1,278 matches
-
Aron din anii 1755-1763, au început a trece unii la Unire, pentru că în 1763 în Berindu era preot unit Philiomon. Cel mai vechi așezământ religios de aici a fost mânăstirea, Mânăstirea Berindului. La mânăstire se pregăteau cântăreți de strană și moraliști pentru preoție, dar nu locuia nimeni în ea. Ordinul generalului Nikolaus Adolf von Bukow a lăsat-o neatinsă, dar călugării au fost alungați, considerați ,cuib de ațâțare ortodoxă”. Tradiția spune că biserica mânăstirii a fost furată de credincioșii din Sumurduc
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
controverse în plan biografic, Gîde a fost considerat un spirit revoluționar, care a sprijinit deschis calea libertății individuale și a sfidat principiile moralității înguste, mic burgheze. Încă înainte de moartea sa a fost recunoscut în unanimitate drept un umanist și un moralist în descendentă vechii tradiții a moraliștilor francezi din secolul al XVII-lea. Caracterul nobil și puritatea și înălțimea stilului sau i-au asigurat un loc în Panteonul literaturii franceze, dar și universale din toate timpurile.
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
fost considerat un spirit revoluționar, care a sprijinit deschis calea libertății individuale și a sfidat principiile moralității înguste, mic burgheze. Încă înainte de moartea sa a fost recunoscut în unanimitate drept un umanist și un moralist în descendentă vechii tradiții a moraliștilor francezi din secolul al XVII-lea. Caracterul nobil și puritatea și înălțimea stilului sau i-au asigurat un loc în Panteonul literaturii franceze, dar și universale din toate timpurile.
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
masca/măștile sale, pe scurt, imaginea. Fie că întâlnim în acest caz un text apăsat retoric (persuasiv, sau un portret în care opinia pro/contra a semnatarului textului este cât se poate de vizibilă, fie avem accente comparabile cu ale moraliștilor, "personajul" care face obiectul acestui tip de editorial este un exemplu (pozitiv sau negativ) propus cititorilor. De asemenea, la limita corectitudinii etice, o succesiune de astfel de editoriale se transformă într-o campanie de presă, cu tot ce decurge de
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
Masseerel (1889-1971), grafician de excepție, și-a desfășurat activitatea atât în țara sa cât și în Germania, Tunisia și Elveția. În perioada războiului, Masseerel este un critic neobosit, demascator al ororilor războiului și al propagatorilor lui. Fiind mai degrabă un moralist decât un caricaturist, Masseerel a reprezentat o importantă sursă de inspirație pentru graficienii de presă prin claritatea expresiei și tensiunea dramatică realizată pe puternice contraste de alb-negru. Kathe Kollwitz (1867-1945) a făcut deopotrivă pictură și sculptură dar a excelat în
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
se comportă cu reticență, măsură și răceală. Activismul politic nu îl interesează și nu candidează niciodată la alegeri. Știe că este, mai presus de orice, un scriitor și are o atitudine rebelă. Se comportă ca un gânditor liber și un moralist independent, ceea ce îi aduce statutul de liberal moderat. Se opune ferm ordinii morale, în special prin romanul "Cucerirea orașului Plassans" ("La Conquête de Plassans"), interzis la vânzare în gări de către comisia de colportaj , și prin "Greșeala abatelui Mouret" ("La Faute
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
ale mediului și eredității. Personajul naturalist este astfel un rezultat determinat de constante fizice, sociale și biologice. Romancierul naturalist are un scop moral. Zola scrie: « noi suntem judecătorii de instrucție ai oamenilor și ai pasiunilor lor, cu alte cuvinte, suntem moraliști experimentatori». Literatura naturalistă este o sinteză între tipul balzacian și antieroul flaubertian și generează personaje arhetipale, golite de individualitate. Preeminența lui Zola în cadrul naturalismului este indiscutabilă, deoarece, în esență, curentul literar s-a catalizat în jurul acestui scriitor. Școala naturalistă este
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
socotească pentru a și le procura, și care a sfârșit prin a se sinucide când averea s-a dovedit compromisă. Luxul și rafinamentul său au devenit proverbiale și au oferit romanilor fie anecdote gastronomice, fie chiar exemplul corupției moravurilor pentru moraliștii austeri. I se atribuie, cu siguranță pe nedrept, celebra "De re coquinaria", lucrare mai târzie. Apicius este menționat în trecere de istoricul Tacitus în "Annales" (IV, 1), cu privire la antecedenții prefectului pretoriului Sejanus: Îndată după moartea sa, Apicius se pare că
Marcus Gavius Apicius () [Corola-website/Science/337428_a_338757]
