329 matches
-
dorește. În următorul vis al lui Severn, Kassad este atacat de Moneta. Lupta dintre ei se încheie cu victoria femeii, care îi dăruiește o armură/armă din viitor. Kassad este atacat apoi de Shrike, fiind salvat doar de faptul că Moneta îl transportă în viitorul care pare a se afla în mâinile Expulzaților. Aceștia se dovedesc a fi altceva decât dușmanul barbar pe care îl credea omenirea și îl vindecă pe Kassad. Colonelul constată că Expulzații diferă foarte mult ca aspect
Căderea lui Hyperion () [Corola-website/Science/322294_a_323623]
-
reușește să taie calbul lui Silenus și să îl înfrângă pe Shrike. Rachel, apare în afara Criptelor Timpului sub forma unei tinere care își dăruiește sinele mai tânăr (revenit la cursul firesc de vieții) lui Sol, explicându-i că ea e Moneta și călătorește prin timp alături de Shrike la ordinele omenirii viitorului. După dispariția ei, Sol decide să călătorească în viitorul lui Rachel folosind portalul. Câteva luni mai târziu răul cel mai mare cauzat de haos a trecut, Hyperion înflorește din nou
Căderea lui Hyperion () [Corola-website/Science/322294_a_323623]
-
vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
este unitatea monetară oficială a Azerbaidjanului, (1 manat azer = 100 qəpik). Cuvântul azer "manat" este împrumutat din limba rusă: "монета", pronunțat: [man'eta], care semnifică „"monedă metalică"”, „"mărunțiș"”. La rândul său, cuvântul rusesc "монета" a fost împrumutat din limba latină: "moneta" „monedă”, eventual prin intermediarul din . „Manat” era, în epoca sovietică, denumirea rublei sovietice în limbile azeră și în turkmenă. Grafica actualelor monede metalice și bancnote care circulă în Azerbaidjan a fost creată de către austriacul Robert Kalina, unul dintre desenatorii euro
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
libertățile ce li s-au dat de la început. Dijmele nu se vor răscumpăra cu bani, ci se vor plăti după cum va rodi pământul, în vin sau în bucate. Și dacă episcopii vor face împotrivire, nu le vom sta în ajutor.[...] Moneta noastră nouă va umbla timp de un an, de la Paști până la Paști și dinarii vor fi așa cum au fost în timpul regelui Béla. Comiții cămării, schimbătorii de bani, slujbașii sării și strângătorii vămilor să fie nobili ai regatului, să nu poată
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
fost titularizat pe aceeași poziție. Cursul de aritmetică a lui Melik din anul 1867 a fost foarte apreciat, fiind retipărit de zece ori (în total). Au urmat și alte cursuri introductive (scrise și publicate), dintre care se pot menționa, "Despre moneta română" ("Despre moneda [națională] română", 1868); "Elemente de Geometrie" ("Elemente de geometrie", 1869, zece retipăriri); "Elemente de Topografie" ("Elemente de topografie", 1879, patru retipăriri). Între 1883 și 1888, Melik, Culianu și Constantin Climescu au publicat revista de matematică și știință
Ioan Mire Melik () [Corola-website/Science/337267_a_338596]
-
cetăților Hotin, Bender, Akerman, Chilia, Brăila ș. a. În genere interregnul din vremea ocupației rusești de la 1769 - 1774 e cel mai caracteristic pentru vederile de atunci a Rusiei. Ea voia o Românie unită care s-ajungă de la Nistru până în Carpați. Pe monetele bătute pentru Principate marca Moldovei și a Țării Românești sânt împreunate sub o singură coroană. Rusia cerea dărâmarea întăriturilor de la Hotin, Bender și Cetatea Albă și împreunarea acestor orașe cu Moldova, iar a Brăilei cu Țara Românească. Corespondența lui Thugut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
statulul, atât de sus rădicat de guvernul actual, opozițiunea inventă zilele din urmă un neadevăr mai cutezător, mai sfruntat decât toate. Guvernul, după zisele opozițiunii, ar fi în ajunul de a emite încă 60 sau 70 de milioane de hârtie monetă, fără nici o garanție, deoarece biletele Ipotecare n-ar ajunge spre a acoperi golul din finanțe. Câte cuvinte, atâtea criminale neadevăruri în aceste afirmări. Zicem criminale, fiindcă opozițiunea, izbind creditul statulul, nu face rău guvernulul, ci țărei întregi. Creditul nu este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acele relațiuni amicale și de solidaritate de interese, cari predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută, pe când republica Veneției întreținea atât de puternice relațiuni cu Ștefan Vodă pomenească-l! E drept că un ziar nu e vrun lucru mare, - puțin schimbă din cursul fatal al evenimentelor, ba este adesea un fruct al acelui curs. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parte activă. O altă nedibăcie este scăderea rublei într-un chip încît părțile ei la un loc nu dau un întreg. Patru piese de câte 92 bani (25 capeici) nu fac la un loc 3 franci 70 bani; în fine moneta de 5 capeici (3/4: rublă) nu e trecută în decretul domnesc, deci nu e cotată defel. Într-adevîr imputabilă din punctul de vedere al moralității politice este participarea visteriei la specula asupra scăderii rublelor; scădere pe care cercurile oficiale o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
