160 matches
-
cărții proaspăt publicate se dovedește a fi poetul și criticul literar V. Hodasevici care, în publicația Vozrojdenie, 9 ian., 1937, o consideră „o ilustrare banală a unor adevăruri de mult cunoscute“ și o „narațiune viciată de judecăți directe și de moralizări totdeauna banale, ba chiar, uneori, și vulgare“. Același critic, însă, se declară cucerit de „sinceritatea“ cărții, ceea ce numește puțin lucru, pentru că, implicit, această mărturisire atrage atenția că miza scrierii poate sta în aspecte ale poeticii pe care nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Eu sunt un proletar care așteaptă mântuirea clasei mele prin dialectica istoriei. - Ești socialist? - Eu socialist? Ce e aia socialism? Toate spiritele mari fără prejudecăți, din lume, cugetă ca mine. Eu sunt socialist științific. Susțin colectivizarea mijloacelor de producție și moralizarea dragostei prin eliminarea venalității: dragoste neconstrînsă. Felix, cu toate că era lipsit de prejudecăți, simți o stingherire în fața acestor formule. În sufletul lui se simțea burghez și admira liniștea, independența autoritară și rafinamentul lui Pascalopol. G. Călinescu - Crezi, întrebă el, că la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
comun: omul și natura lui spirituală, enunț desprins din concluziile celei de-a III-a Ediții a Simpozionului Național "La început a fost Cuvântul", desfășurate la Constanța (10 -12 mai 2007) sub titlul "Biserica și Mass-media un efort comun pentru moralizarea societății românești". În calitate de inițiator ale acestei întâlniri, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, declara: "Între Biserică și mass-media rămâne distincție prin preocupare jurnalismul fiind o profesiune, iar jurnalistul aparținând Bisericii, asemenea tuturor credincioșilor, indiferent de preocupările profesionale sau sociale. Separarea instituțională, fără
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
dar și sunt victimele rachetajului (dacă termenul ăsta nu place, renunț la el) de tot felul. Marin Preda îmi explica pe vremuri că țăranul, o dată ieșit din vatra satului, își pierde reperele morale, se de-moralizează. În timpul comunismului, această de-moralizare s-a agravat. La Sète a avut loc un colocviu pe tema Maramureșului, dar nimeni n-a luat în discuție asemenea subiecte neplăcute. Au fost invitați Ion Pop, Gabriela Adameșteanu, Simona Popescu și cu mine. Trebuia să mai vină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
țări democratice și poate fi un instrument al politicii externe. Nu cred că e nevoie să demonstrez importanța culturii, în sensul cât mai larg al cuvântului, într-o societate. Comunismul are o vină majoră, și anume deculturalizarea țăranului până la de-moralizare, până la pierderea reperelor morale. Asta în ciuda campaniilor de alfabetizare și, aș spune, grație televizorului, care a pătruns cam peste tot. Pe de o parte, smulgerea țăranului din tradițiile și mediul său, pe de alta, îndoctrinarea forțată. În procesul acesta, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
din lipsa cuvintelor potrivite. Denaturarea valorilor: cineva este apreciat că este bogat neavând nici o importanță cum a ajuns așa (" Nu mă întrebați cum am făcut primul milion!"). Ba chiar furtul începe să fie apreciat, mai ales când statul susține această moralizare a furtului prin faptul că nu face nimic pentru al împiedica și sancționa, hoții rămânând nepedepsiți. Liderii informali ai diverselor grupuri sociale sunt furi. Aceștia ajung modele pe care tinerii îi imită. Ce fel de societate este aceasta în care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un miraculos simbolic și moralizator al cărui model este Physiologus. Această enciclopedie animalieră a cunoscut o vogă extraordinară în Occidentul medieval. Fiecărui animal, real sau imaginar, i se asocia câte o interpretare alegorică ce trimitea la o lecție morală. Această moralizare de sorginte creștină aparține interpretării medievale a monștrilor care urmează modelul oferit de Isidor. Cu ajutorul unei false etimologii (“monstrum” ar veni de la “monstrare” - a arăta), acesta face din fiecare animal o ființă prin care Dumnezeu a vrut să dea omului
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
