1,878 matches
-
din nou pe hârtie Salutăm apariția pe piață - cu două numere duble foarte elegante și substanțiale - a revistei STEAUA, publicație a cărei tipărire a fost mult întârziată de cunoscutele dificultăți financiare prin care trece editorul revistei, USR. E o melodie monotonă și deprimantă aceasta pe care suntem siliți s-o tot repetăm când vorbim de Uniunea Scriitorilor, și anume lipsa banilor ce împiedică funcționarea sa normală, dar n-avem încotro. Să amintim că reapariția de azi a revistei Steaua, ca și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2590_a_3915]
-
găsi la urmă fiecare/ pe cel care trebuie, fiecare arătăm celuilalt/ o față stupefiată” (Pentru o față stupefiată). Ocolind conceptualizarea goală (prea adesea, din păcate, poeții actuali ne oferă o pretențioasă versificație eseistică), această producție a negrului nu e uniformă, monotonă (un alt pericol pe care destui nu-l evită), ci reglabilă, de-o cursivitate marcînd o suită de dispoziții. Nu figurează un bloc, ci un evantai. Uneori are un aspect epuizat, stors nu doar de sens (absurdul: o disciplină, totuși
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
într-o conversație este perceput de către interlocutor în cea mai mare parte prin limbajul non-verbal al persoanei, apoi prin intonația folosită și în cea mai mică măsură contează sensul cuvintelor. De aceea când o persoană folosește aceeași tonalitate a vocii, monotonă, fără să schițeze nici un gest, ne este greu să-i urmărim pledoaria. Transferăm cuvintele în creier, căutându-le înțelesuri și gândul ne zboară pe fereastră. Ne-am plictisit. Mă gândesc acum la cei care au suferit arsuri pe suprafețe mari
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
Că Tu ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre...” Frumoasă rugăciune! Ca un poem încă de la Facere. „Stinge focul ce m-a cuprins!” Focul? „Vântul se scurgea perfid printre crengile arborilor, tufișurilor și arbuștilor, scoțând un fel se șuierat sinistru, monoton, ca un cântec de jale. Era aproape la fel cu acela din cimitire, toamna târziu, iarna sau primăvara devreme, când mai ales brazii bătuți de vânt parcă sunt bântuiți nu doar de vânt, ci și de duhuri rele, intrând neliniștiți
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
în spațiile de muncă pentru a le oferi angajaților condițiile necesare îndeplinirii fără stres a sarcinilor de lucru. Inovația în arhitectură joacă un rol important în acest sens, potrivit Architizer.com, iar munca de birou poate fi transformată din una monotonă, în una relaxantă deoarece modul în care spațiile de birouri sunt construite poate facilita adaptarea și starea de bine a angajaților. „Este necesar să inovezi, deoarece tehnologia a creat noi forme de cultură și a schimbat așteptările, aspirațiile și stilul
Architecture Conferenceamp;Expo #4 [Corola-blog/BlogPost/98017_a_99309]
-
da’ marketingu’ de la ei încă lucrează, deci sigur mai urmează niște surprize. Io aș dori, dacă se poate, ceva trist, cu versuri (deocamdată) din Verlaine. Vogue - Leș sanglots longs des violons de l’automne,/Blessent mon coeur d’une langueur monotone ar fi perfecte. Până se inventează țigările care cântă arii din opere, operete și O-Zone... Voi?
