49,590 matches
-
ne oprim la prima parte a întrebării, faptul că inițiatorul proiectului și comanditarul moral este Asociația Foștilor Deținuți Politici, filiala București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare ar deveni monopolul unor comportamente narcisiace și al unor interese meschine se spulberă de la prima strigare. Foștii deținuți politici, reprezentînd, în cea mai mare parte, acele categorii socio-umane care au
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
lui Lenin din spațiul public românesc va fi una reală abia în momentul ridicării unui alt obiect, și nu în acela în care ea a fost demolată, iar această înlocuire este, dincolo de strictul eveniment mecanic, un act major de purgație morală și de exorcizare a unei realități malefice care depășește orice prezență civilă sau identitate istorică. Trecînd la celălalt termen al întrebării, la acela care privește sculptura propriu-zisă și șansele ei de a face față enormelor presiuni care se exercită asupră
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
reconstrucția formală și estetică. Evitînd radical tentația descriptivismului și a răspunsului istoricist și personalizat, aceea de a-l înlocui pe Lenin cu o altă personalitate de o anvergură similară, dar cu un alt suport doctrinar și de o altă orientare morală, așa cum, de obicei, se întîmplă în cazuri identice, Buculei a ales varianta formei nondiscursive, la limita sensului metaforic cu expresia abstractă. Este vorba de o formă frecvent întîlnită în repertoriul mai recent al lui Buculei, și anume aceea a aripei
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
vroia să păstreze Bucureștii (Mîntuleasa, str. Armenească și toate celelalte) ca pe imagini ale memoriei și atîta tot. Poate e trist, dar e adevărat". Nu e mai puțin semnificativă însă reacția tipică pentru regimul nostru politic postdecembrist, de respingere, măcar morală (de regulă nu e doar atît!) a celui ce ar dori să se restabilească în patrie (în principiu) sau cel puțin revine acasă temporar. Tonul reținut nu poate masca deziluzia: "Lumea s-a purtat frumos și respectuos cu mine, dar
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
în efigie, cea care prelungește o prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de parametrii săi omenești, declanșează stări și comportamente care se înscriu într-un registru foarte larg, de la reculegerea smerită și pioasă și pînă la revolta morală și la furia destructivă. Mari momente din istoria omenirii, de la năvălirile barbare și pînă la revoluțiile mai mult sau mai puțin sistematizate, au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a simbolurilor consacrate. Pentru că oricît ar
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
oricît ar fi evoluat umanitatea, pe parcursul a cîtorva mii sau chiar zeci de mii de ani, din punct de vedere al civilizației, al cunoștințelor științifice și al posibilităților tehnice, din punctul de vedere al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul neolotic, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii prin conturarea imaginii sale, apoi îl săgeta acolo în efigie și socotea vînătoarea din pădure doar
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
inteligent, ingenuu, viclean, curat, provocător. își aminti o Madonna a lui Antonello da Messina". Din primele gesturi, de o copilărească naturalețe, de o "nerușinată siguranță de sine", perversa Laide (nume derivat din Adelaide, dar ales prin sugestia de laidezza, urâțenia morală spre care face deschidere) îl cucerește. Impresia că a mai văzut acea fată este de fapt revelația contemplării eternului feminin. Nu uit că Buzzatti are școala romantismului german, concretizată în primele scrieri (Barnabo, omul munților și Secretul pădurii bătrâne), așa că
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
tema predestinării: Ne căutăm înainte de a ne fi văzut". în căutarea de sine ("mă zugrăvesc pe mine însumi...") autorul eseurilor a trasat o cale pe care mai înaintează și astăzi spiritualitatea europeană. Deși scrise în perioada 1572-1592, eseurile politice, religioase, morale, de meditație asupra istoriei sau a clasicismului (numeroase dictoane grecești sau latine generează comentariile) sunt la fel de actuale, pentru cine mai crede într-un dram de statornicie a lumii. Oamenii nu s-au schimbat prea mult - din fericire - din punct de
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
