1,270 matches
-
Creția, la Editura Humanitas, în 1997. Așa cum relevă Constantin Cubleșan, "în prefața antologiei Cioran pune în discuție tocmai portretul moralistului în sine, reliefân--du-i acestuia coordonatele esențiale de manifestare, de atitudine, ale modului de reflectare asupra lumii, de exprimare ș.a. Astfel, moralistul se recomandă din capul locului prin instalarea lui Ťîn certitudinile comode ale acreliiť, el denunță relele imanente indiferent oricărui fel de societate, el exprimă și atacă vremea lui, totodată depășind-o: cu alte cuvinte, veninul lui poartă o dată istorică anume
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
care l-a desfigurat,... paralizat pe viață, dându-i aerul fals dârz, prefăcut intratabil... * Politica și Erosul. Al doilea caracter aparține categoriei care e o înclinare certă spre partea senzuală a vieții, spre plăcerile imediate și ușoare. Lectura lui sunt moraliștii autori de romane dulcege. Maxima lui preferată este: " Nimic nu durează mai puțin decât ceea ce continuă." Este oare a lui? Sau o voi fi mai auzit-o?... * El este un om atât de fin și aude atât de bine, încât
Caractere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8403_a_9728]
-
schimbarea regimului politic din țară: acela de a-l ataca pe actualul președinte al ICR, în cadrul unei ofensive ample pornite "împotriva a tot ceea ce este viu și promițător în țară". Marga precizează, printre altele, că Andrei Pleșu "se ruinează ca moralist", atunci când nu probează "susținerile" sale, și încearcă să nu vadă că România, după ce "a fost împinsă în stagnare și sărăcie" are nevoie de "orice forță promițătoare", pentru reconstrucție. Într-un articol recent, Andrei Pleșu, ironizează întreaga clasă politică aflată la
Marga, atac la Pleșu: frustrat în fața istoriei, ochiul vigilent al Curții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80047_a_81372]
-
și învățăceii săi nu par străini de dosariada menită să-i compromită pe intelectuali, de la Adrian Marino încoace, precum și pe cei care mai pun în mișcare lucrurile. Pe scurt, Andrei Pleșu vorbește fără probe, ceea ce, în condiții normale, ruinează un moralist. În al doilea rând, Andrei Pleșu a folosit, ca puțini alții în această țară, bani publici pentru o promovare personală chestionabilă. Îmi pare rău că trebuie să o spun, căci fiecare luptă pentru recunoaștere. Poți avea însă o conștiință curată
Marga, atac la Pleșu: frustrat în fața istoriei, ochiul vigilent al Curții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80047_a_81372]
-
orașului, și achiziționez melancolii, tristeți mai mari, tristeți mai mici, nostalgii mărunte și neînsemnate. Mi-e sufletul plin de melancolie". Intervine o complicată strategie de ocoluri, de ațîțări, de tergiversări și confruntări, surogate ale implacabilului final, imposibil de descris post-factum. Moralistul - căci avem a face în persoana lui Dumitru Augustin Doman cu un moralist acut, speță îndeajuns de rară în literele noastre actuale - apelează la înscenări, la tertipuri adesea ludice care amînă execuția. Asemenea Șeherezadei, povestește fără încetare, cu nădejdea subliminală
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
neînsemnate. Mi-e sufletul plin de melancolie". Intervine o complicată strategie de ocoluri, de ațîțări, de tergiversări și confruntări, surogate ale implacabilului final, imposibil de descris post-factum. Moralistul - căci avem a face în persoana lui Dumitru Augustin Doman cu un moralist acut, speță îndeajuns de rară în literele noastre actuale - apelează la înscenări, la tertipuri adesea ludice care amînă execuția. Asemenea Șeherezadei, povestește fără încetare, cu nădejdea subliminală a unei salvări. La un moment dat, se răsfață într-o atmosferă de
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
cîrciuma de la colțul străzii cu fețele de masă pătate de muștarul scurs de lîngă mititeii așezați pe casoleta de carton subțire, din zi în zi tot mai subțire, ca și viața noastră". Prea puțin înclinat spre reculegere purgatoare, spre ascetism, moralistul nostru își proiectează bonomia asupra tărîmului de dincolo, în maniera Cimitirului vesel de la Săpânța. Începînd cu programarea fantast-batjocoritoare a înmormîntării proprii, pe care și-o închipuie nu ca un simbol al tranziției către transcendent, ci ca o zăbavă în carnavalescul
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
