum hârtii, căci moneta cea mai mare valorează doar o cutie de chibrituri. Ce să mai vorbesc de dimensiuni? Talentul dintotdeauna al românului de a face bani mari. Nu și ca valoare. Dar nu ca acum, când o biată sută de lei atârnă cât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
calitativ, e gazda celor mai mari ciudățenii. Numai să nu „dăm colțul“ până ce vom „evada“ din focarul lentilei nu știu cui... Era vorba de leu? Păi, ca monedă virtuală, de calcul, el există Încă din secolul al XVIII-lea, inspirat de o monetă olandeză care avea, pe ea, chiar un leu. Că pe aceste locuri au trăit lei, până prin veacul al patrulea din era veche, e o altă poveste. Dar bietul leu, acela victimă a uneia dintre isprăvile lui Herakles, leul din Nemeea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Articolul 1 După art. 399 din Codul Penal se introduce Capitolul I bis intitulat " Folosirea abuzivă a semnelor monetare", sub care va figură articolul 4001 cu următorul cuprins: "CAPITOLUL I bis Folosirea abuzivă a semnelor monetare Art. 4001. - Topirea monetei metalice divizionare de orice fel a statului, aflată în circulație, precum și utilizarea acestei monete pentru fabricarea oricăror obiecte, se pedepsește cu închisoare corecționala de la 6 luni pînă la 2 ani. Tentativă se pedepsește că și infracțiunea consumată. Instigatorii, complicii, tăinuitorii
DECRET nr. 44 din 23 ianuarie 1953 privind completarea Codului Penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125427_a_126756]
-
intitulat " Folosirea abuzivă a semnelor monetare", sub care va figură articolul 4001 cu următorul cuprins: "CAPITOLUL I bis Folosirea abuzivă a semnelor monetare Art. 4001. - Topirea monetei metalice divizionare de orice fel a statului, aflată în circulație, precum și utilizarea acestei monete pentru fabricarea oricăror obiecte, se pedepsește cu închisoare corecționala de la 6 luni pînă la 2 ani. Tentativă se pedepsește că și infracțiunea consumată. Instigatorii, complicii, tăinuitorii și favorizatorii se pedepsesc că și autorul." --------
DECRET nr. 44 din 23 ianuarie 1953 privind completarea Codului Penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125427_a_126756]
-
Oștirii. El are dreptul de a declara războiul și de a încheia pacea. El conferă gradele militare în conformitate cu legea. El conferă decorațiunile române. El acreditează Ambasadorii și Miniștrii Plenipotențiari pe lîngă Șefii Statelor Străine. El are dreptul de a bate moneta, conform unei legi speciale. El încheie, cu Statele Străine, tratatele politice și militare. Convențiunile necesare pentru comerț, navigațiune și altele asemenea de El încheiate, pentru a avea putere de lege în interior trebuie să fie însă supuse Adunărilor Legiuitoare și
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
vestimentare, de podoabă și de cult creștin, lucrate de meșteri locali, din diferte metale (unele prețioase), sau din os, lut și piatră. Produsele realizate în unele sate erau comercializate prin intermediul schimbului în natură, dar pe lângă acestea s-a folosit și moneta măruntă emisă de imperiu, atunci când se cumpărau unele mărfuri aduse de negustorii sau meșteșugarii itineranți veniți din sudul Dunării. Uneltele, obiectele vestimentare, de podoabă și de cult, împreună cu o mare și diferențiată cantitate de ceramică, se întâlnesc constant în cuprinsul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
clasifică și stadializează insuficiența venoasă cronică - clasificarea CEAP, care se adresează mecanismelor clinice, etiologice, anatomice și fiziopatologice ale IVC. Clasificarea CEAP a reprezentat punctul de pornire pentru actualizarea standardelor capitolelor de patologie venoasă din SVS/ISCVS prezentate de Porter și Moneta [4,5]. Scorul CEAP permite o clasificare unitară a IVC, fiind utilizat de marea majoritate a medicilor practicieni, ca un mod de comparație între pacienți în ciuda faptului că aparent este complex. Clasificare IVC din punct de vedere anatomic: - în cazul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
ale Băncii de Stat a Republicii Populare Române de căte 10 lei, 25 lei și 100 lei; ... b) bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finanțe, de căte 1 leu, 3 lei și 5 lei din hartie, precum și monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani și 25 bani. ... Articolul 2 Cu începere din 28 Ianuarie 1952 toate sumele de lei vechi în numerar aflate la populație, la întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat, cooperatiste și
HOTĂRÂRE nr. 147 din 26 ianuarie 1952 a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124580_a_125909]
-
întreprinderile particulare, își pierd puterea circulatorie și sînt supuse preschimbării. Articolul 3 Bancă de Stat este însărcinată cu efectuarea schimbului banilor vechi în noi bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și moneta divizionara, model 1952. Schimbul se efectuează pe întreg teritoriul Republicii Populare Române în curs de patru zile, adică începînd din 28 Ianuarie 1952 pînă la 31 Ianuarie 1952 inclusiv. Sumele de bani vechi neprezentate la schimb în termenul stabilit, se
