198 matches
-
Singh o numește economia antreprizei comunitare de vreme ce contopește forțele de piață ale economiei monetare cu forțele comunitare ale economiei sociale.” Ideologia corporatistă „a fost grefată pe monismul materialist al filosofului Thomas Hobbes, care a trăit în secolul XVII, ducând acest monism până la ultimele sale limite: el a susținut că nu există absolut nimic în afară de materie. Dacă există un Dumnezeu, El trebuie să aibă un corp fizic. În concepția lui, binele este pur și simplu ceea ce ne face plăcere, iar răul, ceea ce
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
validare filosofică acestei schisme. În timp ce Biserica predica o viață spirituală austeră, societatea laică a ajuns să îmbrățișeze lumea materială ca realitate primordială, materialismul ca valoare dominantă și, în final, creșterea economică drept scopul fundamental al omenirii. Ca filozofie a științei, monismul materialist a făcut posibile realizările științifice și tehnologice ale epocii științifico-industriale. Ca filozofie a vieții adânc înrădăcinate în cultura modernă, ne-a condus pe marginea autodistrugerii, pentru că ne determină în mod firesc să îmbrățișăm valorile hobbesiene. Aceasta face dificilă identificarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
avut destul de puține preocupări lingvistice, teoretizând, poate primii sistemul operei, omogenitatea și structura ei organică ; I. A. Richards, în ciuda psihologismului său, este și el un organicist premergător lui Wellek însuși, ca și Cleanth Brooks. Pe de altă parte, Croce, prin "monismul" operei și intuiționismul său critic, ni se pare că se situează exact la polul opus față de "formalismul organic" (v. supra), iar Valéry și Eliot, eseiști, pot figura aici numai cu observații izolate, foarte importante, de altfel, nu cu o metodă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea monismului metodologic în direcția toleranței metodologice, a pluralismului metodologic. Aceste deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
more complex direction; b) going beyond Aristotle`s logics, towards a more tolerant view on contradiction; c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga`s thematisation of antinomic structures meets contemporary thinking. Consequently, it can be absorbed into a wider movement of almost similar ideas that crosses the 20th century, a convergence
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tolérante envers la contradiction; c) le dépassement de l'idée classique de connaissance, dans le sens d'un élargissement qui admette aussi la promotion d'une forme de connaissance qui s'appuie sur des constructions antinomiques; d) le dépassement du monisme méthodologique dans la direction de la tolérance et du pluralisme méthodologique. Ces perspectives et ces implications élargissent encore plus le front par lequel la thématisation de Blaga des structures antinomiques rencontre la réflexion contemporaine. Dans cette direction, elle peut s'intégrer
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
astfel s-ar putea completa reciproc dacă am da jos ochelarii de cal și am respecta mai mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el se unesc în mod necesar undeva. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el se unesc în mod necesar undeva. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală. De fapt se revine spiraloid la anticii care aveau cunoașterea. Căci, așa cum spunea Seneca: "Credeți-mă, fericite
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
gînditorii din familia ariciului și cei din familia vulpii. Cum arată Vl.Tismăneanu, primii sunt obsedați de o idee grandioasă, în timp ce următorii sunt mai puțin ambițioși, însă încearcă pe mai multe direcții și planuri. Poziția epistemică a ariciului ajunge la monism, sau chiar la absolutism, în timp ce vulpea privește lucrurile în toată complexitatea și relativitatea lor. Autorul se consideră o vulpe, recunoscînd polimorfismul vieții economico-sociale, spiritual, de aceea poate că nu a reușit să articuleze un sistem filosofic și a rămas reticent
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
astfel s-ar putea completa reciproc dacă am da jos ochelarii de cal și am respecta mai mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el undeva se unesc în mod necesar. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el undeva se unesc în mod necesar. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală. De fapt se revine spiraloid la anticii care aveau cunoașterea. Căci, așa cum spunea Seneca: "Credeți-mă, fericite