literară strictă și una culturală, incertă în granițele ei, între un tipar precis, clar de structurare și unul ludic, alunecând spre epic și liric. În același timp, eseista nu lasă loc vreunei îndoieli, se sprijină pe tradiția de secole a moraliștilor francezi, pe revoltele și teribilismele avangardei, pe rigoare și fantezie în același timp. Și dacă prima carte, Sentimentul de impostură, poate da impresia de caleidoscop, fiind compusă din texte scurte, de 1-2 pagini, cu o remarcabilă finețe și economie a
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
prostia? (Dar inteligența?)", urmează tatonarea originilor (teorism, actualism, egalitarismul pervertit) și a mecanismelor, generate de asocierea gândirii cu moda, cu spiritul de turmă și cenzura, cu subversiunea și corectitudinea politică. "Muniția" în suita argumentării o oferă marii autori, filosofi și moraliști, francezi și străini - Flaubert, Pascal și Moličre, Diderot și Rousseau, Philip Murray și Elfriede Jelinek. Iar dacă tot a venit vorba de Flaubert, ne întâmpină o frumoasă interpretare a romanului său neterminat, Bouvard și Pécuchet, care pornește de la dubiul privind
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
intru vechi a termenilor, evident perdanta sub raport conceptual. S-au înregistrat chiar demisii din altminteri incasabilul grup optzecist. Dacă până atunci criticii literări creau categorii (că, iată, }eposu sau că Lefter, care discerne prozaizanții de conceptualizanți și de orgolioșii moraliști), acum se mulțumesc să reșapeze categorii datate. Dintr-o dată, începe să reintre în actualitate expresionismul, cu toate derivatele sale târzii. (Desigur, o referință nelipsita e Munch). Falsă resurecție. Publicistica descoperă gustul conservanților. Parcă dinadins, pentru a arunca și el o
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
sistem, ci a pus la îndemîna gîndirii instrumentarul ei filosofic modern". Preferințele lui Al. Paleologu se îndreaptă, ocolindu-i pe filosofii post-kantieni, care ar fi plecat din filosofie spre a se întoarce la filosofie, deci săvîrșind "o mișcare tautologică", spre moraliști și spre "gînditorii" care posedau "acel cuantum de relativitate și de scepticism care să te împiedice să rămîi paralizat de ideea de sistem": Kierkegaard, Șestov, Cioran etc. Termenul pretențios de filosof nici nu li se aplică moraliștilor francezi: "Montaigne, de
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
mișcare tautologică", spre moraliști și spre "gînditorii" care posedau "acel cuantum de relativitate și de scepticism care să te împiedice să rămîi paralizat de ideea de sistem": Kierkegaard, Șestov, Cioran etc. Termenul pretențios de filosof nici nu li se aplică moraliștilor francezi: "Montaigne, de exemplu, pe care Dinu Noica îl contesta ca filosof, ca și pe Nietzsche. Pentru că ei nu porneau din filosofie". Aici se cuvine precizat un fapt. Așa cum îl înfățișează pe Noica drept un exponent al "lumii bune", al
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
spirit cu cele ale lui Negruzzi ori Kogălniceanu, dar prolixe și fără darul notației concrete (Provincialii și ieșenii, Vînătoria). Singurele pagini care mai pot prezenta astăzi oarecare interes sunt cele în care Ralet își arată veritabila sa vocație - aceea de moralist discret: într-adevăr, ce-i rămîne individului cultivat, lipsit însă de talent literar, decît registrul moralist, adică notarea detașată și științifică a spectacolului uman? în pagina care deschide volumul său de debut (bucata Eu de mine), Ralet își schița autoportretul
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
psihanalitică se impune: Ralet încearcă să-și răscumpere eșecurile literare de pînă atunci, evidente pentru oricine, dar mai ales pentru el însuși, printr-o scriere care să-l exprime integral și a cărei formulă să-i permită libertatea de mișcare. Moralist înnăscut, dotat cu talent literar firav, Ralet s-a oprit instinctiv la formula ambiguă a însemnărilor de călătorie, cadru generos, unde găsea suficient loc pentru încercări literare și pentru reflecții pe marginea caracterului uman. Modul curios în care a luat
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
europene, i-a revenit lui Ralet rolul de a reabilita Constantinopolul, în pagini penetrante și de mare inteligență. A făcut-o fără să cedeze unor clișee romantice (după exemplul lui Bolintineanu și al altora), ci luîndu-și în serios rolul de moralist. Avea, pentru această întruchipare, toate însușirile cerute: cultură întinsă, orizont lingvistic de mare lărgire, o bună cunoaștere a oamenilor, ba chiar și ceva talent literar.