HOTĂRÂRE nr. 147 din 26 ianuarie 1952 a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124580_a_125909]
-
conținutul lor în aur sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute față de leu. Articolul 7 Banii vechi se vor schimba în bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și moneta divizionara fără limitare, precum urmează: Pentru populație și întreprinderile particulare schimbului se face în mod individual, pe baza următoarelor norme: a) sumele în numerar pînă la 1.000 lei vechi, inclusiv se vor schimba în raportul de 100 lei vechi
HOTĂRÂRE nr. 147 din 26 ianuarie 1952 a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124580_a_125909]
-
bilete ale Băncii de Stat, de căte 10 lei, 25 lei și 100 lei, model 1952; ... b) noi bilete de Tezaur ale Statului, emise de Ministerul de Finanțe, de căte 1 leu, 3 lei și 5 lei din hartie, precum și monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani și 25 bani. ... Articolul 2 Toate sumele de lei vechi aflate în circulație sînt supuse preschimbării de către Bancă de Stat, cu începere din 28 Ianuarie 1952, pentru toată populația, precum și
INSTRUCŢIUNI din 26 ianuarie 1952 Instrucţiunile Ministerului de Finanţe al Republicii Populare Române privitoare la modul de efectuare a reformei băneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124583_a_125912]
-
Articolul UNIC Pe data de 28 Ianuarie 1952 se vor pune în circulație noi bilete de bancă și noi monete divizionare avînd următoarele caracteristici: Biletele Băncii Republicii Populare Române, Banca de Stat, de 100, 25 și 10 lei, sînt imprimate pe hârtie albă, avînd filigran în zig-zag, răspândit uniform pe întreaga suprafață a hârtiei. Biletul de 100 lei are formatul
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]
-
a făcut cu cerneală roșie, iar cele al căror număr de serie au o literă mică de alfabet, nu mai au prescurtarea "No." înaintea numărului de control și imprimarea acestui fel de numerotaj s-a făcut cu cerneală albastră. Descrierea monetelor divizionare Monetele divizionare de 25, 10, 3 și 1 ban, au următoarele caracteristici: Monetele de 25 și 10 bani sînt din aliaj de nichel și arama, iar cele de 5, 3 și 1 ban sînt din aliaj de arama și
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]
-
cu cerneală roșie, iar cele al căror număr de serie au o literă mică de alfabet, nu mai au prescurtarea "No." înaintea numărului de control și imprimarea acestui fel de numerotaj s-a făcut cu cerneală albastră. Descrierea monetelor divizionare Monetele divizionare de 25, 10, 3 și 1 ban, au următoarele caracteristici: Monetele de 25 și 10 bani sînt din aliaj de nichel și arama, iar cele de 5, 3 și 1 ban sînt din aliaj de arama și aluminiu. Primele
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]
-
literă mică de alfabet, nu mai au prescurtarea "No." înaintea numărului de control și imprimarea acestui fel de numerotaj s-a făcut cu cerneală albastră. Descrierea monetelor divizionare Monetele divizionare de 25, 10, 3 și 1 ban, au următoarele caracteristici: Monetele de 25 și 10 bani sînt din aliaj de nichel și arama, iar cele de 5, 3 și 1 ban sînt din aliaj de arama și aluminiu. Primele au pe față, încadrată într-o cunună din frunze de stejar, inscripția
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]
-
arama și aluminiu. Primele au pe față, încadrată într-o cunună din frunze de stejar, inscripția "25 bani", respectiv "10 bani" și inscripția "1952", iar pe cealaltă parte, în centru, stema Republicii Populare Române, înconjurată de inscripția: "Republică Populară Română". Monetele de 5, 3 și 1 ban, au pe fata inscripția: "5 bani", respectiv "3 bani" și "1 ban", precum și inscripția "1952", iar pe cealaltă parte stema Republicii Populare Române. Monetele au următoarele diametre: Moneta de 25 bani - 22 mm. Moneta
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]
-
stema Republicii Populare Române, înconjurată de inscripția: "Republică Populară Română". Monetele de 5, 3 și 1 ban, au pe fata inscripția: "5 bani", respectiv "3 bani" și "1 ban", precum și inscripția "1952", iar pe cealaltă parte stema Republicii Populare Române. Monetele au următoarele diametre: Moneta de 25 bani - 22 mm. Moneta de 10 bani - 17,3 mm. Moneta de 5 bani - 19,5 mm. Moneta de 3 bani - 18 mm. Moneta de 1 ban - 15 mm. Toate monetele divizionare au muchea
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]
-
înconjurată de inscripția: "Republică Populară Română". Monetele de 5, 3 și 1 ban, au pe fata inscripția: "5 bani", respectiv "3 bani" și "1 ban", precum și inscripția "1952", iar pe cealaltă parte stema Republicii Populare Române. Monetele au următoarele diametre: Moneta de 25 bani - 22 mm. Moneta de 10 bani - 17,3 mm. Moneta de 5 bani - 19,5 mm. Moneta de 3 bani - 18 mm. Moneta de 1 ban - 15 mm. Toate monetele divizionare au muchea zimțuita. -----
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]