ce s-ar fi întîmplat cu scriitorii acestei generații, dacă instaurarea regimului comunist nu i-ar fi surprins aproape la debut, și într-un moment în care opera lor putea lua orice curs, nimic nefiind pe deplin fixat în ordine morală sau stilistică. Preda a debutat, publicistic și editorial, înainte de comunism, prima lui carte, Întîlnirea din pămînturi, tipărită în 1948, cuprinzînd cîteva proze risipite prin reviste de-a lungul anilor '40. Și-a scris opera de maturitate, din care fac parte
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
glumește nici cu viața, nici cu literatura. Personajele sale (îndeosebi Moromete) pot avea umor cu ghemul, autorul n-are nici cît să înfășori pe un deget. Preda nu trișează niciodată. Scoate din situații cu totul convenționale (în spiritul vremii) observații morale valabile necondiționat. Valorifică fapte diverse (precum cel de la care pleacă Intrusul) în reflecții foarte acute și critice. Nu este nici urmă în cărțile lui (inclusiv în cele de articole și interviuri) din optimismul oficial al regimului comunist. Dintre scriitorii mari
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît. Și dacă directorul nu e de părerea cronicarului, asta nu înseamnă că-i ia cronica. Pînă una-alta, așa incoloră ideologic cum e, România literară se comportă democratic față de opinii. Cît privește valorile, aici nu încape... multiculturalism
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
financiară a poetului a fost înrăutățită de cheltuielile cu fratele său: "nimeni nu a spus clar că îngrijirea lui Șerban la Berlin, înmormîntarea lui acolo și acoperirea datoriilor lui au însemnat pentru familie nu numai cheltuieli imense, ci și daune morale și un uz de credit după care Eminescu însuși nu mai putea aștepta nimic de la sponsorii săi". Pe de altă parte, episodul Milly denotă o adaptare și o relaxare a poetului la Berlin, deși biografii săi au ținut să facă
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
un moment istoric într-un enunț memorabil, ci și, sau poate chiar în primul rînd, unei intuiții exemplare. Burckhardt a sesizat, cu o siguranță axiomatică, mecanismul subtil al agregării faptelor culturale din sec. XIV- XVI, mișcarea de idei și reconstrucția morală și spirituală din această perioadă, prin apelul la memoria speciei și nu la cazuistica socio-economică și politică a contextului imediat. Oricîte descoperiri geografice s-ar fi făcut în acea vreme, oricît de mult s-ar fi extins zona cunoașterii și
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Brâncoveanu și trimiterile la modelul cristic) -, este chiar proba exponențialității pe care Winter, de la bun început, o invocă. Prin succesiunea logică (și cronologică) a imaginilor, prin obsesia unei iconografii simboliste și, uneori, simbolice, este reconstituită o anumită formă de participare morală la viața unei creațiuni fargile, transparentă pînă la disoluție, dar de o incomensurabilă vitalitate lăuntrică. Mariajul acestei viziuni energice, solare și antropocentriste, cu mijloacele grafice și picturale de o extremă delicatețe, cu lirismul profund al unei poezii sceptice, descrie, în
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
definitiv bolnav viața/ e margină insuportabilă meditează/ rinichiul încă sănătos" (Pastel). Nicăieri mai mult decît în ultima-i culegere de poezii, Vizita maestrului de vînătoare, de care ne ocupăm în aceste însemnări, Petre Stoica nu vădește mai mult acea "scîrbă morală" pe care i-o atribuia I. Negoițescu drept simțămînt dominant. O "scîrbă morală" generată inițial de mediul totalitar în raport cu care programarea belepocii bănățene nu avea decît rolul unui cochet subterfugiu și amplificată după decembrie '89 de degringolada unei societăți care
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
mult decît în ultima-i culegere de poezii, Vizita maestrului de vînătoare, de care ne ocupăm în aceste însemnări, Petre Stoica nu vădește mai mult acea "scîrbă morală" pe care i-o atribuia I. Negoițescu drept simțămînt dominant. O "scîrbă morală" generată inițial de mediul totalitar în raport cu care programarea belepocii bănățene nu avea decît rolul unui cochet subterfugiu și amplificată după decembrie '89 de degringolada unei societăți care nu și-a găsit drumul visat, macerată de turpitudinile îngemănate ale politicianismului și
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
directă a realului, care e denunțarea intemperantă a variantei sale oficioase. După o epocă (ce încă nu s-a încheiat!) a poeților oficiali, Petre Stoica ni se relevă ca unul din cei mai relevanți poeți antioficiali ai noștri. Dacă "scîrba morală" provocată de un climat anormal, înainte, ca și după anul-turnantă 1989, constituie latura oarecum extrovertită a creației lui Petre Stoica, să vedem care sînt elementele propriu-zis lirice, id est ale interiorității poetului accentuate în etapa de față. Mai întîi putem