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
capitala Moldovei - deloc unul dătător de optimism -, dar nu sunt omise nici scandalurile politice, comentariile privind tarele tranziției sau portretele în aqua forte ale unor vedete ale vieții culturale și/sau politice. Autorul este un sceptic incurabil, dublat de un moralist care observă cu acuitate și comentează acid toate derapajele de la ordinea firească. De multe ori presa înghite pe nemestecate, iar opinia publică își însușește fără minima tentație de a problematiza situații dintre cele mai absurde și fapte care ar trebui
Punctul pe i by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8118_a_9443]
-
obiect sau de spectacole mediatice de un gust îndoielnic. Autorul se raportează în permanență la un good old time al culturii ieșene, reprezentat, firesc, în principal de perioada junimistă. Prin comparație, prezentul se înfățișează jalnic și insignifiant. În cuvinte puține moralistul trasează principalele linii ale unei imagini caricaturale: "Azi, ne paște pericolul de a reveni la starea prejunimistă a lucrurilor, când oricine e bun la orice, când amatorismul ține loc de pricepere și obrăznicia de talent, când funcția creează nu doar
Punctul pe i by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8118_a_9443]
-
SS cu o groază de crime la activ să dezerteze la americani este de una la un milion. Tarantino ca și Landa o alege tocmai pe aceea. Dincolo de scenele remarcabil realizate, filmul este o cacealma, o tochitură pulp, în care moraliștii riscă să-și piardă dantura pentru că nicio morală nu iese la suprafață. Pentru Tarantino totul este cinema, adică ficțiune, iar în cinema totul este posibil. Chiar și Tarantino.
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
va cădea de pe scară, va avea, cel puțin, martori. Mai puțin ofertantă mi se pare explorarea rolului social, reportericesc, al acestor categorii de personaje. Chiar dacă-și pune cartea în siajul unor fraze ale lui Montaigne, Ion Mureșan nu e un moralist. Sau, oricum, nu e un moralist îngust. Că el configurează, aici, o lume, e cert. Numai că lumea din Oglinda aburită e consubstanțială cu lumea poeziei sale. Există, tot la Mureșan, în cartea Alcool (2010), un vers care ar putea
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
cel puțin, martori. Mai puțin ofertantă mi se pare explorarea rolului social, reportericesc, al acestor categorii de personaje. Chiar dacă-și pune cartea în siajul unor fraze ale lui Montaigne, Ion Mureșan nu e un moralist. Sau, oricum, nu e un moralist îngust. Că el configurează, aici, o lume, e cert. Numai că lumea din Oglinda aburită e consubstanțială cu lumea poeziei sale. Există, tot la Mureșan, în cartea Alcool (2010), un vers care ar putea fi extins din aproape în aproape
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
făcut?” Numai că, dacă biografia rămîne „fără obiect” în condițiile descrise de Cioran, nu înseamnă că rămîne fără obiect în genere! Acceptînd condițiile în cauză, Ilina Gregori intră, de fapt, în categoria numeroșilor comentatori care „joacă” după regulile trasate de moralistul rășinărean... Fără a respinge de plano „posibilitatea” unei biografii cioraniene (ca și a biografiei în genere), autoarea cărții de față ne oferă, în loc, un eseu hermeneutic și un portret à la manière de Cioran. Iar reconstituirea, inclusiv cronologică, a laboratorului
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
Alex Goldiș Nu cred că există, în spațiul românesc de după 1990, un mizantrop mai iubit de public decât Octavian Paler. Sigur că moraliști ai societății românești de tranziție avem destui - de la jurnaliști precum Cristian Tudor Popescu până la eseiști precum Andrei Pleșu sau Gabriel Liiceanu. Ei mizează, însă, în denunțarea românismelor de tot soiul, pe o complicitate secretă cu publicul (sau mai bine zis
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
Paler. Dezgustul său față de societatea românească de azi s-a scăldat întotdeauna în apele mai largi ale scepticismului față de natura umană în sine. Ceea ce, pe de o parte, face ca discursul lui Paler să devină mai amar decât al celorlalți moraliști de la noi. Jurnalistul renunță cu totul la speranța că se mai poate îndrepta ceva, precum și la încrederea în stratul „de sus” al societății, în stare să-i civilizeze pe ceilalți. Numai că, în mod paradoxal, această renunțare la iluzii - și
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
cu fosta Securitate ori de înlesniri procedurale și financiare pentru membri ai familiei sale” și se întreabă cât de mult au înclinat toate acestea în votul pe care l-a dat pentru rezultatul referendumul. Interesant este faptul că marii noștri moraliști nu scot o vorbuliță despre toate astea. Societatea Academică Româna și Coaliția pentru o Românie Curată sunt mute ca niște lebede”, scrie liberalul, criticând solicitarea Monicăi Macovei adresată ministrului Justitției Mona Pivniceru să explice relațiile ei din lumea politică, în timp ce
Vosganian cere judecătorilor CCR să dovedească că votul lor nu este viciat () [Corola-journal/Journalistic/42701_a_44026]
-
care, tot în paranteză, adaugă și numele unor cupluri celebre precum Tristan și Isolda, Francesca Da Rimini și Paolo Malatesta etc. Nu uită să menționeze, tot foarte pe scurt, exemple din creațiaunor mari romantici europeni. În fine, sunt convocați și moraliștii, care, cum se știe, au vorbit fie despre poetica „dorință”, fie despre vulgara „poftă carnală”. Oricum i s-ar zice, continuă P.H.L., contează cu adevărat măsura în care atracția dintre îndrăgostiți este „înnobilată” prin puterea lor de a îndepărta prefăcătoria
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]