5,397 matches
-
și tehnico-științifice internaționale și a schimburilor culturale și turistice cu alte state, la creșterea nivelului de trai material și spiritual al poporului. Articolul 2 Politică vamală a Republicii Socialiste România se întemeiază pe principiul constituțional potrivit căruia comerțul exterior este monopol de stat. Articolul 3 Regimul vamal, stabilit în conformitate cu principiile politicii vamale a Republicii Socialiste România, cuprinde normele privind controlul vamal, vămuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, precum și celelalte operațiuni vamale. În aplicarea regimului vamal se ține seama de convențiile la care
LEGE nr. 30 din 22 decembrie 1978 Codul vamal al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106520_a_107849]
-
15,00, în sala de ședințe a instituției. După cum preciza purtătorul de cuvânt al D.P.F. Timișoara, comisarul Viorel Alexe, ședințele de pregătire vor fi susținute de lucrători specialiști din cadrul D.P.F. Timișoara și I. J. P. F. Timiș. MARIUS HORESCU Fără monopol pentru pescari l Eliberarea permiselor „Au dreptul să elibereze permise de pescuit toate asociațiile legal constituite care au autorizație de pescuit recreativ-sportiv și care au încheiate contracte cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol”- preciza recent Adrian Ionașcu, purtător
Agenda2006-08-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284772_a_286101]
-
în baza unor vignete speciale emise de Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol. Suspendarea articolului 7 nu elimină așadar dreptul pescarilor, indiferent de asociație, de a pescui în toate apele naturale din județul Timiș. Ordinul 1 134/2005 sparge monopolul în ceea ce privește dreptul de pescuit, putându-se opta pentru asociația care oferă pachetul cel mai bun de servicii. M. H.
Agenda2006-08-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284772_a_286101]
-
puscariabili” din toate partidele, dar câți mai stau la coadă...câți de la adversarii, dar și câți din ograda dvs, domnule președinte...? Justiția, aceea liberă doar dacă stați dvs de pază, are mult de lucru încă...nu? Cum vanitatea nu e monopolul președinților, măi tânărul Ponta vine din urmă în forță. Dacă justificarea lui în această dispută poate fi una de genul „ Dar el a început !”, foarte matură de altfel, când vine vorba de declarații pentru presa română sau pentru cea străină
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
acestei creșteri decât deplorabil. Și tata, și mama se trezise la viață ca membri ai celei mai înalte boierimi, adică ai acelei clase care izbutise să puie stăpânire pe întreaga putere politică din țară, care putea tot, care își asigurase monopolul domniei și totodată era în stare să înfrunte pe domn când el nu ținea seamă de privilegiile și de interesele ei, când el nu închidea ochii asupra abuzului ce-l făceau de puterea ce și-o însușise [...] Îmi repetau de
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
de cazul unui judecător care primește pensie de handicap si totuși ocupă una dintre cele mai înalte demnităti ale statului, cea de președinte al CCR, precum și de faptul că fratele acestuia a devenit conducătorul unei companii private care a primit monopol din partea statului, cu sprijinul guvernării PDL. De asemenea liderul PNL consemnează și cazul unui alt judecător, care are ”o biografie comună cu cea a președintelui suspendat, înțesată de decizii suspecte, controversate, cu favorizarea recisprocă a celor doi colaboratori și împotriva
Vosganian cere judecătorilor CCR să dovedească că votul lor nu este viciat () [Corola-journal/Journalistic/42701_a_44026]
-
dispută pe tema reprezentării. "România nu a avut prim-miniștri în ultimii ani și de aceea președintele și-a extins intervenția pe o suprafață mare. România trebuie să apară cu o voce, o voce articulată, pentru că politica externă nu e monopolul unei persoane sau a unui Guvern. Trebuie spus, primul ministru nu poate lipsi de la Bruxelles", a afirmat Andrei Marga.
