183 matches
-
cuprinde forța de atracție centripetă a Cetății. La Iași "peste fulguirea de flori și învăluirile de frunze moarte se înalță un suflet. Aceasta e justificarea și cununa nevestejită a acestui loc unic..." ne șoptește M. Sadoveanu, cu nelipsita-i pălărie "monistă". Voluptatea creației în artă și literatură ne stimulează, ne angajează și mai mult în visare și idealitate, uitând fie și pentru o clipă realitatea de lângă noi. "PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITĂ" Ne întrebăm de ce "eul nostru profund", ca să preluăm vorba poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dacă Pactele pot fi invocate și se aplică direct sau în urma încorporării lor în legislația internă; remediile legale în cazul unor încălcări ale drepturilor; dreptul de a merge în străinătate ș.a. Eram la mine acasă în discuția pe doctrină (teoria monistă și cea dualistă și modul de încorporare în legislația națională a regulilor de drept internațional; teoriile cu privire la prioritatea drepturilor economice susținută în lumea a treia). În problema regimului juridic al străinilor în România, aș fi vrut să prelungesc (și am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Rummel o corelează cu răspândirea democrațiilor. În accepțiunea lui Rummel, există două versiuni ale păcii liberale: pe de o parte, versiunea așa-numită a războiului democrațiile nu inițiază război între ele aproape niciodată; pe de altă parte, versiunea generală (sau monistă) a păcii democrate democrația este o metodă de soluționare nonviolentă a conflictelor de interese. A opta exclusiv pentru prima versiune este insuficient pentru Rummel, deoarece această variantă ar exclude dimensiunea internă a problematicii. Rummel avansează o serie de ipoteze, dintre
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
identitatea acestora. Această "filosofie a identității" se transformă în cele din urmă într-un panteism, pe care comentatorii îl leagă de numele lui Bruno, a lui Spinoza și de cel al misticului german Jakob Böhme329. "Panteismul este dominat de ideea monistă a unei singure substanțe: a identității ei cu natura, cu Dumnezeu; ideea spinoziană devine la Schelling ideea aceluiași Absolut care se manifestă în "moduri" deosebite, în Spirit și în Natură, în ideal și real, în realizări finite sau infinite. Absolutul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a eterogenității individuale și sociale a oamenilor, geografiei și istoriei lor, care furnizează conștiinței ca potențialitate ideea fuziunii tuturor ființelor și lucrurilor într-o divinitate unică. Acesteia i se opune o forță antagonistă, răspunzătoare de eterogenitate, care lucrează împotriva normelor moniste și care amenință cu eterogenitatea completă. În creștinism, ea este reprezentată prin Satan. La polul opus, religiile politeiste par să fie rodul unei logici eterogenizante. Ele apar, crede Lupașcu, în societăți și între indivizi cu actualizări puternic omogenizante, cum erau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
une nouvelle théorie de la connaissance, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1935. 453 Iată în acest sens o mărturisire a sa: "... cu deosebire în primele noastre lucrări, descopeream în economia existențială a fiecărui fenomen, la originea oricărei experiențe și sub imperativele moniste ale logicii clasice, sub axioma indiscutabilă și nediscutată a unei non-contradicții absolute drept condiție sine qua non a noțiunii de adevăr și coerență rațională, un dualism antagonist ireductibil, structural și funcțional, care determină o contradicție fundamentală (orice fenomen se descompune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și diversitatea lor în spațiu ? Putem împărți numeroasele opinii pe acest subiect în două mari categorii: una care explică evoluția economico-socială printr-un factor unic și privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz, discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibi liste". 3.7.1. Teorii moniste Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu, cu teoria sa privind climatul, germanul Jurgen Ratzel acum 120
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
explică evoluția economico-socială printr-un factor unic și privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz, discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibi liste". 3.7.1. Teorii moniste Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu, cu teoria sa privind climatul, germanul Jurgen Ratzel acum 120 de ani, Paul Krugman și Robert Kaplan, economist, respectiv geopolitician americani contemporani, sau istoricul belgian Jean Pirenne, care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