Marketingul e chiar singura noastra placere? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20497_a_21822]
-
este împlinit iar când îmi săruta mâinile că un gentleman mă face cea mai fericită și mă simt cea mai îndrăgostită femeie. Ador toate persoanele dragi din viața mea, ele mă fac să zâmbesc tot timpul, viata fara prieteni este monotona și tristă, cred ca este și depresiva, de altfel scurtă. Mă bucur că sunt în viața mea și că pot zâmbi mai mereu, sper să nu încetez să zâmbesc și asta îți doresc Simona, să te bucuri de cei dragi
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal, sau se ascunde sub navele acostate, intrând în zona de activitate a pescarilor de chefal. Timpul se scurgea monoton și, din când în când, mai ridicam cu fixa câte un caras din apă. Ca de obicei, când momești la mal pentru a pescui cu fixa, apare câte o broască țestoasă. Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
încă ? Nu-mi pasă că e iarnă și că înnămețit în dânsa sunt, căci orice viscol îl înfrunt, de-o vreme,fără nicio frică. Numai tristețea... Altar de plumb, arhangheli de carton, tămâie risipită în mirare unde e viu isonul monoton ce sângeră în sfeșnice și doare. Nu am crezut, dar astăzi cred febril că arcuirea gândului e-o strună care vibrând în tristul inutil de-abia când nu mai existăm răsună. A fost așa ca și când n-ar fi fost și
NU-MI PASĂ NUMAI TRISTEŢEA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380258_a_381587]
-
soldații, Ei apără castelul vechi, cu turnul Unde regina-și pierde-ncet din grații, Cu regele cel aprig, taciturnul. Și-n liniștea căzută-ncet în spații, Plânge bufonul, râde, el, nebunul. PIONUL ALB Să ducă tot o viață efemeră, Prea monotonă și însingurată, Ca un umil soldat într-o armată, Când viața lui, cea simplă, o oferă. E cel dintâi ce-n luptă se arată Și, cu onoare, moartea o preferă, Rușinii lașe-i pune barieră Și se jertfește cu curaj
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
frunză sub pom... XIX. SKYPE - PARCĂ PLOUA MEREU..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015. Parcă ploua mereu marfarele duc pe șine cărbuni și iluzii hat, pana departe se-aud cu scrâșnetul lor metalic,sacadat, monoton Merii înfloresc, tată, nu vine nimeni, doar vântul primăverii mai tulbură zăvorul Noaptea e stranie, umblă furiș toată singurătatea din perdelele ponosite, flutură că o mană la capătul unui drum și vocea ta, de departe, tace a oboseală, trudește-a
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Oboseală, slăbiciunea, toate relele ce sunt Într-un mod fatal legate de o mână de pământ; Toate micile mizerii unui suflet chinuit Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit„. ...Și, când se vor satura/plictisi de monotonul (pentru ei, firește, nu și pentru mucenicul/martir...) spectacol al martirajului, „ei” vor da semnalul către calau (semnal convenit dinainte de începerea bachanalei criminale și iresponsabile... dinaintea deșucherilororgiasticei dezlănțuiri a demonilor sabatici) să curme suferințele celui de pe Cruce... Numai că, pe
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
am fost întotdeauna... Pariuri n-am făcut la hipodrom, Nu mi-am riscat la jocuri, casa, banii, Am scris o carte, am sădit un pom. Obișnuitul ins de societate, Plăcut în toate, vizitat de toți, Am risipit clipe nenumărate Sub monotone, temporale roți. Nu am talent în fizici nucleare, Nu știu să navighez sau a picta, Dar pot cuvântul să-l îmbrac în fapte Sau fapte, în cuvânt a îmbrăca. S-or duce toate, chiar și eu m-oi duce, Serialul
IRONIE... EU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377142_a_378471]
-
să nu denatureze în discuții ce ar putea să apară în căsnicia lor. Se liniști, spunându-și în sinea lui: „Ei și ce dacă vor apare! Probabil că așa va vrea Dumnezeu, pentru ca viața pe pământ să nu fie prea monotonă”. După slujbă, Mache se întoarse cu întreaga familie la casa domnului Alexandrescu. Acesta le zise: - Sunt pregătite paturi pentru fiecare. Scularea este la ora 10, iar la 12 toată lumea se prezintă la masă, în sufragerie.La ora 12 în sufragerie
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
repaos îndelung al scoarței lumii - câmpia e o inițiere-n infinit. În mijlocul ei, sângele se zbate între hotarele trupului. Aici nu există viteză, e doar o rotire greoaie a zării spre somn. Oare nu tot astfel vei privi, traversându-le, monotonele câmpii ale cerului? (Câmpia); Ca o uitare intră ceața în pădure ori ca un plâns confuz pe frunze. Jur-împrejur, o umedă îmbrățișare. Copacii par a fi uitat de păsările pătrunse-n umbra lor, i-au părăsit surprinzătoarele omizi trecute-n
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Ștefania Mincu și alți critici. În "Câmpia", eu însumi mi-am oferit o cu totul altă lectură posibilă a terținei finale. Gândul meu inițial fusese aproape meschin: oare navigatorul cosmic nu va privi oare, din racheta lui, cu somnolență, spațiul monoton? Nu știam ce puneam pe hârtie. Prin simpla eliminare a sintagmei Ťdin rachetăť, poemul deschide sufletului viziunea nemăsuratelor câmpii de după viață: Oare nu tot astfel vei privi traversându-le monotonele câmpii ale cerului? Scris prin iulie-octombrie 1960, poemul "sfărâmat" din