Andrei Marga: Primul ministru nu poate lipsi de la Bruxelles () [Corola-journal/Journalistic/44550_a_45875]
-
320 de milioane. "Tatăl doamnei Anastase este consilier la o companie cu capital integral de stat, care câștigă 320 milioane lei. Este absolut inacceptabil pentru cineva care lucrează la o companie de stat care întâmplător are și un tip de monopol, că nu poți să zici că este în concurență. Nu pot eu să vorbesc, nu-l cunosc pe domnul Anastase, poate că este un geniu al transportului de produse petroliere la Compet, dar 320 milioane lei de la o companie de
Ponta: Şeful Conpet refuză să îl demită pe tatăl Robertei Anastase () [Corola-journal/Journalistic/44581_a_45906]
-
Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țara este locuită". Până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, comerțul a rămas monopolizat de Poartă. Numai produsele care nu trebuiau turcilor puteau fi exportate în alte țări vecine. Abia după anul 1774, când Rusia reușește să impună Turciei slăbirea monopolului, Moldova a putut face comerț peste graniță, să exporte vite, porci etc. și să importe pe scară mai largă, aducându-se mărfuri din unele țări europene și din Orient. Acum se dezvoltă atelierele pentru piața internă, apar meșteșuguri noi și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un negustor făcea în fiecare an deplasări la Viena în interese comerciale. În 1829, trecuse prin Lemberg și Breslau în același scop, în 1818, prin Leipzig. O dată cu pacea de la Adrianopole, a slăbit și suzeranitatea otomană asupra Principatelor Române. În urma desființării monopolului turcesc, prin Tratatul de pace ruso-turc din septembrie 1829(Adrianopol), relațiile comerciale s-au intensificat în Principatele Române. Libertatea comerțului pentru toate produsele și posibilitatea de a se folosi porturile dunărene a impulsionat schimbul de mărfuri cu străinătatea. Cea mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oficiale, erau obligați de a duce scrisorile și gropurile persoanelor particulare, fără a se pretinde taxe, decât în cazul depășirii greutății stabilite. Ridicarea dreptului antreprenorilor de a mai încasa taxe pentru transportul corespondenței particulare a fost primul pas pentru stabilirea monopolului de stat asupra acestor trimiteri. Pe baza reformei din 1852, s-au înființat în Moldova mai multe oficii poștale, printre care și cel din Fălticeni. De fapt, stațiile de poștă din orașele de reședință administrativă au fost transformate în oficii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștele de la Fălticeni și până la Miroslovești erau ținute de fruntașul unionist Alecu Millo, din Spătărești, viitorul prefect al județului Suceava, odată cu unirea Principatelor. Până la finele anului 1858, în funcționarea serviciului de poștă s-au adus numeroase modificări și îmbunătățiri: stabilirea monopolului asupra transportului trimiterilor poștale; înființarea de birouri poștale; angajarea de personal calificat și cunoscător de limbi străine; reglementarea transportului diferitelor obiecte prin poșta de scrisori, prin ștafete și prin poșta de persoane; stabilirea de reguli și responsabilități, de tarife raționale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mărcilor poștale și a cutiilor de scrisori; măsuri în vederea reorganizării poștei rurale etc. În Moldova, exploatarea poștelor a început să se efectueze direct de Ministerul de Finanțe, cu începere de la 14 noiembrie 1857, stabilindu-se astfel în mod definitiv un monopol de stat. Teoretic, se consideră că monopolul asupra serviciului poștal și cel asupra efectuării transportului trimiterilor poștale a aparținut întotdeauna statului. "Acest drept nu a fost niciodată înstrăinat, ci exercitarea sa a fost uneori concesionată în mod temporar". Monopolul poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
măsuri în vederea reorganizării poștei rurale etc. În Moldova, exploatarea poștelor a început să se efectueze direct de Ministerul de Finanțe, cu începere de la 14 noiembrie 1857, stabilindu-se astfel în mod definitiv un monopol de stat. Teoretic, se consideră că monopolul asupra serviciului poștal și cel asupra efectuării transportului trimiterilor poștale a aparținut întotdeauna statului. "Acest drept nu a fost niciodată înstrăinat, ci exercitarea sa a fost uneori concesionată în mod temporar". Monopolul poștal, dintr-un privilegiu al domniei, a devenit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un monopol de stat. Teoretic, se consideră că monopolul asupra serviciului poștal și cel asupra efectuării transportului trimiterilor poștale a aparținut întotdeauna statului. "Acest drept nu a fost niciodată înstrăinat, ci exercitarea sa a fost uneori concesionată în mod temporar". Monopolul poștal, dintr-un privilegiu al domniei, a devenit odată cu dezvoltarea relațiilor capitaliste, un serviciu public care se efectua, fie în regie, fie sub formă de concesiune, atribuită în mod obișnuit prin licitație. Monopolul de stat asupra poștelor a creat condițiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost uneori concesionată în mod temporar". Monopolul poștal, dintr-un privilegiu al domniei, a devenit odată cu dezvoltarea relațiilor capitaliste, un serviciu public care se efectua, fie în regie, fie sub formă de concesiune, atribuită în mod obișnuit prin licitație. Monopolul de stat asupra poștelor a creat condițiile necesare introducerii mărcii poștale. Marca nu putea fi utilizată decât într-un regim poștal îndeplinit direct de organele statului. Prima emisiune de mărci poștale românești, a fost pusă în circulație la 1 iulie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
