198 matches
-
taoism primitiv sau incipient. De asemenea, putem considera ideea înl]tur]rii valorilor asociate denumirilor ca fiind expresia unui scepticism pur. Prin această, teoria lui Lao Tzi se aseam]n] cu cea a lui Zhuang Tzi. Budiștii interpreteaz] textul în virtutea monismului mistic și justificând resemnarea stoic], așa cum se observ] în natură metafizic] a lui Buddha. Exist] și alte interpret]ri posibile. Cert este c] Daode-jing afirm] pur și simplu c] nici un enunț al unei metode nu poate fi eficace în permanent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a lucrat la ideile sale cel putin datorit] lui H.A. Prichard.) Ross, care și-a desf]surat cea mai mare parte a activit]ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate formele de monism (conform c]ruia ar exista un singur principiu moral de bâz]) sunt false. Ross cunoștea doar dou] forme de monism - kantianismul și utilitarismul, așa c] le-a tratat pe rând. Argumentul s]u împotriva lui Kant ar]ta c] principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parte a activit]ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate formele de monism (conform c]ruia ar exista un singur principiu moral de bâz]) sunt false. Ross cunoștea doar dou] forme de monism - kantianismul și utilitarismul, așa c] le-a tratat pe rând. Argumentul s]u împotriva lui Kant ar]ta c] principiul de bâz] al acestuia era incoerent. Principiul respectiv este urm]torul: „Numai faptele s]vârșite din simțul datoriei sunt corecte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi tratat niciodată numai ca mijloc, că el trebuie să fie considerat întotdeauna ca scop. Secolul al XIX-lea a adăugat perspectivelor despre om, o modalitate de abordare foarte diferită de cea născută și dezvoltată în tradiție clasică. Materialismul, monismul biologului Ernst Haeckel, laolaltă au dus la ștergerea oricărei deosebiri substanțiale între om și celelalte animale. II.1.4. Conceptul de libertate în filosofia contemporană Reluând distincția kantiană dintre noumen și fenomen, Arthur Schopenhauer consideră că lucrul în sine se
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
patrimonială ale unui perimetru al mișcărilor de valori interesează un ansamblu vast de agenți sociali, fiecare având așteptări și exigențe îndreptățite. Elementele de structură ale sistemului contabil au determinat conturarea pe plan internațional a două concepții: *Concepția monistă; *Concepția dualistă. “Monismul contabil presupune existența unui singur circuit de informații contabile, deci o singură contabilitate, atât pentru funcțiile interne, cât și pentru cele externe ale acesteia. Separarea celor două categorii de informații generează dualismul contabil” Aceeași realitate primește în contabilitate o reprezentare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
A interpreta pictura în lumina filozofiei contemporane pictorului ne pare un lucru hazardat : pentru a da doar un singur exemplu, vom aminti că Charles de Tolnay *11 a încercat să interpreteze tablourile lui Brueghel 177 cel bătrân drept expresia unui monism panteist comparabil cu cei al lui Cusanus sau Paracelsus și anticipîndu-1 pe cel al lui Spinoza și Goethe, încă și mai primejdioasă este "explicarea" artelor pe baza unui "spirit al epocii", practicată de 'Geistesgeschichte, o mișcare pe care am criticat
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
se prezintă ca un obiect cu anumite proprietăți artistice și estetice și a cărui cercetare trebuie să plece de la simpla sa stare de existent. În decursul istoriei existența operei de artă a dat curs a două interpretări diferite: realismul și monismul. Conform realismului opera de artă este o entitate auto-suficientă și nu prezintă nici un raport de dependență. Prin urmare, opera de artă fie este descoperită în sensul lui Samuel Alexander 2 - descoperirea obiectului implică propria sa existență -, fie este un obiect
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
putea conferi artei o existență concretă, deoarece opera este interpretată doar ca existență dependentă de experiența subiectivă ce poate fi activată în orice loc și poate fi posibilă prin orice tip de obiect cu un minim de însușiri artistice. Conform monismului, opera de artă este dependentă de o categorie ontologică. Dar multiplicitatea formală a operei de artă nu se poate încadra doar într-o anumită categorie. Opera nu poate depinde numai de o categorie ontologică la nivelul compoziției deoarece ea poate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
doar într-o anumită categorie. Opera nu poate depinde numai de o categorie ontologică la nivelul compoziției deoarece ea poate să corespundă unui universal și, prin urmare, se deschide posibilitatea ideii de operă universală. Poate cea mai importantă teză împotriva monismului este cea a lui Walter Benjamin 7 - reproducția mecanică - conform căreia ontologia operei de artă nu poate corespunde unui tip singular de existență, fie religios (Biblia) sau de alt ordin ontologic (magicul, fantasticul etc.) prin simplul fapt că ea ține
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
comunicării, consecințe deloc neglijabile. Să le indicăm pe cele principale. 1. De la linie la cerc Să păstrăm pentru moment pe Bateson ca ghid în universul complex al unei comunicări organice. Mai multe noțiuni sînt esențiale pentru a intra în Creatură: monism, circularitate, interacțiune. A) Monismul Asistăm la un adevărat atac împotriva dualismului atribuit lui Platon, a dihotomiilor corp/ spirit, substanță/ formă. Autorul opune dualismului "unitatea sacră a biosferei"47. Cum o demontează? El vorbește despre structura care leagă sau despre structura