C-un cuvânt generalitatea e-n dreptul său de-a crede că acea impunere se poate face neapărat la... Astrahan, dar de la Astrahan până la Prut mai e o bucată bună de cale. Cumcă rușii au putut să impuie în Turcia moneta de hârtie e o mare nedreptate, din cauză că locuitorul singular nu poate fi făcut răspunzător pentru învingerile suferite de statul său, dar... Rusia era în război cu Turcia și războiul explică multe. Eram însă noi în război cu Rusia? {EminescuOpX 182
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dar precum mi vedem de unde ar fi putut porni impunerea rublei de hârtie, adecă a sinetului mic emis de un stat ruinat, tot astfel nu vedem nici necesitatea de-a se primi rubla de argint pe patru franci, căci această monetă de metal este în parte un sinet au porteur, adică un sinet pentru cusurul cât nu s-ajunge până la 4 franci. Și într-adevăr așa s-a și întîmplat. Pîn-a nu ieși decretul domnesc prin care se fixa cursul rublei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mereu, până se vor istovi minele acum lucrătoare. În formă de ban argintul se mănține la o oarecare înălțime numai atunci când s-a bătut în analogie cu numărul contribuabililor. Afară de asta mai toate statele mari au demonetizat argintul și au monetă curantă de aur. Între acestea sânt Anglia, Franța (de facto) și Germania, încît o mulțime de argint a devenit marfă care-și caută stăpân. Deci în momentul în care era prisos de marfă și nici un cumpărător, d-nii roșii, din slugărnicie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și mulțimea lui va fi determinată și neaugmentabilă, încît numai atunci se va restabili o proporție oarecare și vom ști din nou la câtă valoare a-ncremenit argintul. Până atunci argintul se va potrivi numai pentru batere de mărunțiș, nu pentru monetă de valoare. N-a fost totdeauna astfel, pentru că înainte vreme, argintul fiind rar, se potrivea asemenea pentru monetă curantă; astăzi însă banii albi sânt mai mult ori mai puțin o monetă fiduciară sau de credit, deși într-un grad mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vom ști din nou la câtă valoare a-ncremenit argintul. Până atunci argintul se va potrivi numai pentru batere de mărunțiș, nu pentru monetă de valoare. N-a fost totdeauna astfel, pentru că înainte vreme, argintul fiind rar, se potrivea asemenea pentru monetă curantă; astăzi însă banii albi sânt mai mult ori mai puțin o monetă fiduciară sau de credit, deși într-un grad mai mic decât hârtia. Neavând destulă valoare intrinsecă, ca marfă sau ca metal, banul alb e cu atât mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
va potrivi numai pentru batere de mărunțiș, nu pentru monetă de valoare. N-a fost totdeauna astfel, pentru că înainte vreme, argintul fiind rar, se potrivea asemenea pentru monetă curantă; astăzi însă banii albi sânt mai mult ori mai puțin o monetă fiduciară sau de credit, deși într-un grad mai mic decât hârtia. Neavând destulă valoare intrinsecă, ca marfă sau ca metal, banul alb e cu atât mai prețios cu cât mai puțin este și, dacă mulțimea banilor de argint e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu acești bani de hârtie avem azi câteva milioane de ruble în țară, pe cari le-am cumpărat cu aur și din cari se vor schimba parte în 24 milioane mărunțiș național. Avem însă nevoie de atâta mărunțiș, de atâta monetă fiduciară și semifiduciară? Noi credem că nu și ne temem că politica financiară a roșilor se va sfârși cu un dezastru. [28 ianuarie 1879] {EminescuOpX 183} ["PENTRU ÎNȚELEGEREA ACESTEI METAFORE... "] Pentru înțelegerea acestei metafore anunțăm cititorilor că Ceres, zeița agriculturii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-a susținut că statul n-are a interveni a regula relațiile creditului, acestea având a fi regulate numai de particulari, fără nici un amestec; că capitalul e liber și esploatarea lui nu poate fi supusă unei restricții din partea