419 matches
-
Maxim Cocean. Face școala generală în satul natal (1957-1964), urmează Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej (1964-1968) și Facultatea de Biologie-Geografie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1973. Obține tot aici doctoratul în geografie (1980), cu monografia Munții Apuseni. Între 1973 și 1981 este geograf la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din București. Din 1988 devine cadru didactic al Facultății de Geografie a Universității clujene, promovând până la gradul de profesor (1993). Debutează cu o poezie în revista
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
fecundului dramaturg. P. scrie un capitol frumos despre G. Ibrăileanu, relevând aspectele esențiale ale operei. Nu face însă același lucru cu E. Lovinescu. Semnalează cu satisfacție „injustițiile”, erorile criticului (între ele, aceea etern citată despre Camil Baltazar) și îi minimalizează monografia despre Titu Maiorescu. Nu se poate susține că talentul lui E. Lovinescu se reduce în Memorii la faptul că este „capabil [...] de a nara cu haz anecdote auzite sau trăite”. Înainte de toate, E. Lovinescu este în Memorii un moralist de
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
unor personalități, în această categorie intrând, de pildă, paginile în care Petru Caraman îl evocă pe fostul său profesor G. Ibrăileanu. Lucrarea Șiretul, vatra de istorie și cultură românească (1994), al cărei principal autor și coordonator este, se definește că monografie culturală și istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari și scriitori legați de această străveche localitate, cum au fost, între alții, S.Fl. Marian, Ț. V. Ștefanelli, Elenă Niculiță-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
haine de sărbătoare” (metaforă pentru poetul neotradiționalist al anilor ‘70), față în față cu omul „în haine de lucru” (poetul postmodern, optzecist) sau necesitatea dimensiunii etice a poeziei (idealul coincidenței dintre viața și opera artistului). Tot în căutarea modelelor tradiției, monografia Lancea frântă (1995) se ocupă de lirica lui Radu Gyr. Există o demnitate, niciodată trădată, a expresiei poetice la Adrian Popescu, ce presupune eliminarea trivialităților și a stridențelor, metamorfoza miraculoasă a tot ceea ce rănește ochiul și sensibilitatea în caste imagini
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Jocul poeziei (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române) și în Recapitulări (1995). Cât privește Lecturi fragmentare, aceasta este o culegere eteroclită cuprinzând, în proporții diferite, texte despre clasici, moderni, dar și despre critica literară. Tot în prima categorie se situează monografia Lucian Blaga. Universul liric (1981), care pune cel mai bine în lumină metoda criticului. Proiectată ca alianță între neoretorică, tematism și mitocritică, metoda concepe opera poetică drept „confesiune revelatoare” menită să asigure interfața eului cu lumea prin medierea discursului; în
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
și mai colaborează până în 1947, când i se interzice să mai publice, la „Gazeta Transilvaniei”, „Candela”, „Provincia”, „Altarul Banatului”. A continuat și după 1947 să acorde timp și energie preocupărilor sale, lăsând mai multe lucrări definitivate, printre care se numără monografia Iraclie și Ciprian Porumbescu (parțial publicată postum, în 1986), tratatul Stilistica românească și cartea de însemnări Drumuri oltene. Un amplu memorial intitulat Viață, rămas neîncheiat, a fost tipărit în 2001 de Liviu Papuc, care a mai reeditat și alte scrieri
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
o merituoasă activitate de identificare și ordonare a izvoarelor documentare, investigația privind deopotrivă periodice, cărți vechi, manuscrise, acte de cancelarie, cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice Publicații periodice din Oltenia (I-II, 1976-1979), Manuscrise și cărți vechi (1977) și monografia 70 de trepte (1978), consacrată Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”din Craiova. Și lucrarea Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
-lea. Tipărește un voluminos tratat de istorie a literaturii române (A román irodalom története, 1961), care oferă cititorilor maghiari o bună prezentare a scrisului românesc de la începuturi până în deceniul al șaselea al secolului trecut. Opera principală a lui P. este monografia George Coșbuc élete és költészete (1973), care a apărut după o îndelungată și asiduă muncă de cercetare, reflectată într-o serie de studii și articole consacrate vieții și activității poetului. Istoricul literar a mai colaborat la întocmirea unor medalioane (Ioan
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