-
devenit cunoscut în Franța ca "Eugène Ionesco"), creatorul de teatru al absurdului și membru al Academiei Franceze; istoricul religiilor și scriitorul Mircea Eliade (1907-1986); și eseistul și filosoful Emil Cioran (1911-1996), care a urmat tradiția lui Pascal și a altor moraliști și maeștri francezi ai stilului ,românul Ioan Petru Culianu,care a continuat, cu mare succes opera istorică a lui Eliade,în Statele Unite. Alți membri de marcă ai diasporei culturale au fost Ștefan Lupașcu,distins filozof și logician, Sergiu Celibidache sau
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
le va dezvolta în "Memorii", I, II, III (1930, 1932, 1937) și "Aqua forte". În acestea din urmă, criticul își urmărește formația sa, într-un chip care surprinde prin luciditatea sipiritului. E vorba, în fapt, de o operă delectabilă de moralist. Ce izbește de la început scepticizmul superior al memorialistului, ideea mai adîncă a zădărniciei și conștiința foarte acută (în "Aqua forte", mai ales) a morții. O confesiune amară se constituie în aceste pagini pline, altfei, de verva, de ironie fină și
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
editarea unei riguroase selecții din opera lui G. Ibrăileanu 8, precum și la proiectul lui Pericle Martinescu de a publica un amplu studiu despre edițiile „poetului nepereche“ în arhicunoscuta colecție Eminesciana a Editurii „Junimea“. Aceste frânturi de gânduri ale unui veritabil moralist vor contribui, esențial, la întregirea imaginii fixate în conștiința contemporanilor și, evident, într-o posteritate ce interoghează necontenit și așteaptă răspunsuri cât mai convingătoare. * Iași, 29 aprilie 1970 Stimate tovarășe Teodor Vârgolici, Am primit scrisoarea d[umnea]- v[oa]s
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
melancoliei (2005), 9. Noaptea Valahiei (2006). El are un conținut compozit, alături de puținele pagini de jurnal intim și de memorialistică, adăugându-se numeroase eseuri, ca cele despre Tolstoi și Bălcescu, însemnări pe diverse teme, despre teatru și cinematografie, reflecții de moralist, recenzii literare. Multe dintre ele sunt simple manuscrise în proiect - altele, neterminate, piese dintr-un vast atelier pe care editoarea a considerat că e bine să le facă publice. De aici, o seamă de repetiții, de reluări ale unor idei
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
pot pune lanțuri la picioare, cătușe la mâini (le-am purtat), se poate băga pumnul în gât, dar nu se poate pune lanțuri pe creier") la evocarea lui Brâncuși, care, având pașaport antonescian, luptase în macquis, de la numeroase reflecții de moralist la un amplu eseu despre Tolstoi, care, după ce părăsise biserica, a trăit o dramă de factură protestantă, el devenind un "Luther al ortodoxiei și un apostol al vegetarianismului". Eseistul accentuează asupra strânsei înrudiri de idei dintre marele scriitor, din ultima
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
ci mai degrabă de cunoașterea naturii, din care face parte și omul, ca element al ei. Pentru a acționa bine, trebuie studiată și cunoscută natura în funcționarea sa intimă. De aceea, Descartes își propune să vorbească despre pasiuni, nu în calitate de moralist, nici dintr-o perspectivă psihologică, ci înainte de toate sprijinindu-se pe știința naturii: „Planul meu n-a fost să explic pasiunile ca orator, nici chiar ca teoretician al moralei, ci doar ca naturalist "(physicien)"” ("Scrisoarea către editorul său" din 14
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
(întâlnit scris și ca Occam) (cca. 1285 - 1349, München) a fost un filozof, moralist și scriitor politic de formație franciscană, considerat printre cei mai influenți gânditori din întreg secolul XIV. El a promovat prin teoriile sale o concepție nominalistă, care respingea ideea existenței universaliilor (esențelor supraindividuale). Argumentarea sa era bazată pe concepția conform căreia
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
acestor crize distructive din istoria umanității. Exercitarea acestui sentiment al tragicului, cu toată vocația lui moralizatoare și avertizoare, a zămislit mari opere și nemuritoare conștiințe artistice. Dar numai atât! Efectul lor în timp, asociat celui al filozofilor și teologilor, al moraliștilor și poeților, al muzicienilor și pedagogilor nu a găsit ecoul cuvenit în conștiința puternicilor zilei decât cu rare excepții. Un destin paralel împinge omenirea pe drumul propriei pierzanii. Într-o asemenea ipostază se situează astăzi Ion Iancuț, artist cu un
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