legiuitorului; că moneta, nefiind decât o marfă, precum prețul mărfei aseminea și mărimea dobînzei are a se determina prin legea economică de cerere și ofertă; că această lege și concurență vor contribui la regularea mări mei dobînzei în mod normal și priincios, iar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dezastrul economiei naționale. D. Brătianu urmărește într-adevăr o întreprindere mare, pentru care-i trebuiesc bani naht și, fiindcă birurile nu se pot spori în infinit, de aceea dumnealui inventează necesitatea unei "bănci de fițuici" pentru a scoate creștinilor toată moneta metalică și a o-nlocui cu hârtie. Acea întreprindere proiectată nu e deloc productivă pentru patrie, dar, în înlănțuirea actelor menite de a-l ținea la putere, e poate cel mai mare. Această întreprindere, o spunem verde, e răsboiul, un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de grâne, produsă de o grea muncă omenească, pe cuvinte deșerte, pe fraze stereotipe, pe-un raționalism insipid și cosmopolit, cari acestea formează astăzi averea unică a acelei clase de cârciocari ce trăiește din traficul zilnic al frazei, cheltuită în moneta mică a profesiilor de credință, a articolelor de fond, a discuțiilor parlamentare, a pledoariilor la tribunale. Vlad Țepeș, Lăpușneauu, Mihnea cel Rău sau Aron Vodă erau asupritori stăpâni, dar stăpânirea lor era tiranică, nu rușinoasă. Acum însă România are rușinea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Maria Stella, Mysterium e Ministerium. Figure della sovranità, Giappichelli, Torino, 2002. Cacciari, Massimo, Dell'inizio, Adelphi, Milano, 1990. Cacciari, Massimo, Geo-filosofia dell'Europa, Adelphi, Milano, 1994 Cascione, Giuseppe, Iconocrazia. Comunicazione e politică nell' Europa di Carlo V. Dipinti, emblemi e monete, Ennerre edizioni, Milano, 2006. Erasmo da Rotterdam, Colloquia, Einaudi, Torino, 2003. Kantorowicz, Ernst Hartvig, Das Geheime Deutschland (1933), în "George Jahrbuch", 3 (2000-2001), pp.156-175; it. tr. în "Filosofia dell' arte", nr. 2, 2002. Kantorowicz, Ernst Hartvig, The King's
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
scriitor, militar și revoluționar italian. Mai târziu a devenit un cunoscut pacifist, fiind laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1907). Este autorul devizei: "In varietate unitas!" S-a născut într-o veche familie aristocratică din Milano. Tatăl său, Carlo Aurelio Moneta, moștenise o solidă poziție economică de la părintele său Giuseppe Moneta, cel care a introdus în Italia fabricarea la scară industrială a săpunului și a sodei de rufe. și-a petrecut copilăria în vila de la țară a familiei, din Missaglia, primind
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
cunoscut pacifist, fiind laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1907). Este autorul devizei: "In varietate unitas!" S-a născut într-o veche familie aristocratică din Milano. Tatăl său, Carlo Aurelio Moneta, moștenise o solidă poziție economică de la părintele său Giuseppe Moneta, cel care a introdus în Italia fabricarea la scară industrială a săpunului și a sodei de rufe. și-a petrecut copilăria în vila de la țară a familiei, din Missaglia, primind o educație potrivită cu tradiția strămoșilor săi, printre care s-
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
din Missaglia, primind o educație potrivită cu tradiția strămoșilor săi, printre care s-au numărat notari, juriști, clerici și oameni de știință. Încă din adolescență a fost influențat de lupta italienilor pentru independență. La vârsta de 15 ani, Ernesto Teodoro Moneta a participat la cele „Cinci Zile de la Milan” (revolta din 1848 împotriva dominației Imperiului Austriac). Un document descoperit în arhiva Universității din Pavia atestă prezența sa la cursuri în anul universitar 1852-1853. Totuși, el a decis să-și abandoneze studiile
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
generalului Giuseppe Sirtori. Deziluzionat de eșecul armatei italiene în acea bătălie și din întreaga campanie din 1866, și-a întrerupt promițătoarea carieră militară pentru a se întoarce la viața civilă și a se dedica jurnalismului și politicii. Ulterior, Ernesto Teodoro Moneta a devenit un activist internațional pentru pace, deși a continuat să fie un naționalist italian convins. Între 1867 și 1896 a fost director și editor principal al ziarului democratic "Il Secolo", care apărea la Milano. În 1887 el a fondat
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]