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
nu va privi oare, din racheta lui, cu somnolență, spațiul monoton? Nu știam ce puneam pe hârtie. Prin simpla eliminare a sintagmei Ťdin rachetăť, poemul deschide sufletului viziunea nemăsuratelor câmpii de după viață: Oare nu tot astfel vei privi traversându-le monotonele câmpii ale cerului? Scris prin iulie-octombrie 1960, poemul "sfărâmat" din care am salvat trei poezii (pentru mine) definitorii, se încheie, în versiunea inițială, cu un sumbru imn de slavă comunismului, riscând să pulverizeze și sintagma titlu la care țin atât
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
calp totu-i străin" - Inocenția 2 etc.), suprapunerea planurilor real și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat, populat cu apariții parodice, aluziv și hermeneutic, profund propice poeziei. Componentele primului ciclu poematic (intitulat mesaje urgente din Inocenția) sunt, cel mai adesea, monotone, terne, apoetice, ca și când discursul, deocamdată unul prozastic, s-ar porni cu greu. Există aici și o tramă narativă, cea a eforturilor edililor față cu inundațiile, totul transpus în "mitologicale" brumate de grotesc și derizoriu. Decorul oarecum teatral este învestit de
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
în care crede. "Să facem din nebunia noastră o lume de carne. Să coborîm valorile duhului nostru în viață, și să luptăm veșnic alături de ele. Vom vedea atunci uriași în morile de vînt și castelane în slujnicele cîrciumilor. Viața decolorată, monotonă, veștedă va ajunge frămîntată de diavolești și dumnezeiești porniri. Vom fi creștini, pentru că vom înstăpîni viața duhului în locul vieții trupești și sociale. ș...ț Eroismul propriu-zis nu se împlinește cu doruri sau nostalgii. Eroi sînt cei ce actualizează continuu și
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
intinerar, antrenînd alți oameni, alte aventuri - fiecare din ele avînd o anumită importanță autonomă, dar toate fiind angrenate în același sistem de relații sociale. Pentru prima oară am realizat lărgimea de suprafață pe care se desfășoară viața mea, așa de monotonă cît o știu, așa de redusă cît îmi pare. Pentru prima oară m-am gîndit că tot ce punem într-un roman de 300 pagini este ridicul de neînsemnat față de mulțimea de fapte care e implicată în cel mai obișnuit
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
intimității revelează deopotrivă caracterul ineluctabil al acesteia, dar și dedublarea, multiplicarea eului" (p. 254). La un moment dat, Dan Cristea amendează "monotonia hermeneutică" a lui Freud, contrapunând-o "oneirologiei" lui Jung. Se întâmplă să fiu de aceeași părere. Dar previzibile, monotone hermeneutic sunt și multe dintre textele grupate aici, sub un titlu, Poezia vie, care ne promitea totuși altceva.
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
instituite de revistele noastre spre a-ți da seama de proporțiile urieșești ale fenomenului. După cum e de ajuns să deschizi paginile unora din periodicele noastre literare, nu doar cele prizărite, apăsate de mentalul mic-provincial, spre a te pierde pe cîmpiile monotone, sterpe ale poeziei lipsite de har, găzduite acolo cu o lunatică generozitate. Nici editurile nu se lasă mai prejos, coborînd cu grație garda critică atunci cînd autorul își plătește cash satisfacția de-a se contempla între coperți. O pseudopoezie lălîie
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
care, în interior, surprinde prin asemănarea sa cu camera blindată a unei bănci ultrasecurizate - deși am descoperit cu toții, uimiți, că în vremuri de criză nimic nu-ți poate asigura o protecție reală! Chriști și Fecioare din metal care se succed monoton, dar fără să plictisească defel, și care cer totuși ca privirea să-ți rămână mereu atentă pentru a percepe cum, de-a lungul timpului, omniprezența elementului religios face loc treptat decorativului. Dacă, la început, opera se integrează total în sfera
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
de sub leasa de porumb, urmăream mersul și răsturnarea constelațiilor și ascultam, răpus de vrajă, sunetul faraoancelor vreunei căruțe rătăcind stingheră prin stepă și prin ceața nemărginirii. Cel mai dulce și mai tânguios cântec. Era atâta minune risipită-n acel cântec monoton încât n-o puteai cuprinde numai cu inima, deseori apelând și la o lacrimă. Au dispărut căruțele brăilene, fabuloasele lor coșuri pictate. Au dispărut rotarii, șaretele, docarele domnești. Plutesc tot mai întunecat pe un drum care-mi colindă sufletul. Dumnezeule
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
intențiile unui autor străin. Iar când mi-aminteam cine este de fapt autorul, mi-l reprezentam ca pe un vid. Cine vorbea prin intermediul acelui text? Un duh al dicționarelor, iscat la răsfoirea filelor pergamentoase? O voce impersonală fabricată de huruitul monoton al rotativelor? Sau vorbea ziarul însuși, ajuns la o autonomie semiologică? Senzația aceasta, odată trăită, nu m-a mai părăsit vreodată. Și o am nu numai la recitirea textelor, ci chiar în momentul când le redactez. Simt cum stiloul alunecă
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]