pentru munca dăruită lui, mâncând ca un adevărat schimnic, numai atât cât să trăiască un om, profesorul de matematică de la Liceul „Codreanu”, Stroe Belloescu, înțelege că numai prin școală se poate aduce lumină în popor iar prin biserică se realizează moralizarea populației, și ridică nu numai „C ămin ul Cultural” de la Bârlad, unde piatra de început o pusese și G.Tutoveanu, și care avea să devină Casa națională a orașului, ci și biserici și școli. O biserică în satul Grivița și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o afacere fructuoasă pentru câțiva "guru" și pentru multe instituții care trăiesc din asta. Lucrul nu e deranjant în sine: există, fără îndoială, o necesitate socială de a trata problema, vom reveni asupra acestui fapt, dar pare cel puțin necesară moralizarea acestei "piețe". Piața violenței școlare Să intrăm în miezul subiectului cu o poveste edificatoare. Și aici e vorba tot de observații personale, realizate împreună cu Catherine Blaya în Spania. Unul dintre partenerii noștri spanioli de la universitatea din Madrid ne vorbise de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2005), care consideră că "omul înțelept" își reglează comportamentul după încercările cu care este confruntat (de unde principiul umanist al acțiunii publice bazate pe evidența evaluativă) și care, sprijinindu-se pe Kant, afirmă dreptul științei de a pretinde să concure la moralizarea statului (Karstedt, 2005) și la evaluarea instituțiilor. Acești umaniști știau foarte bine că știința și un raționalism îngust sunt insuficiente; după formula lui Hume, trebuie reconciliate pasiunea și rațiunea, ceea ce este un alt mod de a dori o alianță pragmatică
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Fiecare dintre aceștia încearcă să legitimeze dimensiunea educațională într-o formulă de ansamblu, dar care, totuși, pleacă de la o experiență personală. Să ne amintim în acest sens definiția lui Kant, potrivit căreia educația este "o activitate de disciplinare, cultivare și moralizare a omului, iar scopul educației este de a dezvolta în individ toată perfecțiunea de care este susceptibil". Un punct de vedere tipic german cu care, poate, astăzi nu mai sîntem de acord în totalitate, fiind apropiați mai degrabă de poziția
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Tipografia Nicolae P. Peiu - Bârlad în perioada 1909 - 1912. Iată cum relatează acest periodic importanța construirii celui dintâi monument a lui Cuza Vodă în satul Grivița, județul Tutova: „Între școală și biserică ‐ cele dintâi instituții ce contribuie la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele Sale fapte ne‐ a învrednicit să ajungem aceea ce suntem astăzi: un popor tare puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al Marelui Cuza Vodă, do
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Stroe Beloescu” de I.I. Răianu; D. Mironescu scrie la pagina 8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
declară că distincția realistă între politică și dominație nu este decât o "manevră verbală/definițională"36, însă el are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces de idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate politică, 31, 35, 48, 55-56, 62, 143 O obiectivele fundamentale ale politicii, 28-29, 55, 60, 72, 130
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
literar și artistic (Premii de stat, titlul de artist al poporului, decorații etc.). Există, de altfel, în literaturile occidentale, o întreagă satiră a scriitorului famelic, a poetului cerșetor etc. Nu suntem nici clemenți, nici severi. Tipurile umane sunt eterne și moralizarea lor devine inutilă. Le contemplăm doar cu o anume mizantropie și luciditate blazată. Bineînțeles, apar și unele note moderne, specifice. Prin solidarizare și baricadare îndărătul pozițiilor oficiale, al căror gardian fidel se proclamă, scriitorul agent de propagandă înțelege să stoarcă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Împărat nu-l caracterizează nici noblețea de sânge, nici noblețea de suflet. O asemenea atitudine față de Augustus apare încă dinaintea exilului, așa cum va rezulta și mai clar în cele ce urmează. III. Demnitate morală: imoralitatea lui Augustus. Eforturile augustiene de moralizare a societății din vremea sa sunt bine cunoscute și nici măcar nu le vom menționa. Dar care este impresia partidului opozanților față de această legislație multiplă și variată? Poate Ovidiu va reuși să descopere mai multe aspecte interesante ale acestei probleme. Într-