condiții de arendare a poștelor cu cai. Nefiind amatori pentru încheierea de contracte, în noile condiții, adică pe termene lungi și fără subvenții din partea statului, sa apelat la vechii antreprenori, prelungindu-se contractele pe diferite termene. Cu toate măsurile luate, monopolul poștal era deseori încălcat. Sistemul clandestin de colectare, transport și distribuire a corespondenței de orice fel, a banilor etc. se dovedea în unele cazuri bine organizat. Raportul Biroului Poștal Fălticeni din 3 iulie 1861, adresat Direcției Poștelor Moldovei este edificator
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1 ianuarie 1865, se pune în aplicare prima lege de organizare a poștelor și telegrafelor, care înlătura confuziile ce existau în exploatarea și administrarea serviciilor poștale și telegrafice și stabilea principiile de bază ale exploatării ambelor servicii. Confirma și definea monopolul de stat în această materie “statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal, care consistă în transmiterea de comunicațiuni prin firul electric și transportul de obiecte și persoane prin poște”. Trata probleme privind: inviolabilitatea telegramelor și scrisorilor, sechestrele pe accesoriile serviciului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a poștelor și telegrafelor, care înlătura confuziile ce existau în exploatarea și administrarea serviciilor poștale și telegrafice și stabilea principiile de bază ale exploatării ambelor servicii. Confirma și definea monopolul de stat în această materie “statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal, care consistă în transmiterea de comunicațiuni prin firul electric și transportul de obiecte și persoane prin poște”. Trata probleme privind: inviolabilitatea telegramelor și scrisorilor, sechestrele pe accesoriile serviciului poștal, pe trimiteri; amenzile pentru transporturi particulare neautorizate, pentru sustragerea de la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
recipise. La cerere se putea obține o căsuță specială în care se păstra corespondența sosită, până la ridicare de către destinatar. Noua lege telegrafo-poștală o completa pe cea de la 1 ianuarie 1865. În primul articol se prevedea: “Statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal; acest monopol constă în transmiterea de corespondență prin telegraf și transportul scrisorilor, ziarelor și imprimatelor de tot felul, probelor de mărfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, călătorilor și al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor de transport, adică releuri de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se putea obține o căsuță specială în care se păstra corespondența sosită, până la ridicare de către destinatar. Noua lege telegrafo-poștală o completa pe cea de la 1 ianuarie 1865. În primul articol se prevedea: “Statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal; acest monopol constă în transmiterea de corespondență prin telegraf și transportul scrisorilor, ziarelor și imprimatelor de tot felul, probelor de mărfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, călătorilor și al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor de transport, adică releuri de cai cu stațiuni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondenței la locuința adresanților, stabilită o dată cu introducerea mărcilor poștale “Cap de bour” și tariful poștal respectiv, fusese desființată printr-o lege specială încă din 1 martie 1875. Legea s-a aplicat vreme îndelungată, cu puține modificări introduse în 1886, privind monopolul poștal, respectiv telefonia, și suprimarea scutirilor de taxe pentru corespondența deputaților și senatorilor. Pentru a se lărgi sfera de activitate și pentru a se înlătura unele neajunsuri, s-a introdus la 1 aprilie 1881, un nou serviciu, al Casei de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țăriiătaxa transportului inclusiv predarea la destinație), până la 15 grame, 25 de bani dreptul fix pentru o recomandată și 25 de bani pentru un aviz de primire. Taxe destul de ridicate în comparație cu prețurile unor produse. Legea telegrafo-poștală din 1892, extinde dreptul de monopol asupra telefonului. Ca urmare, în 1894, au fost stabilite taxele telefonice pentru convorbirile interurbane și treptat s-au telefonizat toate comunele rurale din țară. Cu toată perfecțiunea ei, legea a trebuit să fie îmbunătățită în anii următori. Până în anul 1893
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scutind destinatarii de această obligație. Rând pe rând, toate legile de exploatare, apărute după 1864, au fost modificate, completate, îmbunătățite și în cele din urmă înlocuite. Așa a apărut, la 25 februarie 1900, altă lege de exploatare. Legea preciza întinderea monopolului poștal, telegrafic și telefonic, stabilea un nou tip de unitate poștală, denumit “birou autorizat”, stabilea amenzi pentru cei care introduceau bani, obiecte prețioase etc. în scrisori simple sau recomandate și modifica taxele poștale. Legea majora cu 25 % taxele pentru coletele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]