prin mecanisme democratice, și nu violent opresive sau manipulative. Poziția obiectivă nu înseamnă, pentru sociologie, neangajare, ci, dimpotrivă,o bază solidă pentru aceasta. Este ceea ce Dimitrie Gusti (1965, p. 157) exprima în termeni deosebit de clari cu referire la monografia sociologică: „Monografia, deși străbătută de o ideologie sever științifică, dobândește astfel valoarea unui act de credință. Cine întocmește o monografie științifică scrie o carte de iubire și de neclintită încredere”. Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistătc "Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu o dată eseistice, care îl feresc de interpretări banale sau vulgarizatoare. Cu eseul Alternativa labirintului (1989) el își reorientează discursul critic spre poezie, subtitlul Repere pentru un dialog cu poezia lui Slavco Almăjan fiind, în fond, o autoprezentare a volumului. Monografie bine structurată, cartea începe cu repere biobibliografice și dezvoltă exegeza cunoscutului scriitor și traducător sârb, comentând-o din perspectiva „imaginilor dinamice” și a „imaginilor matriciale”. Și activitatea de cronicar literar la „Orizont” reprezintă o etapă importantă în destinul de critic
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
sistate și au rămas în manuscris, cum s-a întâmplat cu studiile Obiceiurile din ciclurile calendaristice și familiale și Istoria socială a zonei Năsăud, care urmau să fie integrate în monografia acestei zone folclorice. Aceeași soartă a avut-o și monografia consacrată baladei Pintea Viteazul. Chiar dacă unele cercetări nu au putut fi finalizate, etnologul a izbutit totuși să se impună, investigând cultura populară românească cu mijloace de pregnantă modernitate. Mai multe studii publicate în reviste de specialitate, precum și câteva prefețe, împreună cu
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
are less important than others, near which we might indifferently pass by, and which concern us truly and to the highest degree. I have the impression - to tell it directly - that, in our monographic studies [D.C.A. uses the familiar monografie], we are giving too much importance to ‘primitivology,’ or primitive ethnology, while neglecting the Indo-European material. This is an old quarrel of mine with Ernest: I never understood what our historical connection with the primitives from Australia or who knows
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost însoțit la un moment dat de Nikos Kazantzakis, să devină un adevărat roman de aventuri, în spiritul operei istratiene. Tenacitatea documentaristică a lui O., dezvăluind straturile succesive ale biografiei și operei scriitorului cu aplicația și minuția unui orfevru, transformă monografia într-un adevărat dosar, o mină impresionantă de date și documente puse la dispoziția viitorilor cercetători, singurii chemați, spune O., să formuleze judecăți axiologice. De altfel, criticul își subintitulează studiul, reluat și îmbogățit în ediții succesive, Dosar al vieții și
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
demersul. Dacă de „măști” O. se apropie cu euforii chibzuit filtrate, succintele profiluri (scriitori, interpreți, critici), la fel ca interviurile îi reușesc atunci când nu cedează ispitei de a literaturiza. Un pariu ambițios al „martorului Thaliei”, în ipostază de cercetător, este monografia Eminescu, omul de teatru. Explorând cu minuție încercările dramatice eminesciene, el emite, în spirit polemic, afirmația îndrăzneață că acestea nu sunt confiscate de lirism, ci denotă o viziune de dramaturg, activă în întreaga creație a poetului. Exercițiul comparatist, semnalând „congenialități
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
românești din Transilvania și Banat, precum și studii de istorie, filologie și filosofie. Ioan Georgescu publică eseul Idei despre cultură, iar I. Mateiu semnează o seamă de articole referitoare la învățământ. La rubrica „Istorie” figurează câteva studii de Ioan Lupaș, precum monografia Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureșanu. N. Drăganu trimite, pentru rubrica „Filologie”, studii de literatură veche și note etimologice. Lucian Blaga susține rubrica „Filosofie”, în care publică patru eseuri, unele interpretări privind miturile și mai multe cugetări și aforisme
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
Editura Minerva, al cărei director devine în 1991. Din anul următor ocupă aceeași funcție și la Fundația Culturală Română. A fost, de asemenea, de la înființare, director al Editurii Hasefer. Debutează în publicistică în 1956, iar după zece ani îi apare monografia Junimismul. Contribuții la studierea curentului. A îngrijit ediții din opera lui A.D. Xenopol, G. Panu, P.P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, E. Lovinescu și Radu Rosetti. Se remarcă printr-o stăruitoare activitate de cronicar și comentator literar, specializat în probleme de editare
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
curentele culturale (slavonesc, latinesc, grecesc, românesc), cu sublinierea izbânzii celui românesc și analiza scrierilor și a personalităților ce au ilustrat-o, câțiva scriitori fiind tratați monografic. În 1924, ca al doilea volum din Istoria literaturii române din secolul XVIII, apare monografia Viața și operele lui D. Cantemir, cel dintâi fiind publicat în 1926 și ocupându-se de Cronicari moldoveni și munteni. Prezentarea epocii și integrarea autorilor avuți în atenție în contextul cultural al momentului este o caracteristică a manierei de abordare