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a încercărilor de tipologizare a neorealismului, se pot utiliza criteriile utilizate de Stefano Guzzini în elaborarea „hărții” teoriilor în relațiile internaționale: criteriul epistemologic (axa naturalism-interpretivism) și criteriul metodologic (axa individualism-holism). Teoria waltziană este naturalistă, în sensul în care naturalismul presupune monismul metodologic; face din căutarea legilor generale programul legitim din punct de vedere științific; susține subsumarea teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spațiul morții, înțeleasă ca șansă a eternității alături de Unul. Volume precum Grădinarul dragostei, Fugitiva, Lebăda, Coșul cu fructe sunt catehisme ale exaltării vieții, iar Jertfa lirică o laudă a morții unică în literatura universală. Unind viața cu moartea într-un monism al bucuriei, Tagore contracarează ideea indiană pesimistă a lumii ca aparență creată de Brahma împreună cu Maya, iluzia: Dacă nemurirea nu ar fi cucerită în inima adâncă a morții, ... Atunci de ce ar mai fi aceste armate de rătăcitori, Sub ce impuls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se esplică, cu înlesnire putem zice, toate fenomenele. Din momentul în care am conceput această ideie - a independenței absolutului - esplicarea fenomenelor devine un fel de calcul a priori pe care esperiența nu are a-l confirma, ci a-l verifica. ["MONISM ȘI PLURALISM"] 2275B Da! chiar materialismul, fiind monist, e mai idealist decât oricare pluralism. Însă materialiștii să nu uite că sunt datori a esplica din acea materie a cărei definiție consistă în impenetrabilitatea în trei dimensiuni (o definiție viciată deja
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate fenomonele psicologice, toate fenomenele de curată aparență, de curat vis ale inteligenței noastre - căci aceste nu pot fi decât echivalentul palid al unei lumi ce există în sine însuși și pe care o numesc materie. Nu idealism și realism - monism și pluralism, iată adevăratele antiteze. [UNITATEA COSMICĂ] 2255 Nu există o adevărată antiteză între idealism și materialism. Amândouă admit o singură unitate cosmică - din ea au a esplica prin fracționare, adecă prin termeni de raport, toate fenomenele. Daca materialiștilor nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mă gîndesc că "iepoca" pe care am trăit-o (Iordan a și murit-o) n-a năvălit peste mine. Gura propagandei n-a făcut din mine o cîrpă. Cîrpa roșie care "pavoaza", în timpul ședințelor, masa prezidiului. M-a ferit de monismul marxist. De explicarea a tot și a toate prin materialism dialectic. Țin minte că mi se repartizase, pentru serbarea de sfîrșit de clasă întîi, o rochiță din hîrtie creponată, albă. Visam la altceva: costumul popular ucrainean, cu o bogăție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
comunicării, consecințe deloc neglijabile. Să le indicăm pe cele principale. 1. De la linie la cerc Să păstrăm pentru moment pe Bateson ca ghid în universul complex al unei comunicări organice. Mai multe noțiuni sînt esențiale pentru a intra în Creatură: monism, circularitate, interacțiune. A) Monismul Asistăm la un adevărat atac împotriva dualismului atribuit lui Platon, a dihotomiilor corp/ spirit, substanță/ formă. Autorul opune dualismului "unitatea sacră a biosferei"47. Cum o demontează? El vorbește despre structura care leagă sau despre structura
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Să le indicăm pe cele principale. 1. De la linie la cerc Să păstrăm pentru moment pe Bateson ca ghid în universul complex al unei comunicări organice. Mai multe noțiuni sînt esențiale pentru a intra în Creatură: monism, circularitate, interacțiune. A) Monismul Asistăm la un adevărat atac împotriva dualismului atribuit lui Platon, a dihotomiilor corp/ spirit, substanță/ formă. Autorul opune dualismului "unitatea sacră a biosferei"47. Cum o demontează? El vorbește despre structura care leagă sau despre structura structurilor. Gîndirea umană este
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
polemice" (9, p. 107). Întrucît ideile despre educație ale lui R. Steiner sînt întemeiate pe cele filosofice, este necesară o foarte scurtă expunere a unora dintre acestea (atît cît am putut surprinde ca un neinițiat în acest domeniu). Adept al monismului spiritualist, el a promovat ideea unei "științei spirituale", care consideră că obiectele lumii sensibile își au originea în lumea spirituală, că ele sînt o altă formă a ființelor spirituale. Sufletul, care continuă să existe și după moarte, se reîncarnează, după
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a determinismului prin finalitate (înfăptuită, în filosofia lui C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a face, în mod direct, cu o "filosofie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are sensul unei pledoarii, purtată cu mijloace filosofice, privind deschiderea infinită a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are sensul unei pledoarii, purtată cu mijloace filosofice, privind deschiderea infinită a omului către propria sa desăvârșire; este vorba
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și de cel al energiei. Dar realitatea sufletească, internă, are aceeași bază ca fenomenele naturale: "Energia este acel ce real, necondiționat, care apare sub forme felurite simțurilor noastre; ea e substratul lumii externe obiective, precum și a celei intrene, subiective"264. Monismul energetic este afirmat aici direct. Existența, cu toate formele sale, își are temeiul, principiul, în energie. De asemenea, C. Rădulescu-Motru face din cauzalitate lege universală a existenței. "Singura realitate necondiționată de dispozițiile noastre vremelnice, pe care inteligența noastră o poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]