cu grafitul sau, o limbă esperanto a păcii și a comuniunii umane. În anii sumbrii ai comunismului, Dion, cu spiritul sau ascuțit și cu lucrările sale a zgâriat subtil dictatură. George Stâncă Ironic, malițios, inteligent, Dion ne apare că un moralist cu o determinare precisă decât un umorist în sensul larg al noțiunii. Sumbre pe alocuri în formă, desenele lui Daniel Ionescu au o certă finalitate luminoasă. Ion Lotreanu
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții tații!)... Scandalos, autor al lui Ars amandi, amestecat în intrigi și în aventuri deocheate, Ovidiu va deveni prin exilul sau cel mai modern poet al antichității. De unde, pentru moraliștii de azi și de totdeauna, se vede că morală nu face casă bună cu arta; de cele mai multe ori, din contră. v v v Livia, soția împăratului Octavian era o ferventa a misterelor zeiței egiptene Isis. Se zice că Ovidiu ar
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
văd într-o străfulgerare că toate astea nu sînt decît un joc crud și van, fără început și fără sfîrșit, fără nici un sens" /"Asceză"/), Jean Anouilh, Eugen Ionescu sau Julien Green privesc alcătuirea macro- și microcosmică în primul rînd ca moraliști, pentru care salvarea poate veni prin ieșirea din minciună, prin sinceritate, aspirația la puritate și asumarea fără iluzii a propriei condiții. ,,De vreme ce ordinea lumii este reglementată prin moarte, poate că este mai bine pentru Dumnezeu să nu credem în el
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
de către grupurile de crimă organizată în maniera descrisă mai devreme. În pofida caracterului aparent șubred al argumentelor în favoarea corupției, este adevărat că formele specifice ale corupției, fiind complexe și inevitabile, pot necesita un răspuns pragmatic. Așa cum observă cinic Williams, ,, În ochii moralistului, corupția este întotdeauna o calamitate, dar liderii politici recunosc că uneori este de preferat posibilelor alternative" (Williams 1987: 6-7). În mod asemănător, într-un studiu mobilizator și bine conceput, bazat pe cercetări întreprinse în New York, Anechiarico și Jacobs (1996) susțin
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
rareori clară. Astfel de trăsături culturale, amplificate de inevitabilele lovituri periodice ale tang-yi pao-dan-ului, gloanțele ,,îndulcite" ale capitalismului contemporan, ar pune la încercare crearea tipului de stat la care Mao, devenit aproape de sfârșit atât un romantic periculos, cât și un moralist autoritar, a aspirat pentru China. Obținerea socialismului științific prin intermediul revoluției permanente a constituit obiectivul politic primordial al perioadei comuniste clasice și considerentul care a stat la baza campaniilor aparent interminabile ale lui Mao. Corupția a atras o dezaprobare puternică, dar
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
fiind ,,oare va merge?" (Silverstein 1988: 22 despre Nixon în timpul scandalului Watergate) Primul aspect al teoriei, și anume că fenomenul corupției politice este o extensie a unui comportament politic identificabil, este deschis criticii dintr-un număr de puncte de vedere. Moraliștii ar putea critica ideea că acest fenomen este o urmare a comportamentului politic pentru a abandona concepte precum onoarea și decența, și implicit pentru a condamna politicienii individuali despre care ei știu sau consideră că sunt devotați, altruiști și cinstiți
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și lumea geme de mult folos. Aceste toate nu sânt dovezi De-naintare?... Și-ncă să vezi! Ioan Eliad (sau, după cum se numea mai târziu, Heliade-Rădulescu) a fost într-adevăr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moft. Acele principii, așa-numite eterne, nu sunt juridice, ci morale. Cine voieștesă se convingă n-are decât să deschiză Coranul, Evanghelia, Drumul spre Virtute a lui Laotse, cărțile budiste, și va vedea că acele eterne principii sunt identice la moraliștii de origine foarte deosebită și din timpi foarte deosebiți. Dreptul însă - după natura sa - e pozitiv, adecă stabilit de oameni după natura lor individuală, după scopurile ce urmăresc, după nevoile cu cari au a se lupta, după timp și împrejurări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
De aceea nu este cu totul inadecvată afirmația conform căreia poezia lui Francis Ponge întrunește caracteristicile „fabulei”264 (aici fabula este pură descriere, nu povestire), nu numai prin morala implicită sau explicită pe care o presupune, în buna tradiție a moraliștilor francezi, ci mai cu seamă prin obstinația cu care se apropie de spațiul ficțiunii. Cât despre „morala” de care aminteam, aceasta este înainte de orice aceea a unui echilibru, menținut cu greu, pe muchia îngustă ce desparte cuvintele de lucruri. Echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]