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Să le indicăm pe cele principale. 1. De la linie la cerc Să păstrăm pentru moment pe Bateson ca ghid în universul complex al unei comunicări organice. Mai multe noțiuni sînt esențiale pentru a intra în Creatură: monism, circularitate, interacțiune. A) Monismul Asistăm la un adevărat atac împotriva dualismului atribuit lui Platon, a dihotomiilor corp/ spirit, substanță/ formă. Autorul opune dualismului "unitatea sacră a biosferei"47. Cum o demontează? El vorbește despre structura care leagă sau despre structura structurilor. Gîndirea umană este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
remarcat referitor la această primă piesă grea a calitativismului, prin care noua paradigmă a invadat spațiul disciplinelor socio-umane, este că autorul optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
filosofie: în general, termenul acesta a fost aplicat la orice teorie care nu a făcut distincție între spirit și materie, între subiect și obiect, considerându-i ca o unitate nediferențiată; de aceea acest gen de filosofie este o specie de monism. În istoria filosofiei, această noțiune a desemnat de obicei sistemul care s-a numit Filosofia Identității de F.W. Schelling, care a considerat că spiritul și natura sunt în mod fundamental aceleași și anume Absolutul. Acesta este principiul suprem al
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea fundamentelor științelor și a instaurării raționalității în gândire, Sedlacek arată: "Pentru Descartes nu există decât o singură lume, "materia cerului și a pământului este aceeași". Monismul lui metodologic și echivalența principială a spiritului cu materialul joacă un rol central în economie, până în ziua de azi"829. Milităm pentru existența unui principiu fundamental unificator, al științelor și existenței umane și materiale 830. Numai din această perspectivă economia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fie ascultat cu sfințenie, iar eventuala nesupunere ar fi mai mult decît o crimă. Cît privește populațiile creștine ce cad în stăpînirea sa, acestea se vor supune autorității religioase și civile cu care sultanul îi invest-tește pe șefii diverselor Biserici. Monismul puterii rămîne același pentru toți supușii Imperiului otoman, chiar dacă se ierarhizează în funcție de confesiune. Scutiți de impozite, musulmanii care depind direct de sultan sau de calif nu se bucură nici ei de un statut aparte, fiind supuși gestiunii patrimoniale a Statului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84 IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de acest fel răspunde gândirea, ea fiind un proces psihic înnăscut, independent de experiența și voința omului. Gândirea este posibilă datorită proprietății sale substanțiale independente, care pe căi tainice ajunge să se poată asocia în epifiză cu substanța materială. 5. Monismul lui Baruch Spinoza Centrul filosofiei și gândirii progresiste medievale a secolului al XVII-lea, se afla în Olanda. Războiul civil a învins aici mai repede decât în Anglia, iar ordinea socială care a rezultat a permis dezvoltarea rapidă a meșteșugurilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt la fel de reale pe cât sunt și obiectele reflectate prin senzații. Mai mult, Spinoza a arătat că dimensiunea fenomenală a naturii, a corpului și a lucrurilor reflectate prin corp este infinită. Aceasta are două proprietăți mai importante: întinderea și gândirea. 1. Monismul psihofizic spinozian Prin formularea celor două proprietăți de nedespărțit ale naturii și materiei a întinderii și a gândirii Spinoza a reușit să dea o nouă soluție problemei eterne a psihofizicii, relației suflet corp. Adică, spune el, "nici corpul nu poate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a legăturii dintre lucruri este aceeași cu cea a lucrurilor și a legăturilor acestora". Această echivalență se păstrează ca un atribut al naturii, fie că aceasta se referă la atributul întinderii, fie la cel al gândirii. În aceasta constă esența monismului psihofizic al lui Spinoza. 2. Principiul asociației Spinoza a descris fenomenele psihice ca fiind expresia relațiilor materiale, reciproce, dintre corpul uman cu lucrurile din jur. Mișcările corpului sunt recepționate ca percepții, efectele acțiunii obiectelor reflectate sunt generatoare de afecte și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie prea mare ; cîteodată e nulă. Vorbind despre tensiunile din care se alcătuiește condiția intelectualului, L. Koakowski 1
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale el pune contradicția, privește dualismul ca etapă necesară, ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile statice. Dar el riscă să rateze ruptura de nivel între creat și increat, să instaleze, între Principiu și manifestare, o molcomă continuitate, prăpăstii ușor de trecut, imposibile identități
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în această ordine. Apoi neputincios ori slab în a da seamă de dualitatea care face cu putință condiția accidentată a lumii, miop sau indiferent față de conflictele sfîșietoare, aporia, dar și fertilitatea contrariilor care lucrează în lume. Mai realistă, poate, decît monismul, gîndirea paradoxală mizează pe un dualism acut, de neresorbit într o unitate obiectivată, oricît de impunătoare. Pentru acest tip de gîndire, tensiunea originară a contrariilor, precum și conjuncția lor se situează în interiorul divinului, îmbrățișate de Unitatea lui. Numai el le rezolvă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
păcatul e iremediabil; așa se explică de ce pentru atâtea religii și sisteme filosofice păcatul,adică răul în ordinea morală, eroarea în ordinea cunoașterii și urâtul în ordinea estetică, a fost considerat ca un principiu constitutiv al vieții. Dualismul persan și monismul pesimist nu sunt numai erori de interpretare a lumii, dar și recunoașterea indirectă a incapacității omului de a lecui răul, pe care l-a pricinuit. Singur Dumnezeu, autorul lumii, putea să aducă restabilirea mântuitoare, din dragoste nemărginită pentru propria-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]