economic? 111 3.3.7. Civilizația viitorului 111 3.4. UTOPISMUL TEHNOLOGIC 112 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ 117 3.5.1. Schimbarea tabuurilor 118 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR 120 3.7. ARICIUL ȘI VULPEA 123 3.7.1. Teorii moniste 125 3.7.2. Teorii pluraliste 127 3.8. MENIRE ȘI ALEGERE 128 4. NOUA GRAMATICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE 131 4.1. GEOECONOMIA O ABORDARE EPISTEMOLOGICĂ 134 4.2. PUTEREA (GEO)ECONOMIEI 138 4.2.1. Putere economică și putere
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dreptului concurenței. Noțiunea "dreptul concurenței" are mai multe accepțiuni: • extinsă: ansamblul regulilor juridice care cârmuiește competiția dintre agenții economici în scopul câștigării și păstrării clientelei. Altfel spus, toate regulile juridice care au ca obiect concurența 1. • restrictivă 2: a) interpretare monistă, potrivit unei opinii: ansamblul regulilor care reprimă practicile monopoliste înțelegerile anticoncurențiale care fac impracticabilă concurența într-un domeniu determinat al producției sau distribuției și abuzul de poziție dominantă adică așa numitul drept antitrust. b) interpretare monistă, potrivit unei alte opinii
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
restrictivă 2: a) interpretare monistă, potrivit unei opinii: ansamblul regulilor care reprimă practicile monopoliste înțelegerile anticoncurențiale care fac impracticabilă concurența într-un domeniu determinat al producției sau distribuției și abuzul de poziție dominantă adică așa numitul drept antitrust. b) interpretare monistă, potrivit unei alte opinii: ansamblul regulilor destinate să reprime exercițiul abuziv al libertăților de care beneficiază agenții economici în lupta pentru câștigarea, extinderea și păstrarea clientelei altfel spus, concurența neloială. c) interpretarea dualistă: are două laturi, cele anterior amintite: reglementări
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Rummel o corelează cu răspândirea democrațiilor. În accepțiunea lui Rummel, există două versiuni ale păcii liberale: pe de o parte, versiunea așa-numită a „războiului” - democrațiile nu inițiază război între ele aproape niciodată; pe de altă parte, versiunea generală (sau „monistă”) a păcii democrate - democrația este o metodă de soluționare non-violentă a conflictelor de interese. A opta exclusiv pentru prima vresiune este insuficient pentru Rummel, deoarece această variantă ar exclude dimensiunea internă a problematicii. Rummel avansează o serie de ipoteze, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o experiență concretă mai ales cînd Comisia își exercită funcția de control, cînd Curtea de Justiție condamnă un stat membru sau atunci cînd Parlamentul și Consiliul exprimă păreri divergente asupra unui proiect de directivă. Popoarele noastre, formate în interiorul unor state moniste, se vor obișnui cu dificultate cu acest sistem de subsidiaritate și de pluralism instituțional. Cetățeanul european va trebui să se obișnuiască să trăiască într-un spațiu public care nu mai este redus la confruntarea unor mari partide. Acest spațiu a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Răspunsul filosofiei culte va fi, indubitabil, nu! Căci din perspectiva omului condamnat la rațiune, toată această filosofie istoric marginală și conceptual volatilă nu poate fi decât încă un altar în paragină dedicat zeilor păgâni. Sunt zeii uitați astăzi de coruperea monistă a tradiției de mistere, dar încă vii în Atena Faptelor Apostolilor (17, 23), acolo unde Sf. Paul comitea pioasa fraudă amendată de Erasmus în Elogiul nebuniei 9. Căci nu de un „zeu necunoscut” (ignoto deo), cum spune Apostolul, e vorba
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
suficient. Creștinarea nu anulează această deschidere generos-elementară a ființei, această aviditate față de concretul aspirat prin toți porii, ci o pune sub semnul panteismului. Lumea fizică și lumea spirituală nu se despart dramatic, ci conviețuiesc în perspectiva unei consubstanțieri de factură monistă. Prezent în chiar substanța lirică aderentă la cosmos, celebratoare a acestuia (sublimul poetic n-ar fi decît o "schemă" a sacrului, afirmă Rudolf Otto), transcendentul evită manifestările intolerante, excomunicatoare în relația cu larga, îmbietoarea varietate a înfățișărilor imanentului. Nu dislocări
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
o variantă, fie și insolită, a democrației, din "multitudinea însumată a demos-ului, adică "de jos", de la baza piramidei", ca și lucrările inițiale ale lui Marx, care, în pofida tezelor inacceptabile ("marxist n-am fost niciodată, nefiind niciodată nici materialist, nici monist, nici imanentist, ci mizînd întotdeauna pe transcendență"), conțineau o problematică a alienării: "lucrările de tinerețe ale lui Marx m-au impresionat prin coincidența problematicii alienării (Entfremdung) - la fel, firește, secularizată din creștet pînă-n tălpi - cu propria mea problematică: aceea a
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