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
față de această legislație multiplă și variată? Poate Ovidiu va reuși să descopere mai multe aspecte interesante ale acestei probleme. Într-adevăr motivul relegării lui Ovidiu la Tomis avea caracter moral, adică se baza pe violarea de către sulmonez a normelor de moralizare impuse de Augustus: independent de orice altă vină pretinsă sau adevărată, Ovidiu era acuzat că a scris Ars amatoria. Îndârjirea cu care Ovidiu se străduia să demonstreze că Augustus nu avea dreptate să-l condamne pentru a fi scris Ars
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ori scump, prețul convingerilor lor. Și pentru Ovidiu trebuiau să se aștepte la un asemenea sfârșit. Activitatea lui poetică de la începuturi era în contrast evident cu legislația augustană, care tindea să moralizeze societatea. Ovidiu ar fi vrut ca o asemenea moralizare să provină din forța interioară a fiecărui individ, fără constrângerea exterioară a legii... Dar, între timp, el însuși recunoștea că nu-și poate stăpâni propriile pasiuni... Atunci? Ovidiu tindea să încadreze toate gesturile sale "morale" în gama vastă a libertăților
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în limba latină este în același timp și elegantă, și fidelă, având o reală valoare documentară. Numele personajelor, detaliul topografic și întregul decor al pitorescului oriental nu se află în cealaltă lucrare a copiștilor greci. Dincolo de acestea, naivitatea celor simpli, moralizarea populară și reprezentarea artistică s-au îmbogățit. Poate sub imboldul pătimirilor martirilor, care se citeau în cadrul Sfintei Liturghii din Galia și din Africa, s-a născut elementul aghiografic al „cefaloforiei” (al purtării capului), Sfântul Dionisie al Parisului fiind reprezentat în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx își completeaz] atacul împotriva clasei muncitoare moralizând cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de practicile care îi sunt asociate pentru a se sustrage și ignora drepturile minorităților. (3) Populismul poate impulsiona apariția unui nou clivaj politic (populiști vs. non-populiști), care impiedică formarea unor coaliții politice puternice. (4) Populismul poate conduce la o moralizare a politicii, făcând astfel compromisul și consensul foarte dificil de obținut (dacă nu chiar imposibil). (5) Populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (partide și parlamente) și ale corpurilor care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cordonul sanitar, partidele consacrate au introdus, în politica flamandă, o distincție de natură morală, între drepți și păcătoși, care este în bună măsură analogă distincției între poporul pur și elita coruptă. Cu alte cuvinte, cordonul sanitar este o expresie a moralizării politicii flamande, fapt care poate conduce la idealizarea poziției pe care o ocupă partidele consacrate (Mouffe, 2005b). Astfel, chiar dacă cordonul sanitar limitează, întrucâtva, influența populismului VB-ului asupra calității democrației, în același timp contribuie la legitimarea și la întărirea discursului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
purgatoriu și la purificare. Cultura internă a partidului, constituită ca o continuă mobilizare a activiștilor, intenționa să construiască un ethos distinct al unității și al sacrificiului de sine (Sládek, 1992 :90), fapt care subliniază și mai mult conduita partidului de moralizare a politicii. În contrast cu "decența" și cu baza populară a SPR-RSČ, Forumul Civic și diferiții săi succesori politici au fost descriși ca vehicule pentru corupție, îmbogățire personală și manipulare din partea unei elite de funcționari excomuniști, disidenți și foști agenți pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dovedește că o organizație internațională, chiar dacă este pentru standardele democratice, poate avea de asemenea efecte negative asupra democrației. Mouffe (2005a: 56-9, 65-8) a criticat sancțiunile, cum ar fi măsurile de excludere a FPÖ de la guvernare până în 2000, considerându-le expresia moralizării discursului politic. Populismul de dreapta nu a fost combătut pe cale politică, ci a fost condamnat din punct de vedere moral și diabolizat. În locul efortului de înțelegere a cauzelor succesului FPÖ (și a altor partide populiste de dreapta), s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]