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
pasează fără să ezite imobilul, perpetuînd astfel pe termen nedefinit tragedia cărții românești. Conform Legii Depozitului Legal, cel puțin un exemplar din fiecare tipăritură se păstrează la Biblioteca Națională. În ce condiții, am văzut. Culpa ministerului este deopotrivă materială și morală. Bibliotecarii, care au ieșit în stradă, ar putea alege calea justiției. Pe cine să sperie însă? Ei n-au aflat cu ce emoție se referă guvernanții la cultură cînd se reunesc în Forum? Hotărîrea de Guvern este nu doar anticulturală
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
zîmbet ironic de compătimire. Lumea romanescă a lui Breban rămîne rudimentară, schematică. Personajele, "animalele bolnave", sînt "caractere", nu felii de viață. Situate într-un soi de istorie "ieroglifică", ele nu evoluează, ci se ciocnesc haotic, principalul scop fiind extragerea unei "morale", o morală cu cîteva reguli bine stabilite, deși funcționează aparent după reguli paradoxale. Nu e de mirare pentru că Nicolae Breban e acela care ține prima pagină a revistei "Contemporanul" încremenită în Nietzsche, al nu știu câtelea episod. Completa rupere de
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
e bine susținută logic, articulată corect și silogistic. Este o carte de maturitate, pe care o recomand nu doar misoginilor ci tuturor intelectualilor interesați de exercițiul gândirii și de cultivarea plasticității în idei. Mihaela Miroiu, Convenio, Despre natură, femei și morală, Polirom, 2002, 272 pag., f.p.
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
balast. Reprezentată de lideri sindicali de mai mare rușinea, clasa educatorilor s-a scufundat, de doisprezece ani încoace, în mlaștina tăcerii și a compromisului. Cunosc destule cazuri de profesori universitari la care mizeria economică s-a transformat, tiptil-tiptil, în mizerie morală. Nu-mi iese din minte argumentația cu accente tragice a unui strălucit matematician, fost coleg de cămin în anii studenției: Crezi că mie-mi convine să iau bani la examen? Dar ce să fac, când din salariul meu de conferențiar
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
irită să văd că avem și legi strîmbe sau de-a dreptul tîmpite. Dar ce faci cu legi ticăloase? Cu legi care ascund criminali, torționari și pe instigatorii lor? Legile care îi țin departe de orice răspundere, fie ea și morală, pe călăii calificați ai Securității. Din alte surse din CNSAS mai aflu că președintele acestei instituții, dl Onișoru, își pune trei perechi de mănuși cînd are de discutat cu dl Stan, de parcă acesta i-ar fi șef sau mentor. Îi
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
ipostază radicală a desenului, iar problema renunțării la bidimensionalitate nu se pu-ne în nici un fel. Tenta plată, lumina lăuntrică a culorii, secționarea compoziției în registre clare, după modelul pămînt/cer, se înscriu și ele în aceeași amplă perspectivă stilistică și morală. Această filiație spirituală, la care se mai adaugă tipologiile arhaice și stilistica picturii țărănești, identifică în arta lui Florin Mitroi și sensul unei energii recuperatoare. Pentru că el nu se raportează la nimic din perspectivă epică și denotativă, nu citează și
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
acelea care-l integrează în problematica și în obsesiile acesteia. Sculptor cu o foarte bună priză la materie și cu un la fel de puternic instinct al formei, el a rămas oarecum într-un gen particular de clasicism, cu o puternică tentă morală, interesîndu-se mai puțin de experimentele de limbaj, de integrarea unor noi materiale și tehnici, de redefinirea dialogului cu spațiul. De toposurile clasicității îl leagă, mai întîi, fascinația pentru corpul uman, în jurul căruia se naște o adevărată civilizație antropocentristă. Și chiar dacă
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
artiști excepționali, dar care nu au în mod obligatoriu multe lucruri în comun, o vor deschide într-un spațiu care este deja cel de-al patrulea expozant, din moment ce el a reușit, de la bun început, să-și impună tematica și perspectiva morală. În loc de epilog: Expoziția s-a deschis, în sălile de la parter ale Palatului brâncovenesc, în ziua de 21 aprilie, iar participarea publicului a fost copleșitoare. Cei trei artiști, în pofida doliului care a mocnit în atmosfera evenimentului din pricina dispariției neașteptate a lui
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]