183 matches
-
Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp. 79 125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale el pune contradicția, privește dualismul ca etapă necesară, ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din problemele care au polarizat atenția cercetătorilor, față de care au adoptat poziții diferite, de la afirmarea unui raport de identitate, la teoria dualismului. Logicienii Antichității, W. von Humboldt, Max Müller, W. Wundt etc. au susținut ideea identității gândire - limbaj. Concepția monistă afirmă că există o singură realitate, limbajul fiind aspectul exterior al gândirii, iar gândirea - latura lui interioară. Behavioriștii, au introdus conceptual de gândire subvocală (subvocal thinking) pentru a descrie relația dintre cele două procese. Benjamin Whorf a susținut ideea determinismului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
-lea sub forma competență - performanță, unde competența înseamnă cunoașterea regulilor necesare pentru a vorbi corect o limbă, iar performanța - întrebuințarea concretă a limbii în acte de vorbire. Unii cercetători, precum Otto Jespersen, au opus dihotomiei saussuriene un punct de vedere monist, conform căruia există doar vorbirea - activitate individuală, dar și deprindere socială formată în, și determinată de societate; limba este o generalizare a vorbirii, “pluralul” acesteia. La E. Coșeriu, apare trihotomia sistem - normă - vorbire. Sistemul este “ansamblul opozițiilor funcționale”, norma este
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
creatorilor de frumos, singura în stare să dea un sens unitar operei, o substanță etică, ordine și măsură și acel accent patetic al sincerității molipsitoare în care Guyau vede chemarea socială a artei. Emst Haeckel pretindea o artă de concepție monistă, darwiniștii una de concepție evoluționistă, marxiștii nici nu-și imaginează arta decât ca un vehicul al idealului proletar. Dar ce înseamnă aceste idealuri atât de grosolane și de sterile față de concepția creștină, care fecundează de două mii de ani tot ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
până în 1576, când i se descoperă lucrările lui Erasmus cu adnotările realizate în timpul lecturii și biblia cu interpretări apropiate de direcțiile protestante. Este perioada în care se îndepărtează de tradiția ortodoxă a Bisericii Catolice și se apropie de o filosofie monistă personală prin care încearcă să împace neoplatonismul cu teologia catolică. Ajuns în conflict cu această componentă a creștinismului, se afiliază în 1578 unei comunități evanghelice italiene din lângă Geneva. Aici, ca urmare a spiritului său critic, intră în conflict și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
combinată a unei structuri de mobilizare (foarte articulată, și, posibil, mai eficace), a partidului (clerul) și a unei ideologii care disciplinează controlează și are cerințe specifice pentru fiecare moment din viața credinciosului-"afiliat" religiei musulmane. Rezultatul (în ceea ce privește regimul), este atitudinea monistă în privința actorilor, o ideologie complexă, o enormă capacitate mobilizatoare, noutăți instituționale interesante la nivel local și național. Se poate vorbi de un regim de mobilizare bazat pe religie în ultimii ani ai secolului XX care manifestă transformări interne, datorate, înainte de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a culturii", asemenea logicii, științelor naturale, esteticii, religiei etc4. Prin plasarea lor la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică și celelalte "instituții" ale culturii. În etică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau convingerile lor pot adesea să fie un impediment în dobândirea unei asemenea cunoașteri. Consider că principiile dreptății propuse de Rawls sunt interpretabile și prin intermediul tezei Duhem-Quine. Însă trebuie relevat faptul că, în ultimă instanță, această teză este de inspirație monistă. Din punct de vedere epistemologic, White consideră că Rawls are o abordare holistă a eticii și a justiției sociale. Rawls utilizează în teoria sa nu doar noțiuni din logică și matematică, ci și din psihologie și economie 82. În termenii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de Quine în lucrarea Word and Object și cu propriile teze din cartea Toward Reunion in Philosophy. (2) Prezintă criticile pe care Rawls le aduce atât "metodei carteziene" de întemeiere, cât și celei a "naturalismului reductiv". (3) Arată caracterul metodologic monist al concepției lui Rawls, prin evidențierea similarităților cosemnate de acesta între testarea inferențelor logice, enunțurilor din științele naturii și a convingerilor morale 86. (4) Aseamănă cele două principii fundamentale ale dreptății, propuse de John Rawls, cu componentele unei conjuncții duhemiene