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
desecretizate, sufletele vii caută împăcarea cu sine, prin ceilalți. Poți judeca integral o viață pariind pe verdictul fatalității? Mai există gesturi, precum confesiunea cu voce tare, care pot să dezlege - dacă nu chiar să dizolve - rădăcinile întunericului? Putem oare izola monografia păcatelor unui fost delator de prospețimea certă a bunelor sale isprăvi din ultimul deceniu și jumătate? Oricare ar fi legăturile genetice pe care unii le afirmă, câțiva le suspectează și alții le contestă între nevrednicia trecutului criptat și excelența prezentului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de discuție și de controversă. Apreciată drept un produs oarecum secundar al aplicării categoriilor și principiilor filosofiei transcendentale, scurta lucrare publicată de Kant în 1786 nu a atras în mod deosebit atenția și interesul comentatorilor. Ernst Cassirer, în cunoscuta lui monografie consacrată lui Kant, o califică drept o nouă schiță a filosofiei naturii a lui Kant; referindu-se apoi la analogiile experienței, el scrie: Pmsn oferă expunerea concretă a ideilor fundamentale dezvoltate aici. Ea (lucrarea - n.m. M.F.) prezintă cele trei leges
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o mai corectă înțelegere a filosofiei kantiene. O confruntare cu D-l P.P. Negulescu, Tipografia Tiparului Universitare, București, 1942. 24. Am preferat o ordine care nu este cea a vârstei - Petrovici e cu zece ani mai tânăr decât Negulescu - deoarece monografia primului despre Kant a fost publicată în 1936, cu câțiva ani înaintea celei a lui Negulescu. 25. I. Petrovici, Douăsprezece prelegeri ..., p. 277. 26. Iată o caracterizare a poziției lui Kant care este semnificativă din acest punct de vedere: „Știința
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Convorbiri literare”, „Cronica”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Revue roumaine de sciences sociales”, „Europe”, „Secolul 20”, „Revista monumentelor și muzeelor”, precum și la publicații academice din țară și străinătate. Prima sa lucrare de critică și istorie literară publicată este monografia Ovid Densusianu (1967). Timp de peste patruzeci de ani, B. s-a ilustrat cu lucrări de dimensiuni, forme și valori diferite, în registre variate ale scrisului și ale cercetării literare. Bibliografia sa înregistrează, pentru anii de formație, în primul rând rezultatele
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
neașteptate și spectaculoase, pe cât erau de laborioase și exacte. El nu scrie hagiografii, rămânând lucid în evaluări. Verifică sever informațiile, până la a afla și alege pe aceea care este (ori pare) martorul cel mai obiectiv. Capitole întregi din câte o monografie sunt dedicate unor controverse, prezentate cu vervă polemică. Atât de riguros în adunarea materialului, nu s-a încumetat să se pronunțe decât despre un segment din evoluția literaturii, anume despre „întâii poeți munteni” (Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
fost publicată postum de A. I. Odobescu, mai întâi parțial, în „Revista română” (1861-1863), apoi în volum în 1878 (cu titlul Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul), ediție supravegheată de I. Slavici, care a făcut unele modificări de ordin gramatical și lexical. Monografie a unei epoci din istoria românilor și a unui domnitor, scrierea este alcătuită, în proiectul inițial, din șase „cărți” (ultima a rămas nescrisă), urmărind principalele etape ale evoluției evenimentelor: Libertatea națională, Călugărenii, Servagiu, Unitatea națională, Mirăslău, Gorăslău. Deși concepută ca
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
715 sq. Relații luso-germane: Alfredo Pimenta, Para a História dos Relaçoes entre Portugal e a Alemanha, 1884-1914 (Lisboa, 1940). Pentru viața politică din ultimii ani ai Monarhiei: Jesus Pahon, La revolución portuguesa. De Don Carlos Sidonio Paes (Madrid, 1941), excelentă monografie bine documentată, cuprinzând o bibliografie completa; Arthur Ribeiro Lopes, Histoire de la République portugaise, (Paris, 1939), lucrare de introducere; Pentru istoria partidelor politice monarhiste din timpul lui Don Carlos: L Pahon. op. cit. p. 44 sq.; Raul Brandao, Memoria, vol. I-II
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
puțin sau mai mult, după cum și arcușul unui artist impresionează lemnul viorilor altfel, după cum și lemnul de rezonanță nu este identic. Absolvent al Facultății de biologie, Cristina Hordilă Filip, fostă elevă a școlii Foști profesori În semn de prețuire Răsfoiesc monografia „Arc peste timp” din urmă cu 10 ani. Întâlnesc nume și chipuri ale unor oameni ai școlii care au marcat, prin vocație, destinul acestei instituții și care astăzi sunt pensionari: prof. Elena Filip, prof. Ioana Atanasiu, prof. Viorica Pricopie, prof.
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]