Promovând concepția așa-zis monistă, Noul Cod civil (NCC) a readus în cadrul său reglementările aferente dreptului familiei și a incorporat și principalele dispoziții de drept comercial. Printre noutățile consacrate în acest context, se numără și reglementarea logodnei (art. 266-270). În absența unei prevederi legale exprese
Noul Cod Civil: Logodna, o noutate legislativă care nu mai corespunde realităţilor zilelor noastre () [Corola-journal/Journalistic/25231_a_26556]
-
Omul e un animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. Și uneori nimerește, alteori nu. Cei care au descoperit modelul ideal și succesiunea fenomenului din el sunt creștinii. Creștinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filozofic, monist, dualist sau pluralist. Creștinismul este, pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Ura este virtutea politică prin excelență. Cine susține contrariul uită că lumea s-a divizat în atâtea părți, nu mai pentru ca să nu dispară ura. Pluralismul este baza metafizică a urii. El este justificarea individuației, fără de care ura este inconceptibilă. Metafizicile moniste, de la indieni la Schopenhauer și Eduard von Hartmann, au conceput ideea de anulare a individuației prin iubirea universală. Fără ură însă, numai înțeleg ce s-ar putea petrece pe acest pământ. Voluptatea omului politic este adversarul. Cu cât el este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
indivizii raționali în situația în care nu există nicio reglementare a relațiilor sociale (starea naturală) . Din punct de vedere ideologic, se poate afirma că această soluție ar fi favorizată în principal de socialism, social democrație, versiunea americană a liberalismului, ideologiile moniste (vezi Miroiu, 2012) și, mai general, de toate acele ideologii care justifică intervenționismul economic în baza eficienței . Prima facie, am putea fi înclinați să considerăm că intervenția statului ar putea fi un panaceu pentru problema pășunii lui Hardin, din moment ce statul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cvasiromantic, este, așadar, firească la început. Se va îndepărta de ei însă relativ repede, printr-un raționalism moral de tip iluminist, cum spune tot Nicolae Manolescu. Clivajul prematur dintre individ și societate conduce însă, aproape de la sine, spre o concepție monistă, înspre ideea unei utopii care să prezinte o umanitate omogenă, ritualizată și alcătuită după tipare existențiale pure - cum consideră Al. Paleologu -, străvechi, aflate sub semnul unei legi generale, dar mai ales al predestinării. Paradoxal, personajele lui Sadoveanu, înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Din momentul în care am conceput această ideie - a independenței absolutului - esplicarea fenomenelor devine un fel de calcul a priori pe care esperiența nu are a-l confirma, ci a-l verifica. ["MONISM ȘI PLURALISM"] 2275B Da! chiar materialismul, fiind monist, e mai idealist decât oricare pluralism. Însă materialiștii să nu uite că sunt datori a esplica din acea materie a cărei definiție consistă în impenetrabilitatea în trei dimensiuni (o definiție viciată deja prin amestecul cauzalității și a spațiului) toate fenomonele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
substanțial (norme și principii rezistente timpului), cât și normele reclamate de imperativele unui prezent dinamic, de realitățile vii, complexe, în continuă prefacere. Obiectivul prioritar, al reformării reglementărilor de drept privat, l-a constituit structurarea noului Cod civil pe o concepție monistă care presupune că, în sistemul nostru legislativ, noul Cod civil constituie dreptul comun (jus commune), pentru raporturile juridice din sfera vieții private. Aceasta a impus, ca la materia apartenentă tradițional dreptului civil, să se adauge celelalte ramuri de drept privat
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
complexul de relații reglementate de dreptul privat, dar practic dificultățile întâmpinate în aplicarea unui singur cod în domenii atât de variate, cu specificitățile lor, sunt de necontestat. Este în afara oricărei discuții că noul Cod civil a optat pentru o viziune monistă în efortul de reașezare și reevaluare a instituțiilor tradiționale ale vechiului Cod civil, dar și a celor care au reprezentat suportul ramurilor de drept privat, ce au prins un contur clar în timp, pe baza trăsăturilor caracteristice relațiilor reglementate. Concepția
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în efortul de reașezare și reevaluare a instituțiilor tradiționale ale vechiului Cod civil, dar și a celor care au reprezentat suportul ramurilor de drept privat, ce au prins un contur clar în timp, pe baza trăsăturilor caracteristice relațiilor reglementate. Concepția monistă s-a impus, așadar, prin renunțarea la gruparea relațiilor sociale din zona vieții private în mai multe ramuri de drept: dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul internațional privat (cu excepția dreptului muncii). În esență, a fost abandonat dualismul Cod civil Cod comercial
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]