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
morale, asemenea logicianului, matematicianului și fizicianului, poate oscila de la principiile fundamentale la judecățile morale, cu scopul de a ajunge la echilibrul epistemic. Din punct de vedere epistemologic, White este un holist, iar din punct de vedere metodologic, abordarea lui este monistă. El încadrează deopotrivă etica, fizica, logica, matematica și religia în aria de studiu a filosofiei culturii. Bibliografie Burlacu, Mihai, Elemente de antropologie și filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2014. Duhem, Pierre, La théorie physique: son objet et sa
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Adesea, ea nu este decât o psihologie genetică deghizată și în mod sigur principiile ei sânt diferite de cele ale esteticii lui Croce, care de obicei e considerat a fi modelul ei. în sistemul Lui Croce, care este în totul monist, nu se poate face nici o deosebire între starea de spirit și expresia lingvistică. Croce tăgăduiește cu consecvență valabilitatea tuturor categoriilor stilistice și retorice, deosebirea dintre stil și formă, dintre formă și conținut și, în cele din urmă, dintre cuvânt și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în Song of Myself (Cântec despre mine însumi), el este stăpânit de dorința de a prezenta detaliile, indivizii, fragmentele drept părți ale unui întreg, în ciuda slăbiciunii sale pentru înșiruiri, Whitman nu este de fapt nici pluralist, nici personalist, ci un monist panteist, iar efectul final al catalogărilor lui nu este complexitatea, ci simplicitatea. Mai întâi el își expune categoriile și apoi și le ilustrează copios. Metafora, care e-a bucurat de atenția teoreticienilor poeziei și a retorilor încă de pe vremea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp. 79 125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale el pune contradicția, privește dualismul ca etapă necesară, ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
epistemic access: Distinguishing the mathematical from the empirical", The Journal of Philosophy 94: 472-84. Azzouni, J. 1998 "On "On what there is"", Pacific Philosophical Quarterly 79, 1-18. Azzouni, J. 2000 "Applying mathematics: An attempt to design a philosophical problem.", The Monist 82, 2: 209-27. Azzouni, J. 2004 Deflating Existential Consequence: A Case for Nominalism. Oxford University Press. Ayer, A. J. 1987 Language, Truth, and Logic, Penguin Books. Baker, A. 2001 "Mathematics, indispensability and scientific progress", Erkenntnis, 55/1 (July). Baker, A
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
identitatea acestora. Această "filosofie a identității" se transformă în cele din urmă într-un panteism, pe care comentatorii îl leagă de numele lui Bruno, a lui Spinoza și de cel al misticului german Jakob Böhme329. "Panteismul este dominat de ideea monistă a unei singure substanțe: a identității ei cu natura, cu Dumnezeu; ideea spinoziană devine la Schelling ideea aceluiași Absolut care se manifestă în "moduri" deosebite, în Spirit și în Natură, în ideal și real, în realizări finite sau infinite. Absolutul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a eterogenității individuale și sociale a oamenilor, geografiei și istoriei lor, care furnizează conștiinței ca potențialitate ideea fuziunii tuturor ființelor și lucrurilor într-o divinitate unică. Acesteia i se opune o forță antagonistă, răspunzătoare de eterogenitate, care lucrează împotriva normelor moniste și care amenință cu eterogenitatea completă. În creștinism, ea este reprezentată prin Satan. La polul opus, religiile politeiste par să fie rodul unei logici eterogenizante. Ele apar, crede Lupașcu, în societăți și între indivizi cu actualizări puternic omogenizante, cum erau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
une nouvelle théorie de la connaissance, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1935. 453 Iată în acest sens o mărturisire a sa: "... cu deosebire în primele noastre lucrări, descopeream în economia existențială a fiecărui fenomen, la originea oricărei experiențe și sub imperativele moniste ale logicii clasice, sub axioma indiscutabilă și nediscutată a unei non-contradicții absolute drept condiție sine qua non a noțiunii de adevăr și coerență rațională, un dualism antagonist ireductibil, structural și funcțional, care determină o contradicție fundamentală (orice fenomen se descompune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metodă de cercetare. În locul metodei științifice obiective care izola și individualiza obiectul cercetat, este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură/cultură, rațiune/natură, raționalitate/animalitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Animals, Men and Morals. En Enquiry into the Maltreatment of Non-Humans, Taplinger, Londra, 1971. Gofton, Leslie, "Cultural aspects of food ethics", în Ben Mepham (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996, pp. 120-137. Golding, Martin, "Obligations to Future Generations", în Monist, 56, 1972, pp. 85-99. Goodpaster, Kenneth, "On Being Morally Considerable", în Journal of Philosophy, vol.75, nr. 6, 1978, pp. 308-325. Goodpaster, Kenneth, "From Egoism to Environmentalism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în B. G. Norton (ed.), The Preservation of Species, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 173-194. Etica aplicată, Miroiu (ed.), traducere în limba română de Adrian Miroiu, Editura Alternative, București, 1995. Stearns, J. Brenton, "Ecology and the Indefinite Unborn", The Monist, 56, 1972. Stoenescu, Constantin, "Ce culoare au verzii din România?", în Sfera Politicii, anul XII, nr. 108, 2004. Stoenescu, Constantin, "Convenția de la Aarhus și politica formelor fără fond", în Sfera Politicii, anul XIII, nr. 115, 2005. Stoenescu, Constantin, "Was the
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1999, p. 252. 318 Ibidem, p. 254. 319 Ibidem, p. 255. 320 Ibidem, pp. 256-258. 321 Derek Parfit, Reasons and Persons, Clarendon Press, Oxford, 1984, cap. al III/lea. 322 J. Brenton Stearns, "Ecology and the Indefinite Unborn", în The Monist, 56, 1972. 323 R. B. Brandt, "The Concepts of Obligation and Duty", în Mind, vol. 73, nr. 291, 1964, pp. 374-393. 324 Derek Parfit, Reasons and Persons, Clarendon Press, Oxford, 1984, p. 351. 325 E. Delattre, "Rights, Responsabilities, and Future
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
324 Derek Parfit, Reasons and Persons, Clarendon Press, Oxford, 1984, p. 351. 325 E. Delattre, "Rights, Responsabilities, and Future Persons", în Ethics, vol. 82, nr. 3, The University of Chicago Press, 1972. 326 Martin,Golding, "Obligations to Future Generations", în Monist, 56, 1972, pp. 85-99. 327 John Passmore, Man's Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, pp 88-89. 328 Jonathan Glover, What Sort of People Should There Be?, Penguin, New York, 1984. 329 Visser't Horft Hendrik Ph., Justice for Future Generations
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cuprinde forța de atracție centripetă a Cetății. La Iași "peste fulguirea de flori și învăluirile de frunze moarte se înalță un suflet. Aceasta e justificarea și cununa nevestejită a acestui loc unic..." ne șoptește M. Sadoveanu, cu nelipsita-i pălărie "monistă". Voluptatea creației în artă și literatură ne stimulează, ne angajează și mai mult în visare și idealitate, uitând fie și pentru o clipă realitatea de lângă noi. "PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITĂ" Ne întrebăm de ce "eul nostru profund", ca să preluăm vorba poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nu se poate realiza deplin fără o viziune unitară, de ansamblu, care presupune consecvență legislativă și o strânsă corelare cu reforma de substanță pe planul dreptului material. II. Soluții legislative preconizate pentru noul Cod civil Proiectul va promova o concepție monistă de reglementare a raporturilor de drept privat, un singur act normativ - Codul civil - urmând să încorporeze totalitatea reglementărilor privitoare la persoane, relațiile de familie și relațiile comerciale. În plus, consecvența a obligat ca opera de codificare să aibă în vedere
HOTĂRÂRE nr. 277 din 11 martie 2009 pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului de lege - Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209582_a_210911]
-
Favoreu, P. Gaia, R. Ghevontian, J.-L. Mestre, O. Pfersmann, A. Roux și G. Scoffoni - Droit constitutionnel, Ed. Dalloz, Paris, 2005, p. 346). *2) În doctrina de drept constituțional, regimul politic din România a fost considerat ca fiind unul parlamentar monist, în care Guvernul este responsabil numai în fața Parlamentului (a se vedea, în acest sens, I. Deleanu - Instituții și proceduri constituționale - în dreptul român și în dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 131). Așadar, considerăm că în România o atare construcție
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]